O statistică șocantă a Institutului de Energie arată că, în timp ce Europa a investit masiv în regenerabile, producția energetică a scăzut, iar efectele au fost contrare celor promise, dezvăluie Cotidianul Național printr-un articol semnat de Claudia Marcu.

Investițiile în energie regenerabilă, dar cu prețul scăderii producției și al creșterii emisiilor la nivel mondial

Potrivit unei statistici realizate de Institutul de Energie,Europa și, în special, Uniunea Europeană, în ciuda creșterii plafonului de capacități regenerabile, suferă o prăbușire a producției energetice. În timp ce la eoliene și fotovoltaice UE ocupă locul 2 în lume după China, în ce privește producția de energie, Uniunea a ajuns aproape pe ultimul loc mondial. În același timp, emisiile globale de CO2 au crescut cu aproape 3 miliarde de tone, în timp ce UE și-a redus semnificativ propriile emisii.

Europa, aproape de ultimul loc în producția de energie solară și eoliană

Datele publicate de Institutul de Energie pentru anul 2023 arată că, în ceea ce privește capacitatea instalată de fotovoltaice, Europa a atins un record de 299.200 MW, fiind depășită doar de China cu 609.921 MW. În restul lumii, energia solară nu a fost la fel de solicitată, cu cifre mult mai mici.

Surprinzător, cele mai multe panouri fotovoltaice s-au instalat în Germania, unde în 2023 se înregistrau 81.739 MW. Pentru comparație, Olanda avea 23.909 MW, iar țările însorite Spania și Italia se apropiau cu 31.016 MW și, respectiv, 29.795 MW. La capitolul eoliani, Europa are 268.708 MW instalați, fiind pe locul doi după China, care a însumat 441.895 MW. În alte regiuni, situația arată astfel: America de Nord, 172.327 MW; America Centrală și de Sud, 42.018 MW; Africa, 8.654 MW; CSI, 2.710 MW, iar Orientul Mijlociu, doar 1.871 MW.

Prăbușirea energetică europeană și comparația cu restul lumii

Chiar dacă UE a crescut în mod semnificativ capacitățile de regenerabile, producția de energie a scăzut în 2023 față de 2022, de la 3.899,4 TWh la 3.805,1 TWh. În interiorul Uniunii, producția s-a redus de la 2.812,4 TWh la 2.737,2 TWh. În contrast, la nivel mondial, producția a crescut de la 29.188,1 TWh la 29.924,8 TWh, majoritar alimentată în continuare de combustibili fosili: cărbunele (35,2%), gazele naturale (22,5%), iar regenerabilele reprezintă doar 15,9% din mixul energetic global.

„Rezultatele demonstrează că, în ciuda investițiilor masive, Europa își sacrifică propria securitate energetică în favoarea unor promisiuni false”, avertizează specialiștii.

Emisiile de CO2: o scădere superficială, efectele globale, distructive

În timp ce UE a reușit să scadă emisiile de CO2 de la 3.147,7 milioane tone în 2013 la 2.517,6 milioane tone în 2023, aceste cifre reprezintă doar un aspect limitat. La nivel mondial, emisiile au crescut de la 32.701,3 milioane tone la 35.129,8 milioane tone, marcând o explozie în regiunea Asia-Pacific.

Cele mai mari emisii din UE au fost înregistrate în Germania (571,9 milioane tone), Italia (301,3 mil.), Polonia (270,3 mil.), Franța (254,6 mil.) și Spania (246,8 mil.). România, cu 59,9 milioane de tone, se află mai jos în topul emisii, iar în afara UE, China conduce cu 11.218,4 milioane tone, fiind de departe cel mai mare emitent la nivel global.

Concluzii și alarmantele rezultate ale strategiilor de energie verde

Datele publicate de Institutul de Energie arată clar că, în mod paradoxal, investițiile masive în sursele regenerabile nu au adus beneficii reale în termeni de producție energetică și reducere a emisiilor la nivel european. Europa, în loc să avanseze, pare să piardă teren în fața altor continente, a căror creștere în sectorul energetic și în reducerea emisiilor este spectaculoasă. În timpul în care Europa se chinuie să atingă obiectivele ambițioase de mediu, rezultatele indică o prăbușire a capacității reale de producție și o creștere globală a poluării.

„Rezultatele demonstrează contrariul promisiunilor oficiale: Europa și-a sacrificat economia și populația în numele unor promisiuni ecologice false, în timp ce alte regiuni dau în avantaj”, subliniază experții.

Prin urmare, raportul evidențiază o needucare a adevăratului impact al tranziției energetice – o lecție dureroasă pentru toate statele implicate, cu consecințe directe asupra securității energetice și asupra mediului la nivel mondial. În timp ce Europa „tragedie” încearcă să îndeplinească obiectivele de mediu, alte părți ale lumii profită de pe urma acestei distrugeri decizionale, confirmând că, în final, păgubașii sunt tocmai cetățenii europeni.