Exclusiv
Dan Halchin: De la promisiuni de reformă la un simplu Dan „Hal” „Chin”
Indiferență și responsabilitate colectivă în sistemul penitenciar
Frica și tăcerea în fața abuzului
Într-o societate în care frica devine normă, indiferența se transformă în complicitate. Așa cum a subliniat Martin Niemöller, atunci când tăcem și ne speriem, ne îndepărtăm de responsabilitatea colectivă. Această realitate este reflectată în sistemul penitenciar românesc, unde frica a devenit o unealtă de manipulare sub conducerea lui Dan Halchin, directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP).
Dan Halchin: O memorie marcată de eșecuri și abuzuri în sistemul penitenciar
Acte organizate de intimidare
Sistemul penitenciar n-a fost niciodată un bastion al justiției, dar recentele evenimente legate de ANP seamănă cu un coșmar. Sub conducerea lui Halchin, instituția a fost transformată într-un mediu ostil, unde angajații care caută să își exercite responsabilitatea și să își respecte principiile sunt hărțuiți și obligați să plece. Oameni precum Răzvan Coțofană, Marian Popescu și Gabriela Petrovici sunt doar câțiva dintre cei care au fost expulzați din sistem printr-un mecanism instituțional de teroare.
Complicitatea prin tăcere
Ceilalți, cei care aveau puterea să oprească aceste abuzuri, au ales să tacă. De la ofițeri profesioniști precum Ioana Morar și Cătălin Luncașu, care au preferat confortul în fața integrității, până la liderii sindicali care au ales non-acțiunea, răspunsul colectiv a fost unul de comoditate. Dan Halchin nu a avut nevoie să-i elimine; a reușit să le reducă voința, transformându-i în complice ai abuzurilor.
Tăcerea sindicală ca formă de complicitate
Sindicatul FSANP a fost tăcut atunci când ar fi trebuit să intervină, iar acest lucru este recunoscut de actualul lider. Greșelile din trecut nu pot fi reparate, iar solidaritatea tardivă este insuficientă pentru a reabilita starea de fapt din sistem. Între timp, alte sindicate, SNPP și FSSP, continuă să tacă, oferind astfel sprijin indirect conducerii abuzive.
Un lider pierdut în promisiuni: Dan Halchin și prăbușirea sistemului penitenciar
Indiferența ca breșă pentru abuz
A ignora abuzurile nu înseamnă a te proteja; înseamnă a te face parte din problemă. Când alegem să nu acționăm, deschidem calea pentru abuzurile sistematice. Cei care tac, au parte de aceeași frică care i-a condus pe alții spre tăcere. Acum este timpul ca toți cei din sistem să aleagă cu curaj și să nu mai transforme indiferența în normă.
Mesajul final: onoare și responsabilitate
Este imperios necesar să înțelegem că funcțiile sunt pasajere, dar onoarea rămâne. Trebuie să învățăm să protejăm drepturile colegilor noștri, să ne apăram unii pe alții în fața abuzurilor și să recunoaștem că fiecare tăcere contribuie la perpetuarea nedreptății. “Încă mai este timp să alegem altfel”, dar acest timp este limitat. E momentul să ne ridicăm vocea și să ne asumăm responsabilitatea colectivă pentru a schimba lucrurile, înainte ca tăcerea să fie din nou singura noastră reacție.
Mandatul lui Dan Halchin: Abuzuri și promisiuni nerealizate în sistemul penitenciar
Un mandat marcat de neîmpliniri
Conducerea lui Dan Halchin la Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a fost caracterizată de minciuni și promisiuni neîndeplinite, care au conglomerat neajunsuri și abuzuri îndreptate împotriva celor ce reprezentau o competiție serioasă. Această situație a dus la pierderea credibilității unui sistem esențial pentru justiție și siguranță publică.
