Exclusiv
Dezastru în tabăra lui Nicușor Dan: campanie de dezinformare și atacuri neacoperite

USR și fostul ministru Stelian Ion recurg la tactici disperate pentru influențarea alegerilor
USR, în derivă după declarații și acuzații nefondate
O zi plină de controverse și acuzații fără precedent s-a desfășurat joi, 8 mai 2025, în contextul campaniei electorale. Publicația Lumea Justiției semnalează o amplă campanie de dezinformare orchestrată de USR și fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, menită să distragă atenția de la declarația șoc a lui Nicușor Dan, care a admis public că, dacă va ajunge președinte, intenționează să influențeze justiția.
Tactici de manipulare: tentația implicării sefului DNA Marius Voineag
Pentru a-și distrage criticile, reprezentanții USR au lansat un scenariu menit să-l compromită pe șeful DNA, Marius Voineag. Propaganda USR și Stelian Ion au insinuat că acesta s-ar fi întâlnit cu o jurnalistă apropiată de George Simion, susținând astfel că DNA caută sprijin pentru un al doilea mandat, în condițiile în care Voineag a dezmințit vehement aceste acuzații.
Reacția oficială a lui Voineag: Apărare și clarificare
Procurorul șef al DNA, Marius Voineag, a intervenit prompt, declarând public că aceste acuzații sunt false și că va apela la toate mijloacele legale pentru a-și apăra reputația. El a subliniat că DNA își păstrează imparțialitatea, independența și că activitatea sa nu are nicio legătură cu campania electorală.
Un nou val de atacuri și scenarii
Această lansare de informații false a survenit după o serie de atacuri dure la adresa lui Voineag și a Procurorului General al României, Alex Florenta, realizate de Nicușor Dan și de tabăra USR. Mai mult, în ultimele zile, Voineag a devenit ținta unor dezvăluiri făcute de un site apropiat de tabara #rezist și USR, accentuând tensiunile politice și judiciare.
Întrebări fără răspuns: De ce această agitație?
- De ce se manifeste o astfel de panică în rândul lui Nicușor Dan și USR față de influența și integritatea lui Marius Voineag?
- Au legătură aceste acțiuni cu presupusele dosare și plângeri împotriva lui Nicușor Dan din partea DNA?
- Se urmărește victimizarea sa pentru a justifica eventuale acțiuni legale sau anchete?
- Campania urgentă vizează de fapt deconspirarea unei posibile legături între aceste atacuri și dosarul anchetei privind foștii generali SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbrava, unde Coldea este considerat creatorul USR-ului?
Legături cu povești și teorii conspirative
Postarea de pe Facebook a jurnalistului Cătălin Tolontan adaugă o notă alarmantă: procurorul Voineag ar fi fost văzut recent în compania unor figuri controversate, iar declarațiile și acțiunile de pe scena politică și judiciară par să se suprapună într-un puzzle dens de intenții ascunse. Se vorbește despre o influență a unor grupări restrânse care aspiră la controlul total asupra sistemului judiciar și administrativ.
Ce ne spun toate acestea?
Se ridică întrebări serioase despre integritatea și independența Justiției în contextul crizei politice. De ce se face atât de mult zgomot în jurul șefului DNA, care a negat orice implicare politică sau electorală? De ce sunt acuzați judecători și procurori că ar favoriza anumite interese, într-un moment în care însăși statul de drept pare să fie amenințat?
Concluzie: un joc de putere și dezinformare?
Aceasta nu este doar un simplu conflict politic, ci un război mai complex pentru control, influență și imagine. (Irinel I.).
Exclusiv
Împuternicirea pe funcție: de excepție, aproape regulă în MAI
Exclusiv
Sprijinul financiar pentru șefii din Poliție: sporuri de neuro-zi fără activitate operațională?

Mistere și controverse în beneficiile polițiștilor de rang înalt
Un subiect intens dezbătut în ultimele luni în cadrul sindicatului Diamantul și al altor organizații din poliție vizează acordarea unor sporuri financiare sub denumirea de „neuro-zi” pentru o categorie importantă de conducători și șefi din structurile poliției. În ciuda legislației clare, mulți dintre aceștia beneficiază de aceste sporuri chiar dacă nu desfășoară activități operative sau de investigare penală, ridicând semne de întrebare asupra legalității și justiției acestor practici.
