Connect with us

Featured

Impactul Ordinului Executiv al lui Trump asupra initiativelor DEI în industria de apărare

Publicat

pe

Contextul schimbărilor în politica de diversitate

Cu o lună înainte de conferința #NatSecGirlSquad din martie, organizatoarea Maggie Feldman-Piltch se confruntă cu o problemă fără precedent în cei 10 ani de organizare a acestui eveniment. În urma ordinului executiv semnat de Președintele Donald Trump pe 21 ianuarie, care instruiește contractorii federali să renunțe la practicile de diversitate, echitate și incluziune (DEI), companiile de apărare care obișnuiau să sprijine conferința au dispărut din peisaj. „Nimeni”, a declarat ea, „nu răspunde la e-mailuri.”

Retreatul companiilor de apărare

Aceasta este o ilustrare a modului în care, în urma acestui ordin, contractorii din domeniul apărării sunt în retragere rapidă de la angajamentele anterioare de sprijinire a inițiativelor DEI, remodelându-și în același timp imaginile publice pentru a se alinia viziunii administrației, care subliniază că „DoD ≠ DEI”, conform unui memeo semnat de Secretarul Apărării Pete Hegseth.

Companiile mari din apărare își curăță site-urile de referințele la DEI, inclusiv eliminând conținut asociat cu angajații minoritari sau sărbătoriri precum Luna Istoriei Afroamericane. Companii precum BAE Systems, General Dynamics, L3Harris, Lockheed Martin, Northrop Grumman și RTX au eliminat paginile asociate inițiativelor anterioare DEI, care mai apar în rezultatele motoarelor de căutare, dar redirecționează spre linkuri inactive.

Incertitudinea legislației

Un oficial din industrie, care a dorit să rămână anonim pentru a discuta probleme interne sensibile, a declarat că companiile de apărare întâmpină dificultăți în a înțelege exact ce activități se încadrează sub umbrela „DEI ilegal”. Menținerea unui departament DEI sau angajarea de oficiali doar pentru a implementa practici DEI ar putea contraveni ordinului executiv.

Activitățile precum grupurile de resurse pentru angajați și programele de diversitate a furnizorilor sunt acum în zona gri, lăsând companiile să evalueze riscurile individuale. În interior, acestea sunt îngrijorate că restricțiile impuse de Trump ar putea încuraja avertizorii de integritate să depună plângeri legate de activitățile de diversitate, deschizând astfel calea litigiilor.

Critica măsurilor administrației

Luați în serios inițiativele de raportare a activităților DEI, Luke Schleusener, CEO al organizației non-profit Out in National Security, a argumentat că acesta este un efort inutil, care creează un climat de frică în rândul angajaților. Cu toate acestea, industria nu are de ales decât să urmeze mandatul lui Trump pentru a evita represalii.

Ordinul Executiv și impactul său

Ordinul executiv din 21 ianuarie, intitulat „Încetarea Discriminării Ilegale și Restaurarea Oportunităților Bazate pe Merit”, stabilește o serie de instrucțiuni care impactează contractorii federali. Acesta impune ca toate contractele federale viitoare să includă termeni care să certifice că contractorii nu operatează „niciun program ce promovează DEI care să încalce legile federale împotriva discriminării”.

Ordinul de asemenea solicită biroul de conformitate al Departamentului Muncii să tragă la răspundere contractanții federali pentru acțiuni ce ar putea fi considerate „acțiune afirmativă”, bazate pe criterii precum rasă, sex sau religie.

Schimbările din industria de apărare

După semnarea ordinului, serviciile militare au grăbit purificarea oricăror vestigii legate de DEI, iar industria a urmat rapid același exemplu. „Companiile mari se tem să devină ținte, mai ales dacă apar liste de companii care vor fi contestate,” a declarat un fost oficial din domeniul apărării. „Acestea sunt cele care vor fi mai reticente în această privință.”

Din moment ce ordinul a fost semnat chiar înainte de raportările financiare, recentele fișe legislative arată o schimbare notabilă în modul în care gigantii din apărare își caracterizează pozițiile cu privire la diversitate. Lockheed Martin, într-o declarație din 23 ianuarie, a afirmat că va lua măsuri imediate „pentru a asigura conformitatea continuă” cu ordinul și că „programele de gestionare a talentelor bazate pe merit au fost întotdeauna centrale pentru misiunea sa”.

