Exclusiv
Deficitul de personal în Poliția Română și Poliția de Frontieră: O criză ignorată

Problematică actuală
Alin Rusu, liderul SPRD-organizația STPF Suceava, subliniază că un aspect fundamental care contribuie la abuzurile legate de permanența forțată și neplătită este deficitul masiv de personal din structurile de poliție. Datele furnizate de Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR), Direcția Generală de Poliție a Municipiului București (DGPMB) și inspectoratele județene de poliție arată o situație alarmantă, în care unele unități funcționează cu până la un sfert dintre posturi neocupate, iar în anumite județe deficitul depășește 28%.
Situația funcțiilor vacante
Conform datelor din februarie 2025, se observă următoarele procente de funcții vacante:
- IPJ Teleorman: 28,93%
- Inspectoratul General al Poliției de Frontieră: 25%
- IPJ Constanța: 25,99%
- IPJ Sălaj: 25,21%
- IPJ Satu Mare: 24,76%
- București (DGPMB): 22%
Impactul deficitului de personal
Deficitul de personal are consecințe grave asupra funcționării Poliției Române și Poliției de Frontieră:
- Suprasolicitarea polițiștilor: Cei aflați în serviciu sunt obligați să lucreze mult peste limita legală.
- Permanența la domiciliu: Conducerea MAI impune polițiștilor să acopere lipsurile prin permanență forțată, fără compensații financiare.
- Riscuri operaționale: În județele cu deficiențe mari de personal, timpii de reacție la evenimente sunt mai mari, iar polițiștii trebuie să gestioneze situații complexe cu efective reduse.
- Probleme în marile orașe și la frontieră: De asemenea, Bucureștiul funcționează cu un deficit de 22%, iar județele de frontieră precum Constanța și Mehedinți se confruntă cu lipsuri între 18% și 26%.
Obstacolele în angajări
Deși deficitul de personal este bine cunoscut, Guvernul și conducerea MAI evită să ia măsuri decisive pentru angajarea de noi polițiști. Principalele motive includ:
- Reducerea cheltuielilor: Salariile polițiștilor constituie un cost semnificativ, iar guvernanții optează pentru măsuri de austeritate.
- Politica de tăiere a posturilor vacante: În loc să creeze condiții de muncă și de salarizare motivante, Guvernul și MAI preferă să mențină posturi neocupate pentru a reduce presiunea bugetară.
Ipoteze și justificări
Există o ipoteză care sugerează că, deși Guvernul ar încerca să ofere stimulente salariale, aparatul central al MAI restricționează accesul la aceste beneficii. Un exemplu relevant este majorarea salarială de până la 30% prevăzută de OUG 26/2024 (“Bayraktar”), care ar trebui să compenseze condițiile de muncă dificile, dar este aplicată restrictiv doar pentru o minoritate din personal.
Dovezi ale inechității
- Criterii discriminatorii: Condiția „foarte bine” pentru calificativul necesar obținerii majorării exclude o mare parte a personalului.
- Sancțiuni în cazul abaterilor disciplinare: Dacă un polițist este sancționat disciplinar, pe lângă penalizare, acesta pierde și dreptul la majorarea salarială, o măsură abuzivă.
Concluzie
Permanența la domiciliu impusă ilegal este o soluție disperată la problema cronică a deficitului de personal. Guvernul și MAI trebuie să acționeze urgent pentru a:
- Angaja un număr suficient de polițiști pentru a acoperi deficitul.
- Elimina abuzul legat de permanența la domiciliu.
- Respecta timpul de muncă și drepturile salariale ale polițiștilor.
Fără o reformă profundă, Poliția Română și Poliția de Frontieră vor continua să funcționeze în regim de avarie, cu efecte grave asupra siguranței cetățenilor și a condițiilor de muncă ale polițiștilor. Este imperativ să se investească în recrutarea de personal și în crearea unui mediu de lucru motivant și echitabil, pentru a asigura un sistem de ordine publică eficient și capabil să răspundă provocărilor contemporane. (Cristina T.).
Exclusiv
Oglinda abuzului: Cum hărțuirea afectează Poliția Română
Exclusiv
Incompetența și controversa conducătorilor din Poliția Română: Un sindicat dezvăluie realități ingrijorătoare

Structuri lipsă
Sindicatul Diamantul lansează acuzații grave la adresa conducerii Poliției Române, punând sub semnul întrebării competența lui Valentin Minoiu, conducător desemnat la DGMRU-Aparatul Central, și a lui Grecu Alexandru, conducător desemnat la DMRU-IGPR. Acești lideri par să fi lăsat gafe semnificative în urma lor, care afectează buna funcționare a instituției.
Asistență juridică controversată
În acest context, Alexandru Grecu beneficiază de ajutorul lui Marius – Claudiu IARU, șef al departamentului juridic din IGPR, cunoscut pentru experiența sa juridică dobândită într-o structură de arest. Sub îndrumarea lui Iaru, Grecu primește sfaturi în domeniul proprietății, împreună cu cei de la Direcția Control Intern, conduși de Bericica.
Ambiguitatea statutului
Iaru își asumă un rol de imputernicit pe diferite planuri, dar întrebarea rămâne: cum este posibil ca o astfel de persoană să funcționeze ca imputernicit din 2021 până în prezent? Prezentarea sa ca imputernicit pe pagina IGPR este considerată mincinoasă, generând îngrijorări cu privire la valorile și etica care guvernează Poliția Română.
Concluzie
Aceste situații ridică semne de întrebare grave asupra eficienței și integrității conducerii actuale a Poliției Române. Sindicatul Diamantul sugerează astfel că instituția are nevoie urgentă de reforme reale și de conducători competenți care să îmbunătățească imaginea și funcționarea sa. (Cristina T.).
Exclusiv
O nouă proba de corupție: Caracatița de la Vălenii de Munte își dezvăluie tentaculele