Care sunt condițiile legale pentru sporurile de neuro-zi?
Conform legislației în vigoare, acordarea sporurilor de neuro-zi trebuie să fie strict legată de anumite criterii, în special de implicarea efectivă în activități de cercetare penală și investigare. Legea obligă ca doar polițiștii specializați în aceste domenii, aflați în structuri specifice, să beneficieze de aceste facilități financiare.
Ce spun reglementările?
- Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 484/2005 (nesecret, nepublicat oficial) stabilește clar că:
- Doar polițiștii din compartimentele de cercetare penală, investigații criminale, combaterea criminalității organizate, traficului de persoane sau substanțe interzise, și alte structuri similare pot fi numiți în funcții de poliție judiciară.
- Nu pot fi numiți în aceste funcții acei polițiști care nu desfășoară în mod direct și permanent activități de anchetă și investigare penală.
- Ordinul nr. 1504/2006 precizează că:
- Calitatea de organ de cercetare al poliției judiciare încetează automat dacă polițistul este promovat sau mutat în alte funcții ce nu implică activități investigative, cu avizul procurorului general.
Care sunt problemele?
Deși legea impune criterii stricte pentru accesul la aceste sporuri, în practică, există numeroși șefi din poliție, inclusiv conducători de nivel înalt, care beneficiază de aceste salarii suplimentare fără a fi implicați în activități reale de anchetă sau investigație. Acest lucru devine o sursă de nemulțumiri în rândul polițiștilor care respectă legea și care se întreabă dacă nu cumva se face o dezechilibrare ilegală sau o practică de favoritism.
Este legal și corect?
Specialiștii și sindicatele din poliție afirmă că astfel de practici pot fi contestabile din punct de vedere legal și moral. Dacă legea stipulează clar că sporurile pentru neuro-zi pot fi acordate doar celor implicați direct în activități de investigare, orice diferență sau acordare discreționară fără această implicare poate constitui un abuz sau o încălcare a drepturilor angajaților.
Ce urmează?
Pentru a evita asemenea situații, este nevoie de o verificare amănunțită a legalității acestor practici și, eventual, de o ajustare a reglementărilor pentru clarificarea condițiilor în care aceste sporuri pot fi acordate. În același timp, opinia publică și opinia profesională solicită transparență și responsabilitate din partea conducerii Poliției pentru a asigura corectitudinea distribuției beneficiilor financiare.
Concluzie
În contextul în care legislația e clară, iar practicile actuale ridică semne de întrebare, revitalizarea cadrului legal și respectarea strictă a regulilor în acordarea acestor sporuri devine o necesitate pentru menținerea încrederii în instituțiile statului și pentru combaterea corupției din rândul funcționarilor publici. Șefii de poliție trebuie să fie, în primul rând, exemple de integritate și corectitudine, în special când vine vorba de beneficiile financiare ale funcției lor. (Cristina T.).
Exclusiv
Poluare suspectă la Coca-Cola HBC Ploiești: Autoritățile, în alertă!
-
Exclusivacum 5 zile
Secția-fantomă de la Penitenciarul Târgșor: milioane risipite și o stare de criză repetată
-
Exclusivacum 3 zile
Scandalul imobiliar al secolului la Ploiești și București: mafie, escrocherie și impostură pe ruinele Legii!
-
Exclusivacum 2 zile
Poluare suspectă la Coca-Cola HBC Ploiești: Autoritățile, în alertă!
-
Actualitateacum o zi
Frauda electorală în Republica Moldova: o criză în plină desfășurare
-
Exclusivacum 4 zile
Un elev de poliție din Câmpina demonstrează curaj și responsabilitate în Târgu-Jiu
-
Ancheteacum 5 zile
Primul judecător de la Înalta Curte de Casă și Justiție care se pensionează după anunțul creșterii vârstei de pensionare
-
Exclusivacum 5 zile
Inspecția Muncii din IGPR, un exemplu de ineficiență și birocrație
-
Exclusivacum 3 zile
Organizarea ilegală a serviciului de permanență la Poliția de Frontieră: un abuz care încalcă drepturile angajaților