Compania a eliminat rapid conținutul DEI de pe site-ul său, inclusiv o poveste despre Luna Istoriei Afroamericane care acum redirecționează către pagina generală de știri a firmei, dar este în continuare arhivată online. Într-un raport anual pentru 2023, Lockheed Martin a declarat că „Diversitatea și incluziunea sunt o imperativă de afaceri pentru noi, deoarece considerăm că este cheia succesului nostru viitor.” Această formulare nu mai apare în raportul din 2024 publicat în ianuarie.

Modificările la nivel de companie

Northrop Grumman a afirmat că „revizuiește activ politica și procesele noastre și ia măsurile necesare pentru a asigura conformitatea” cu ordinul. În raportul său anual din 2023, compania avea o secțiune dedicată diversității, în care se afirma că „își propune să ajungă la toate părțile diverselor bazine de talente disponibile”. Această secțiune nu mai apare în raportul din 2024, deși documentul include o formulare editată care subliniază că compania „valorează perspectivele diverse”.

RTX a declarat că ia măsuri pentru a respecta ordinul și că „forța sa de muncă dedicată este construită și avansează pe baza meritelor”. Compania a eliminat secțiunea DEI din raportul său anual din 2024 și a luat măsuri pentru a șterge paginile asociate cu DEI și mândria LGBTQ.

L3Harris, care anterior promitea un obiectiv de „dezvoltare a unei forțe de muncă formată din jumătate femei și mai mult de o treime persoane de culoare”, nu a comentat despre aplicarea ordinului. Compania a eliminat rapoartele anuale care se concentrau în mod special pe DEI, dar anumite versiuni din trecut sunt încă disponibile online.

Reacții din partea organizațiilor de apărare

Într-o deviere de la alți contractori din apărare, Boeing a închis departamentul său DEI în octombrie, înainte de alegerile prezidențiale, reflectând realinierea companiei sub noul CEO Kelly Ortberg. Boeing a îndepărtat site-ul DEI, dar menține o pagină despre „Oameni și Cultură”.

Organizațiile din industrie se confruntă, de asemenea, cu dilema de a continua inițiativele destinate recrutării și dezvoltării profesionale a femeilor și grupurilor minoritare. AFCEA International a pus capăt tuturor programelor centrate pe DEI, inclusiv inițiativa sa Women in AFCEA, după eliberarea ordinului din 20 ianuarie.

Sandra Jontz, vicepreședinte al comunicării pentru AFCEA, a declarat că „aceasta nu a fost o decizie ușoară pentru echipa de conducere”, dar a adăugat că „nu vrem să pierdem impulsul și progresul pe care l-am făcut în ultimii ani”.

Impactul asupra pregătirii militare

Era de așteptat ca Trump să mute pentru a reduce eforturile DEI odată ce a preluat funcția, iar Pentagonul a urmat același exemplu. La doar 24 de ore după un incident aviatic tragic care a dus la moartea multor persoane, Trump a subliniat că practicile DEI au contribuit la accidentele fatale. Aceasta a condus la o intensificare a criticiilor din partea susținătorilor lui Trump, care susțineau că diversitatea a dus la o scădere a pregătirii militare.

Pe de altă parte, oficiali anterior numiți în cadrul administrației Biden, cum ar fi Frank Kendall, care a fost secretar al Forțelor Aeriene până la inaugurarea lui Trump, au respins aceste afirmații, afirmând că standardele de performanță nu s-au schimbat și că diversitatea nu afectează competența militară.

Companiile de apărare se retrag din inițiative diverse

Serviciile militare și contractorii din apărare au început deja să se retragă din evenimente și să oprească relațiile cu organizațiile care promovează diversitatea. De exemplu, raportul Militar.com a indicat că Armata a renunțat la o ceremonie de premiere pentru inginerii negri, iar USNI a raportat că Marina a anulat memorandumurile de înțelegere cu trei organizații navale ce promovează diversitatea.