Corupție și abuzuri în fața justiției
După dezvăluirile anterioare ale ziarului nostru, Incisiv de Prahova, legate de corupția endemică de la Vălenii de Munte (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc, continuăm să expunem faptele grave care subminează integritatea instituțiilor statului. Printre cei vizați se numără procurorul Epurescu Ionuț și judecătorul Epurila, judecător de drepturi și libertăți, care sunt implicați în manipularea justiției în scopuri personale.
În spatele acestei mașinații, se află firma Lynodoris Impex SRL, patronată din umbră de judecătorul Epurila aka Dumitran Marius Andrei.
Fosta contabilă a firmei, o femeie puternică care nu se teme să vorbească despre realitățile înfiorătoare ale sistemului, confirma in totalitate dezvaluirile ziarului Incisiv de Prahova!
Strategii de răzbunare și hoție
Fosta contabilă a dezvăluit cum, de-a lungul anilor, s-au făcut aranjamente ilegale, fără respectarea legii, pentru a îmbogăți persoanele influente din Vălenii de Munte. Ea confirmă că, după fondarea firmei în 2003, sumele de bani obținute au fost împărțite între anturajul judecătorului, care, alături de necunoștințe din Poliție, a transformat această afacere într-o veritabilă sursă de profit ilicit. De asemenea, a dezvăluit că s-au fabricat acte antedatate pentru a proteja ofițerii de poliție și funcționarii publici implicați în diverse delicte.
„Din firma lui Epurila alias Dumitran Marius Andrei , bani nu ajungeau niciodată la ‘imparteala’, căci cei implicați trebuiau să își împartă prada, iar furtul de lemne continua nestingherit! Aceste lucruri se întâmplau cu binecuvântarea administrației din Vălenii de Munte!” – spune ea, cu o frustrare evidentă.
Presiuni asupra justiției și intimidări
Cererea de recuzare a lui Dumitran Marius Andrei, actual președinte al Judecătoriei Vălenii de Munte, depusă de fosta contabilă a evidențiat cum acest sistem corupt penetrează justiția.
„Asta nu este doar o răzbunare împotriva mea, ci un atac direct la proprietatea mea, iar instanța nu îmi garantează o judecată corectă!” – adaugă ea, subliniind presiunea excepțională exercitată de judecătorii și procurorii corupți din Valenii de Munte.
Aceasta dezvoltare nu este o simplă anomalie, ci o dovadă clară a complicității dintre Poliție, Justiție și Primărie, în care se conturează o rețea complexă menită să submineze ordinea de drept. Cert este că procurorul Epurescu și judecătorul Epurila aka Dumitran Marius Andrei sunt complice în tezaurizarea furtului și abuzului de putere.
Demersul urgent al DGA și DGIPI
Dezvăluirile recente ridică semne serioase de întrebare asupra eficienței Serviciului Județean Anticorupție Prahova și a Direcției Generale de Protecție Internă.
Cazurile de hărțuire și amenințări
După ani de abuzuri, ea face apel la autoritățile competente să își facă datoria: „Această hărțuire mi-a afectat grav sănătatea, iar familia mea este constant amenințată. A venit momentul ca toți acești indivizi să răspundă pentru faptele lor!” Aceste declarații sunt extrem de grave și subliniază starea de teroare în care trăiesc cei care contestă corupția din administrație.
-
Exclusivacum o zi
Când legea devine opțională: FSANP îi prezintă nota de plată lui Halchin
-
Exclusivacum 4 zile
Vălenii de Munte: Dovada video expune caracatița corupției – Un sistem putred până la maduvă
-
Ancheteacum 3 zile
ANP: O săptămână de transparență sub conducerea Ioanei Morar
-
Exclusivacum 4 zile
DSDRP: O direcție între îndrumare și haos – cazul Ilie și Spătaru
-
Exclusivacum o zi
WHITE TOWER: Percheziții, audieri și rețineri la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
-
Exclusivacum 3 zile
Bombă ecologică cu ceas la Vama Ploiești: Ilegalități, corupție și un risc de dezastru iminent! (I)
-
Exclusivacum o zi
O nouă proba de corupție: Caracatița de la Vălenii de Munte își dezvăluie tentaculele
-
Exclusivacum 4 zile
Escrocheria White Tower & City Gate: „Cei Trei Muschetari Notariali” și rețeaua de corupție