Un lider pierdut în promisiuni: Dan Halchin și prăbușirea sistemului penitenciar
Iluzia extinderii spațiilor de cazare
Una dintre cele mai discutate teme a fost extinderea spațiilor de cazare, despre care Halchin a promis o finalizare rapidă. Multe dintre lucrările de construcție, întârziate și nefinalizate în 2024, sunt o dovadă a acestor promisiuni neîndeplinite, afectând grav gestionarea sistemului penitenciar și adâncind problemele existente.
Un director compromis: Dan Halchin, între lipsa de reformă și reputația afectată
Repercusiuni grave asupra infrastructurii
Nefinalizarea acestor proiecte esențiale are consecințe directe asupra condițiilor de trai ale deținuților, menținând o infrastructură deficitară, care contribuie la îmbunătățirea calității vieții în penitenciare. Mai mult, promisiunile neîndeplinite denotă o incompetență crasă în conducerea ANP și o lipsă de direcție.
Dan Halchin: Eșecuri notabile transformate într-un nume de sinonim pentru abuz
Multe dintre proiectele inițiate sub conducerea lui Halchin nu respectă reglementările în vigoare, inclusiv normele de construcție, de siguranță și de mediu. Această nerespectare ar trebui să atragă sancțiuni legale, posibila amânare sau chiar anularea proiectelor, conduse într-un climat de instabilitate juridică în instituțiile penitenciare.
Rolul Inspecției Penitenciare și al autorităților de construcție
Se ridică întrebarea: în ce măsură își îndeplinesc obligațiile Inspecția Penitenciară și ceilalți responsabili cu construcțiile? Oare nu au observat ilegalitățile existente sau au acționat în favoarea directivei stabilite de Dan Halchin și de asistentul său, Ilie? Răspunsurile la aceste întrebări sunt esențiale pentru a evalua starea reală a sistemului penitenciar.
Memoria lui Dan Halchin: Un capitol de abuz și indiferență în penitenciarele româneșt
Concluzie: Un lider cu un nume de nepotrivire
În final, Dan Halchin riscă să fie cunoscut nu ca un reformator al penitenciarelor, ci mai degrabă ca Dan „Hal” „Chin”, un simbol al eșecurilor și abuzurilor care caracterizează mandatul său. Această situație reclamă urgent o reformare profundă și responsabilitate în conducerea sistemului penitenciar din România. (Cristina T.).
Joi, 18 decembrie 2025 (da, sună deja a scenariu de film prost), Penitenciarul Poarta Albă a detonat o „alertă” ce a sunat mai degrabă a recunoaștere penibilă: un deținut, condamnat pentru tâlhărie calificată, și-a luat zborul. Nu, nu cu elicopterul. Nici măcar cu complicitatea unui gardian corupt și un plan ingenios. Ci, conform rapoartelor oficiale, prin „escaladarea gardului perimetrului, către câmp”. Poarta Albă, o instituție de maximă siguranță, pare să fi devenit, dintr-o dată, o poartă larg deschisă, iar gardurile sale… simple decorațiuni pe un drum spre libertate.
Evadarea „medicamentoasă”: Unde tratamentul e o scăpare!
Culmea ironiei, Ionuț Văcărașu, un tânăr de 24 de ani cu o condamnare de 4 ani și 7 luni în palmares, nu a evadat în toiul nopții, dintr-o celulă întunecoasă. Nu! Domnia Sa a profitat de o plimbare la cabinetul medical pentru „administrarea tratamentului TSS” – un fel de „pauză de aer” menită, probabil, să-i oxigeneze plămânii înainte de marele sprint. Penitenciarul Poarta Albă a confirmat, într-un comunicat halucinant, că deținutul, clasificat, atenție!, în regim semideschis (ce-o mai fi și asta, dacă nu o invitație la plimbare?), a găsit momentul propice să facă o demonstrație practică de agilitate. A transformat vizita la doctor într-o lansare spectaculoasă „către câmp”. Cine ar fi crezut că un „regim semideschis” se traduce prin „fugă liberă”? Felicitări, domnule Văcărașu, ați depășit așteptările sistemului!
