Importurile de gaze au explodat în primele trei luni ale anului, în timp ce producția internă a rămas aproape constantă

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică și preluate de Cotidianul Național, în primul trimestru al anului 2025, importurile de gaze naturale ale României au crescut cu 107% față de aceeași perioadă din 2024. Surprinzător, producția internă de gaze a rămas stabilă, în jur de 1.920 mii tone echivalent petrol (tep), atât în 2023, cât și în 2024, însă volumul de gaze importate a fost de aproape trei ori mai mare decât în perioada similară din 2023 și de peste două ori față de 2024. Jurnalista Claudia Marcu de la Cotidianul Național menționează că explicația principală pentru această diferență masivă este livrarea de gaze către Republica Moldova, în contextul crizei energetice.

Explicația incontestabilă a creșterii importurilor: livrările către Republica Moldova

Analiza realizată de Cotidianul Național arată că, deși producția internă de gaze a fost stabilă, importurile au crescut masiv pentru a asigura necesarul de gaze al vecinului nostru. Astfel, cele mai recente statistici indică faptul că aceste importuri de gaze sunt utilizate în principal pentru a susține livrările către Republica Moldova, adâncind și mai mult deficitul balanței comerciale.

Primul trimestru 2025: creștere majoră a importurilor de gaze

Jurnalista Claudia Marcu evidențiază în articol că, în perioada ianuarie-martie 2025, importurile au crescut cu 107% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce producția internă a rămas aproape neschimbată. Datele INS indică o producție de circa 1.918 mii tep, similară cu cea din 2024, dar importurile au crescut de peste două ori față de aceeași perioadă din 2024 și de aproape trei ori față de 2023.

Investiții în sectorul de exploatare, dar cu rezultate limitate

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat că anul trecut, România a devenit pentru prima dată cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, datorită investițiilor masive la zăcământul de la Caragele. În 2024, producția de la Caragele a crescut cu 22,48% față de anul anterior, consolidând poziția zăcământului în ponderea totală a producției Romgaz. Burduja a precizat că Romgaz va continua investițiile în proiecte de mare adâncime, cu un buget de peste 1,3 miliarde lei, pentru forarea de noi sonde și extinderea infrastructurii.

Situația energetică internă: creșteri, scăderi și provocări

Cotidianul Național, citând date ale INS, evidențiază că, în perioada ianuarie-martie 2025, resursele de energie primară au crescut cu 5,7%, însă producția internă a scăzut cu 6,1%, atingând circa 4.209,2 mii tep. În același timp, importurile de energie au crescut cu peste 22%, depășind 3.952 mii tep.

De asemenea, producția de energie electrică a scăzut față de aceași perioadă a anului trecut, însă importurile de energie au crescut aproape dublu, indicând o situație tensionată pe piața internă.

Scăderi semnificative în producția din sectorul eolian și solar

Conform articolului semnat de Claudia Marcu, producția din centralele eoliene a fost cu 526,6 milioane kWh mai mică în primele trei luni ale anului, iar energia solară a crescut la 665,4 milioane kWh — o creștere cu aproape 170 milioane kWh față de aceeași perioadă din 2024.

Percepția consumului și a exporturilor

Cotidianul Național, citând datele INS și semnate de jurnalista Claudia Marcu, menționează că, în primul trimestru al anului 2025, consumul final de energie electrică a crescut cu 1,3% față de aceeași perioadă din 2024, ajungând la 13.081,6 milioane kWh. În timp ce consumul intern a crescut, exporturile au înregistrat o scădere ușoară de 25,5 milioane kWh, ceea ce ar putea indica o situație dificilă pe piața internă, precum și o reducere a serviciilor de export, accentuând problemele generale ale sectorului energetic românesc.

Concluzii

Cotidianul Național, în analiza semnată de Claudia Marcu, subliniază că România traversează o perioadă complicată în domeniul energetic, fiind de facto cel mai mare importator de gaze naturale, deși înainte era recunoscută ca unul dintre cei mai mari producători. Creșterea importurilor, combinată cu stagnarea producției interne și reducerea producției din centralele eoliene și solare, indică provocări majore în asigurarea securității energetice și în echilibrul balanței externe.

De asemenea, importurile masive pentru a susține livrările către Republica Moldova adâncesc deficitul comercial și arată că România devine tot mai dependentă de sursele externe, ceea ce ridică semne de întrebare despre strategia pe termen lung a sectorului energetic național.