Criticii acestui curent de reducere a inițiativelor DEI argumentează că această mișcare va dăuna pregătirii și securității naționale prin excluderea unor potențiali angajați valoroși. Luke Schleusener a subliniat că „aceasta va dăuna pregătirii și securității naționale prin împingerea oamenilor afară”.

Necesitatea de a concura cu sectorul tehnologic

Alex Wagner, care a fost secretar asistent al Forțelor Aeriene pentru resurse umane și rezerve sub administrația Biden, a evidențiat că contractanții din apărare trebuie să rămână competitivi față de companiile din domeniul tehnologic, care concură pentru aceleași talente. „Companiile din apărare văd industria lor ca o cursă cu Silicon Valley pentru talente”, a declarat el.

Perspective pentru Conferința NatSecGirlSquad

Pentru Feldman-Piltch, măsurile administrației Trump împotriva DEI nu sunt surprinzătoare, dar efectul asupra conferinței #NatSecGirlSquad este dezamăgitor. Organizația sa se concentrează pe construirea și menținerea diversității competente în securitatea națională și apărare, fără a se restricționa la un singur grup. „Este o nevoie gravă de a identifica talente în acest domeniu în expansiune,” a spus ea.

Cu industria de apărare și tehnologie în plină expansiune, competiția pentru atragerea de ingineri calificați, dezvoltatori de software și specialiști în securitate cibernetică este mai intensă ca niciodată. Feldman-Piltch a subliniat: „Ei au nevoie de oameni. De unde cred că vor obține talentul necesar?”

Exclusiv

Procurorul „aruncat”: Mâna nevăzută a senatorului „Melcilor” asupra justiției

Publicat

pe

De

Teatrul absurdității în afacerile cu deșeuri

Un circ în jurul gunoaielor (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc

Într-o țară în care gunoaiele sunt mai valoroase decât unele vieți umane, povestea moștenirii lui Silviu Prigoană devine un adevărat spectacol de teatru absurd. Câțiva actori de duzină din lumea politică și justiție, care seamănă mai mult a umorist decât a profesioniști, își joacă rolurile pe scena murdară a corupției. O, dar ce interpretări!

Șoferul, procurorul și pseudo-jurnalistul: O comedie de citit

La un moment dat, un șofer devine nașul unei afaceri fabuloase fără a ști exact cum s-a întâmplat, iar un procuror care le știe pe toate, dar nu știe să se ferească de dotări, este „reîmpăturit” de sus. Iar între ei, un pseudo-jurnalist – acea „vedetă” a amarului, care șantajează mai ceva ca în cele mai rele filme de Hollywood. Acești „eroi” moderni par a fi scăpați dintr-o piesă de teatru scrisă de un dramaturg care a rămas blocat în anii ‘90.

Cine mai are nevoie de gunoaie?

Între timp, în spatele scenei, o rețea de interese obscură și coruptie se întinde ca un nor de fum pe cerul prahovean, iar autoritățile? A, da! Ele sunt „la taclale” cu corupția, adică, „închise” în propria lor administrație. Cu un senator care pe lângă faptul că nu știe decât să trimită petiții, încearcă să-și testeze politica de apărare la umbra gunoaielor. Până la urmă, așa se spune: „La gunoaie, trebuie doar să ai răbdare!”

După ce a fost dus în eroare și manipulat, cu siguranță influențat și de criza actuală din USR, procurorul Aurelian Mihaila a fost aruncat din Parchetul General ca o masea stricată, ajungând acum la Parchetul Curții de Apel Ploiești.

Un salt fatal: Aurelian și eșecul său profesional.

Această mutare nefericită nu este întâmplătoare, ci rezultatul unei orchestrări complicate, care implică actori corupți din sistem.

Printre aceștia se numără senatorul cunoscut sub numele de „Senatorul Melcilor”, o figură controversată din partidul USR,

Melcul: Architectul corupției în justiția română care a jucat un rol central în construirea dosarelor respective, alături de ofițeri de poliție corupți din IPJ Prahova, care acum sunt sub ancheta DNA București – Structura Centrală. În plus, un pseudo-jurnalist, implicat în șantaj și corupție, a început o campanie de promovare a procurorului Aurelian Mihaila, în speranța că acesta va interveni în favoarea lor și îi va scăpa de responsabilitatea penală.