Alarma suna, dar (prea) târziu: Manualul panicii post-factum!
Imediat după ce Ionuț Văcărașu s-a transformat în Ionuț Alergătoru, s-a declanșat, firește, „alarma”. Într-un delir birocratic demn de o comedie absurdă, au fost „dispuse măsurile specifice”: blocarea căilor de acces (unde exact, după ce fugarul era deja pe câmp?), alarmarea personalului (probabil cu un „ups, a scăpat unul!”), trimiterea de echipe de căutare (cu hărți vechi și binocluri de jucărie?) și, desigur, „cooperarea cu structurile abilitate” (poliția locală, jandarmeria, poate chiar un grup de vânători de trufe?). Tot acest efort uriaș, declanșat după eveniment, ridică o întrebare simplă: unde erau aceste „măsuri specifice” înainte de evadare? Poate erau și ele „în regim semideschis”?
Ionuț Văcărașu: Portretul unui artist al evasionismului modern!
Pentru a completa tabloul penibil, Penitenciarul Poarta Albă a distribuit și un portret robot al „eroului” nostru. Nu vă imaginați un spectru, ci un individ cu „înălțimea de 1,65 m, statură atletică, ochi verzi, sprâncene drepte, față ovală, ten deschis la culoare, păr rar, blond închis”. Și cireașa de pe tort: „tatuaje pe degete și mâna dreaptă”. La momentul plecării, purta „pantaloni negri, geacă neagră, fes negru cu semn galben”. Un profil atât de detaliat, încât te întrebi cum de nu l-au oprit la poartă spunându-i: „Domnule Văcărașu, nu uitați că sunteți la noi!” Sau, mai degrabă, cum de un individ cu un asemenea „semnalment” a reușit să se evapore pur și simplu, fără să declanșeze nici măcar un zgomot de fond în peisajul supra-vigilat al unei închisori.
Un apel disperat la public – Faceți voi treaba noastră!
Și, pentru a liniști spiritele (sau a le agita și mai tare), ne este reamintit, cu o solemnitate absurdă, că „părăsirea fără autorizare a locului de deținere este asimilată infracțiunii de evadare și se pedepsește, conform prevederilor articolului 285 din Codul Penal, cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani”. Mulțumim pentru reamintire! Probabil că domnul Văcărașu este foarte preocupat de aceste articole, în timp ce își savurează libertatea „pe câmp”.
În final, autoritățile apelează la publicul larg, la voi, cetățeni vigilenți: „Pentru orice informație cu privire la persoana din fotografie, apelați numărul unic de urgență 112 sau Penitenciarul Constanța Poarta Albă, la numerele 0241/853703, 0241/853702 sau 0740114320”. Adică, stimați contribuabili, după ce sistemul a eșuat lamentabil în a-l ține pe deținut în spatele gratiilor, acum vă roagă pe voi să-l găsiți. Pentru că, nu-i așa, ce-ar fi o evadare fără o vânătoare de comori la care să participe toată lumea? Penitenciarul Poarta Albă demonstrează, încă o dată, că singura poartă bine închisă este cea a bunului simț și a responsabilității. (Sava N.).
Exclusiv
#Selfie-o-cratura de la Penitenciare: Burcu, Voicu și festivalul de poze, o comedie sumbră în spatele gratiilor!
Pelerinajul fotografic al Mareșalului Burcu: O agendă secretă, rezultate publice… pe Facebook!
Misteriosul director general Bogdan Burcu, un personaj demn de o telenovelă administrativă de duzină, a pornit, se pare, într-o veritabilă odisee fotografică prin unitățile de detenție. O peregrinare ce sfidează logica și transparența, căci, potrivit Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSP ANP), prin vocea lui Cosmin Dorobanțu, nimeni nu știe exact unde merge, de ce merge sau cu ce scop precis. Agenda șefului suprem al pușcăriilor? Mai secretă decât rețeta Coca-Cola! Obiective? Inexistente! Iar directorii adjuncți, acești nefericiți actori secundari, par la fel de dezinformați ca ultimul gardian din tură. Un adevărat „Turneu al Sfintelor Plimbări”, un pelerinaj discret în informații, dar strident în… poze.
Culmea comediei negre s-a consumat la Penitenciarul Bacău, unde, după o plimbare de mână, aproape amicală, cu directorul local, Viorel Voicu, cunoscut sub simpaticul pseudonim „Marcelino”, și câteva poze de Facebook atent încadrate, Domnul Burcu a decis că e timpul pentru un nou decor. Fără explicații, fără logică, fără măcar o fărâmă de respect pentru stabilitatea funcțiilor. Simplu: schimbare! Atât s-a putut, dragi contribuabili și polițiști de penitenciare. V-ați așteptat la o analiză managerială? Ha! V-ați așteptat degeaba!
Adio, Marcelino! Când fotogenia rimează cu incompetența
Viorel Voicu, „Marcelino”, nu reprezintă o pierdere pentru sistemul penitenciar. Sincer, nicio pierdere nu ar putea fi mai puțin simțită. A fost un director de conjunctură, o floare de hârtie în deșertul managerial, fără vreo urmă de impact real asupra progresului sau eficienței unităților pe care le-a „patronat” (Bacău și Tg. Ocna). Însă, atenție, a fost un produs perfect adaptat modelului actual al ANP: multe poze, comunicate ce ating pragul greței cu pensionari ai sistemului, prezență constantă în online și… zero substanță de director de penitenciar. Un maestru al iluziei digitale, Marcelino a ocupat funcția pe pile, a respirat aer directorial și a lăsat în urmă o droaie de poze. Cam atât, zău!
Circul a continuat cu o vizită „emoțională” la ANP, unde, cu lacrimi în ochi și, probabil, pupat de ghiul de director general, Marcelino ar fi primit o prelungire de trei luni. Dar minunea nu a durat! Timpul s-a comprimat magic, iar lunile s-au evaporat în săptămâni. Oare făcea poze prea „profi”? Sau prea multe? Cine știe, poate i-o fi stârnit invidia domnului Bogdan Burcu cu numărul de like-uri! Așa se scrie istoria în ANP: cu pixeli, nu cu fapte.
Democrația de fațadă: „Alegeți-vă seful, dar să fie al nostru!”
Procesul de înlocuire a fost la fel de „elegant” ca o mănușă chirurgicală uitată pe jos. Ofițerii Penitenciarului Bacău au fost convocați într-o ședință demnă de o farsă shakespeariană și „invitați” să-și „aleagă” noul șef. În sală, o liniște de mormânt, întreruptă doar de ecoul întrebării retorice: „Ăla nu, ăla nu…” Până când, dintr-un colț al anonimatului, s-a oferit salvatoarea: doamna Simona Meleșcanu, fosta lideră sindicală. Ce coincidență „interesantă”, nu-i așa? Mai ales că și ilustrul Viorel Voicu fusese, la rândul său, lider sindical! Se pare că drumul cel mai scurt spre jilțul de director nu e pavat cu competență dovedită, ci cu carnetul de sindicat.
Cum se va împăca trecutul sindical al doamnei Simona cu prezentul directorial? Cine știe! Istoria recentă, cu nume sonore precum Săbăreanu și Dumitrașcă, nu e tocmai un ghid optimist. Poate Simona Meleșcanu va fi excepția. Sau poate nu. Sistemul adoră surprizele, mai ales pe cele neplăcute, și pare să aibă o predilecție pentru reciclarea cadrelor sindicale în funcții cheie.
De la pază la poze: ANP, un album de familie cu gratii?