Vulnerabilitate în fața presiunilor: Campania de „salvare” a infractorilor.

Această manevră are drept scop nu doar salvarea proprie, ci și punerea din nou sub presiune a sistemului de justiție, pentru a-și asigura imunitatea și pentru a ascunde faptele lor reprobabile.

Justiția pe cale de ilegitimare: Strategii de invrăjbire.

Cu toate acestea, noi, ziarul nostru, ne angajăm să revenim după sărbătorile pascale cu informații detaliate și dovezi care vor dezvălui toate întâlnirile și conexiunile dintre acești infractori.

Astfel, ne propunem să aruncăm o lumină asupra acestei rețele corupte și să facem publice adevărurile care trebuie să iasă la iveală.

Promisiuni de adevăr: Lupta impotriva umbrelor corupției.

Numai prin transparență și responsabilitate putem revitaliza încrederea publicului în sistemul de justiție și în integritatea acestuia.

O nouă glumă în justiție

Și uite-l pe procurorul Mihaila Aurelian, „aruncat”ca o măsea stricată de la Parchetul General direct in curtea Curtii de Apel Ploiești, unde poate că va trebui să se reînvie din cenușă ca o pasăre Phoenix, doar că în loc de flăcări, el va zbura pe un val de gunoaie. Căci, nu-i așa? Procurorii corupți și politicienii care își dau mâna, e o combinație care face ca faptele să pară un episod dintr-un reality-show: „Cine pierde, câștigă – pe banii noștri!”.

După ce a fost dus în eroare și manipulat, cu siguranță influențat și de criza actuală din USR, procurorul Aurelian Mihaila a fost aruncat din Parchetul General ca o masea stricată, ajungând acum la Parchetul Curții de Apel Ploiești. Această mutare nefericită nu este întâmplătoare, ci rezultatul unei orchestrări complicate, care implică actori corupți din sistem.

Printre aceștia se numără senatorul cunoscut sub numele de „Senatorul Melcilor”, o figură controversată din partidul USR, care a jucat un rol central în construirea dosarelor respective, alături de ofițeri de poliție corupți din IPJ Prahova, care acum sunt sub ancheta DNA București – Structura Centrală. În plus, un pseudo-jurnalist, implicat în șantaj și corupție, a început o campanie de promovare a procurorului Aurelian Mihaila, în speranța că acesta va interveni în favoarea lor și îi va scăpa de responsabilitatea penală.

Această manevră are drept scop nu doar salvarea proprie, ci și punerea din nou sub presiune a sistemului de justiție, pentru a-și asigura imunitatea și pentru a ascunde faptele lor reprobabile. Cu toate acestea, noi, ziarul nostru Incisiv de Prahova, ne angajăm să revenim după Sărbătorile Pascale cu informații detaliate și dovezi care vor dezvălui toate întâlnirile și conexiunile dintre acești infractori. Astfel, ne propunem să aruncăm o lumină asupra acestei rețele corupte și să facem publice adevărurile care trebuie să iasă la iveală.

Aurelian Mihaila: De la promisiuni mărețe la oglinda corupției

În loc să devină procuror general adjunct, așa cum i s-a promis, sau să ocupe o poziție de consilier la cabinetul senatorului cunoscut sub numele de „Senatorul Melcilor”, procurorul Aurelian Mihaila s-a confruntat cu o realitate cu totul diferită. Promisiuni fărâmate:

Calea Pierdută a unui procuror.

Detașarea sa la Parchetul General s-a dovedit a fi fatală pentru cariera sa.

Așadar, a fost aruncat din această poziție de prestigiu, asemenea unei masele stricate, fiind redistribuit la Parchetul Curții de Apel Ploiești.

Detașarea fatală:

O tranziție către inconștiență.

Această mutare nu face decât să ofere speranțe desarte atât mafiei, cât și inculpaților care se tem de lege.

În loc să acționeze în interesul justiției, procurorul a fost prins într-o rețea de interese obscure, lăsându-i pe cei implicați în activități ilicite să creadă că pot scăpa de răspunderea penală.