Rămâne o speranță minimă, aproape iluzorie, ca noua conducere de la Penitenciarul Bacău să nu cadă în același păcat capital al predecesorului: obsesia toxică pentru Facebook și postările fără substanță. Deși, privind traiectoria impusă de la vârful ANP, e greu de crezut că virusul „foto-managementului” va fi evitat în unitățile penitenciare. Ne temem, cu groază, că directorii nu-și vor mai dori să conducă efectiv penitenciarele, de teamă să nu-și strice pozele, ci se vor axa pe colecționarea de like-uri. E, până la urmă, mult mai ușor să gestionezi o pagină de Facebook decât reintegrarea socială a deținuților sau complexa pază a acestora.
Un apel simplu, aproape disperat, către Administrația Națională a Penitenciarelor: revizuiți-vă de urgență stilul caraghios de a conduce! Renunțați la plimbările fără rost și la exhibiționismul virtual! Reamintiți-vă, măcar pentru o clipă, care este rolul acestui sistem! Altfel, polițiștii de penitenciare vor rămâne doar cu albumele foto de pe Facebook, iar siguranța națională, cu o poză de profil tristă și un emoticon de neputință. (Cerasela N.).
Exclusiv
Mii de sindicaliști, în stradă la Cotroceni: „Nu din ambiție politică, ci din disperare socială!”
Câteva mii de sindicaliști au inundat astăzi esplanada din fața Palatului Cotroceni, transformând zona într-un epicentru al nemulțumirilor sociale. Manifestația, organizată sub egida Confederației Sindicale Cartel ALFA și a altor confederații, a reunit diverse categorii de angajați, uniți în apelul lor către Președintele României de a interveni într-un conflict social deschis cu Guvernul.
O voce comună impotriva austerității: Solidaritate la Palatul Cotroceni
Prezența masivă a demonstrat o profundă frustrare față de politicile guvernamentale. „Am ieșit în stradă nu din ambiție politică, ci din disperare socială,” a declarat Adrian Grigoroiu, liderul sindical al penitenciarului Târgșor. Acesta a subliniat că „politicile de austeritate promovate de Guvern lovesc direct în cetățeni, sărăcesc populația și vor avea, pe termen lung, un impact nociv asupra economiei și asupra stabilității sociale.”
Printre participanții activi s-a numărat și Biroul Executiv al Sindicatului Solidaritatea, afiliat Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor. Membrii acestuia și-au declarat prezența ca un gest de solidaritate și un semnal ferm de alarmă, alăturându-se colegilor lor pentru a cere implicarea Administrației Prezidențiale în medierea crizei.
De ce s-a ajuns aici? Revendicări clare la Palatul Cotroceni
Principala nemulțumire vizează refuzul de a majora în mod adecvat salariul minim pe economie, pe fondul unor condiții de muncă și trai din ce în ce mai dificile. Sindicaliștii acuză Executivul că ar fi optat pentru „soluția cea mai simplă și cea mai nedreaptă: să taie de la oameni, în loc să recupereze risipa, frauda și din banii publici.” Dialogul social este declarat „blocat,” puterea de cumpărare scade accelerat, iar deciziile majore se iau „fără lucrători.”
Revendicările exprimate în cadrul protestului sunt clare și unanime:
- Creșterea salariului minim garantat în plată, în conformitate cu standardele europene, pentru a asigura un trai decent.
- Protejarea reală a puterii de cumpărare a angajaților, esențială în contextul inflației galopante și al costurilor ridicate.
- Asigurarea unor condiții decente de muncă pentru angajați, atât în sectorul public, cât și în cel privat.
- Oprirea „modei măsurilor de austeritate” care afectează negativ angajații și familiile lor, generând incertitudine și precaritate.
Președintele Nicușor Dan, chemat la mediere Constituțională
Confederațiile sindicale cer Președintelui României, Nicușor Dan, să își exercite rolul constituțional de mediator, conform articolului 80, alineatul (2) din Constituție. Solicitările concrete adresate șefului statului includ:
- Declanșarea imediată a medierii constituționale.
- Instituirea unui cadru oficial de dialog între Președinte, Guvern și confederațiile sindicale.
Tensiuni în sistemul de apărare: „Constituția nu este opțională!”
Un segment vital al protestului l-a reprezentat personalul din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, profund dezamăgit de modul în care Guvernul tratează această categorie profesională. Liderul sindical Adrian Grigoroiu a evidențiat îngrijorările legate de pensiile militare: „Vedem că, încă o dată, se dorește modificarea legii pensiilor militare, deși aceasta a fost schimbată acum doar doi ani.” Această abordare, în loc să genereze echitate, ar fi „reușit doar să dezbine și să creeze tensiuni între categorii sociale.”
Mesajul sindicaliștilor către șeful statului este unul ferm: „Constituția nu este opțională. Rolul de mediator nu poate fi delegat, amânat sau mimat.” Această declarație subliniază frustrarea profundă față de ceea ce este perceput ca o lipsă de implicare activă la cel mai înalt nivel în soluționarea crizelor sociale și economice.
Solidaritatea sindicală: O forță angajată pentru drepturile lucrătorilor
Sindicatul Solidaritatea, prin participarea activă a Biroului Executiv, a reafirmat importanța unității și solidarității sindicale. „Este important să fim vocali și vizibili în astfel de acțiuni, pentru că unitatea și solidaritatea sindicală fac diferența în apărarea drepturilor colegilor noștri,” au transmis reprezentanții sindicatului. Angajamentul este clar: Sindicatul Solidaritatea va continua să fie alături de membrii săi, în special de lucrătorii din administrația penitenciară, „mobilizându-se ori de câte ori este nevoie pentru a susține și promova interesele legitime ale lucrătorilor.” Participarea la protestul de la Cotroceni a demonstrat, încă o dată, că sindicatele sunt „unite, vigilente și gata să lupte pentru drepturile membrilor, fie în dialog cu autoritățile, fie prin proteste pașnice și responsabile.” Solidaritatea lor, se subliniază, este vocea membrilor. (Irinel I.).
POARTA ALBĂ, POARTA LARGĂ! UN TÂLHAR CALIFICAT SPRE LIBERTATE, CU Bilet (Semi)Deschis!
Joi, 18 decembrie 2025 (da, sună deja a scenariu de film prost), Penitenciarul Poarta Albă a detonat o „alertă” ce...
#Selfie-o-cratura de la Penitenciare: Burcu, Voicu și festivalul de poze, o comedie sumbră în spatele gratiilor!
Pelerinajul fotografic al Mareșalului Burcu: O agendă secretă, rezultate publice… pe Facebook! Misteriosul director general Bogdan Burcu, un personaj demn...
Mii de sindicaliști, în stradă la Cotroceni: „Nu din ambiție politică, ci din disperare socială!”
Câteva mii de sindicaliști au inundat astăzi esplanada din fața Palatului Cotroceni, transformând zona într-un epicentru al nemulțumirilor sociale. Manifestația,...
Poliția Judiciară în moarte clinică: Sindicatul Europol dezvăluie vulnerabilitățile sistemice care paralizează justiția
In timp ce dezbaterea publică din România se concentrează adesea pe magistrați și pe spectrul marilor dosare, un semnal de...
Val de recuzări în justiție? Adrian Toni Neacșu acuză: Judecătorii semnatari ai protestului Recorder și-au pierdut imparțialitatea
O nouă undă de șoc traversează sistemul judiciar românesc, după ce avocatul Adrian Toni Neacșu, fost membru al Consiliului Superior...
Togile cu hashtag: Cum a (re)început „rezistența” în justiție și cine plânge după „Binom” în Ploiești și Prahova!
Scandalos! Halucinant! Absolut previzibil, am spune, pentru cine are memorie și încă distinge justiția de show-ul politic! Un nou „manifest...
SCANDAL NAȚIONAL: „UBER INTIM” PE BANI PUBLICI! CUM A DEVENIT PUȘCĂRIA ROMÂNĂ BORDELUL DE LUX AL DEȚINUȚILOR VIP!
Un caz de-a dreptul halucinant zguduie din temelii imaginea deja șubredă a sistemului penitenciar românesc, dezvăluind o risipă strigătoare la...