Reamintim despre procurorul Aurelian Mihăilă: Un nume legat de mafia italiană și rusă

Procurorul Aurelian Mihăilă, trimis în judecată de DNA cu nouă ani în urmă, are legături suspecte cu reprezentanti ai mafiei italiene și rusești, precum și un istoric de consum de droguri. Întâlnirile sale cu senatorul Aurelian Oprinoiu au fost monitorizate de serviciile secrete.

Amenințare la adresa securității naționale: Presiuni asupra justiției

Întâlnirile dintre senatorul Oprinoiu și procurorul Mihăilă, monitorizate de serviciile secrete, au reprezentat un atac la siguranța națională. Senatorul a încercat să preia controlul asupra afacerilor cu deșeuri din Prahova, iar procurorul a fost implicat în anchete și „specializări” suspecte, prin intermediul unui ONG USR.

De asemenea reamintim ca, presiuni au fost exercitate asupra martorilor pentru a obține declarații false referitoare la firma WOMA, pe cand procurorul era mare stab la Parchetul General, într-o tentativă evidentă de ascundere a unor interese obscure.

Acum o armă impotriva fraților „Pic” de la Woma

Procurorul Aurelian Mihaila, aruncat din Parchetul General, și-a fixat ca obiectiv o misiune personală, dorind să distrugă frații „Pic” de la Woma. Această temă s-a transformat într-un adevărat „contract” al său, alimentat nu doar de ambițiile sale, ci și de rețeaua mafiotă care l-a aruncat în această luptă.

Întreaga manevră sugerează o coliziune profundă între interesele personale ale procurorului și cele ale grupărilor corupte care își doresc să elimine orice rival din peisajul afacerilor cu deșeuri. Acțiunile procurorului sunt, astfel, orchestrate nu doar de o dorință de justiție, ci și de presiuni externe care căută să își răzbune adversarii.

Această situație ridică grave semne de întrebare cu privire la integritatea sistemului judiciar, lăsând loc speculațiilor despre legăturile dintre justiție și mafia din domeniul afacerilor. Oprinoiu se transformă, în acest context, într-un agent al corupției mai degrabă decât un apărător al legii, punând astfel în pericol nu doar reputația sa, ci și credibilitatea întregului sistem judiciar.

Speranțe desarte:

Mafia și inculpații încrezători.

Această situație subliniază nu doar lipsa de integritate în sistemul judiciar, ci și influența nefastă a politicii asupra instanțelor de judecată.

Rețele obscure: Răscrucea integrității judiciare.

Astfel, întreaga situație devine un exemplu elocvent al modului în care legăturile între politică și sistemul judiciar pot compromite principiile fundamentale ale justiției.

Salvarea e aproape… dacă ai influență!

Pe măsură ce ne îndepartăm de sărbători, vă promitem că ne vom întoarce pentru a dezvălui toate întâlnirile și „strategiile” acestor neaveniți. Să nu uităm: în lumea celor „grei”, cine râde la urmă, râde mai bine… chiar dacă ei au, evident, și un sac de „bani publici” pe masă. Rămâneți aproape pentru alte episoade din acest sistem grotesc ce se numește corupție! Vom reveni, dupa sarbatori! (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Analiză juridică asupra inaplicabilității interdicțiilor din proiectul de lege privind mercenariatul pentru polițiștii suspendați

Publicat

pe

De

Considerații preliminare

Analiza se concentrează asupra aplicabilității interdicțiilor incluse în proiectul de lege ce modifică diverse acte normative din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, în special în relație cu polițiștii ale căror rapoarte de serviciu sunt suspendate. Modificările legislative propuse introduc interdicții referitoare la participarea la activități de mercenariat și la activități de pază și protecție, fapte ce urmează să fie incriminate penal printr-un articol nou în Codul Penal.

1. Natura juridică a suspendării raportului de serviciu

Suspendarea raportului de serviciu este o instituție juridică ce implică întreruperea temporară a obligațiilor reciproce între angajat și angajator, menținând totodată raportul juridic. Conform reglementărilor existente, un polițist suspendat nu își exercită prerogativele de putere publică și nu acționează în numele autorității, ceea ce ridică întrebarea aplicabilității interdicțiilor propuse în cazul acestora.