Buziaș: Necrologul moral al Sistemului Penitenciar! Rușinea ANP, deconspirată!
Într-un hohot de cinism abject, sub masca unei tăceri complice, Centrul Educativ Buziaș a devenit simbolul viu al putregaiului ce...
Prahova, „drogată” cu indiferență: Unde Poliția „nu vede”, dar taximetriștii stiu tot!
Prahova, un județ odinioară mândru, se sufocă acum sub un val toxic, nu de ceață, ci de droguri! Un fenomen...
Gheorgheni, noapte neagră: Doi eroi sacrificați pe altarul incompetenței cu epoleți! Rușinea IPJ Harghita, deconspirată!
Într-o Românie în care siguranța publică devine o utopie, iar polițiștii – simple carne de tun pentru incompetența managerială, cazul...
Rachetele secetei programate: Cum ne-a „furtat” mafia ploii și miliardele, sub scutul de carton al incompetenței, iar fermierii urlă că le aduce seceta pe tavă!
DNA, trezește-te că e „APOCALIPSA AGRARĂ” cu acte-n neregulă! De aproape două decenii, România joacă într-un spectacol grotesc, unde ploaia...
Republica „banana” de la Vălenii de Munte și imperiul betonului de pe Valea Slănicului: De la apa plată la rețele de familie, sub ochiul indulgent al statului
Vălenii de Munte, odinioară un orășel pitoresc, a fost transformat, sub ochii noștri, într-o Republică Bananieră (sau, mai degrabă, o...
CIRCUL JUSTIȚIEI ROMÂNE, ediția specială: De la clasări-suete la rafinării cu mănuși de piele, pe scena absurdului național – Pop Ionuț-Costin – intr-un foc de artificii iminent!
În cel mai recent act al farsei naționale, unde Justiția Română a transformat sala de judecată într-un spectacol de stand-up...
Epava BMW-ului și „misiunea” fantomă: Poliția Ploiești, rămasă cu rușinea și trei cârpe pe roți
Ploieștiul a fost scena unei noi demonstrații de ineficiență și, se pare, de amatorism, în cadrul Biroului Rutier, culminând cu...
Colaps iminent în străzi? Polițiștii lansează ultimatum pentru Premierul Bolojan: „Echitate doar pe hârtie”, amenință cu blocarea activității!
Un nou episod tensionat se profilează la orizontul administrației publice românești. Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a trimis ieri, 14...
-
Exclusivacum 2 zile
SCANDAL NAȚIONAL: „UBER INTIM” PE BANI PUBLICI! CUM A DEVENIT PUȘCĂRIA ROMÂNĂ BORDELUL DE LUX AL DEȚINUȚILOR VIP!
-
Exclusivacum 4 zile
Republica „banana” de la Vălenii de Munte și imperiul betonului de pe Valea Slănicului: De la apa plată la rețele de familie, sub ochiul indulgent al statului
-
Exclusivacum 3 zile
Buziaș: Necrologul moral al Sistemului Penitenciar! Rușinea ANP, deconspirată!
-
Exclusivacum 4 zile
Epava BMW-ului și „misiunea” fantomă: Poliția Ploiești, rămasă cu rușinea și trei cârpe pe roți
-
Exclusivacum 3 zile
Prahova, „drogată” cu indiferență: Unde Poliția „nu vede”, dar taximetriștii stiu tot!
-
Exclusivacum 5 zileCurățenia de sărbători la penitenciar: Când mizeriile ies de sub preș, Guvernul Bolojan taie săpunul, iar sindicatul e pe baricade!
-
Exclusivacum 3 zile
Gheorgheni, noapte neagră: Doi eroi sacrificați pe altarul incompetenței cu epoleți! Rușinea IPJ Harghita, deconspirată!
-
Exclusivacum 2 zile
Togile cu hashtag: Cum a (re)început „rezistența” în justiție și cine plânge după „Binom” în Ploiești și Prahova!