2. Interpretarea noțiunii “în activitate”

Proiectul de lege propune o incriminare care se referă explicit la „cadre militare în activitate” și funcționari publici care desfășoară activitate efectivă. Această distincție arată că legiuitorul intenționează să limiteze aplicarea normei la personalul activ. Astfel, polițiștii suspendați nu intră sub incidența acestei norme, ceea ce susține poziția lor ca nefiind afectați de aceste interdicții.

3. Interpretarea sistematică și teleologică

O analiză sistematică a normelor juridice evidențiază distincția clară între polițiștii activi și cei suspendați. Alte acte normative din domeniul siguranței naționale confirmă că interdicțiile vizează doar personalul în exercițiul funcțiunii. Scopul acestei reglementări este de a proteja integritatea siguranței naționale prin prevenirea implicării persoanelor active în activități de mercenariat, rațiune ce nu se aplică în cazul personalului suspendat.

4. Principiul legalității în dreptul penal

Principiul legalității, conform căruia nicio penalitate nu poate fi aplicată fără o lege previzibilă, impune o interpretare strictă a normelor. Din această perspectivă, deoarece textul legal nu menționează în mod clar aplicabilitatea sa și pentru polițiștii suspendați, o interpretare extensivă contravine principiilor fundamentale ale dreptului penal.

Concluzie

Analiza juridică indică faptul că interdicțiile din proiectul de lege, în special cele prevăzute în noul articol din Codul Penal, nu se aplică polițiștilor cu raportul de serviciu suspendat. Motivele includ:

  • Polițiștii suspendați nu sunt considerați „în activitate” și nu exercită atribuții oficiale.
  • Formularea clară a textului legal sugerează o limitare a aplicării normei la personalul activ.
  • Interpretarea sistematică și teleologică subliniază că rațiunile care fundamentează incriminarea nu se aplică personalului suspendat.
  • Respectarea principiului legalității cere o interpretare strictă, fără extensii nejustificate.

Așadar, din perspectiva juridică, polițiștii cu raportul de serviciu suspendat nu pot fi considerați „în activitate,” iar interdicțiile din proiectul de lege nu le sunt aplicabile, așa cum subliniază Emil Păscuț în analiza sa. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Mușamalizarea organizată: Răspunsuri insălătoare și coordonate de la vârful IGPR

Publicat

pe

De

Context și scopul analizei

În ultimele luni, Sindicatul Polițiștilor “Diamantul” a identificat un model sistematic de dezinformare și disimulare a adevărului din partea instituțiilor Ministerului Afacerilor Interne, ceea ce evidențiază lipsa de transparență și responsabilitate din cadrul MAI. Acest raport detaliază răspunsurile înșelătoare primite în urma solicitărilor adresate Inspectoratelor Județene de Poliție, conform Legii nr. 544/2001 privind accesul la informații de interes public.

Descoperiri relevante din răspunsurile inspectoratelor

Din cele opt răspunsuri primite, observăm o coordonare centralizată în afirmații și justificări. Toate inspectoratele au invocat același articol de lege – O.M.S. 1030/2009, art. 9, alin. (2) – pentru a susține că activitatea de “ordine publică” nu necesită autorizații sanitare. Aceasta este o tactică manipulativă, având în vedere că majoritatea inspectoratelor recunosc că dețin sau sunt în proces de obținere a acestor autorizații.

Enumerăm în continuare faptul că, în majoritatea răspunsurilor, se repetă exact aceeași formulare referitoare la Direcția Medicală și O.M.S. 1030/2009, demonstrând o evidentă strategie de răspuns unitar coordonată de la nivel central.

Discrepanța între declarații și acțiuni

Această discrepanță evidentă între afirmația că „nu au nevoie de autorizații” și acțiunile de obținere a acestora arată existența unei strategii deliberate de a induce în eroare și de a masca posibile nereguli sau culpe administrative în cadrul MAI.

Consecințele acestei mușamalizări

Este alarmant să observăm că, prin această manipulare, se ascunde o problemă reală cu privire la lipsa autorizațiilor sanitare în multe sedii ale poliției din România. Aceasta reprezintă o încălcare a legislației și poate afecta grav sănătatea nu doar a polițiștilor, ci și a cetățenilor care interacționează cu aceste instituții.

Solicitările către autorități

Sindicatul Polițiștilor “Diamantul” solicită, astfel:

  • Ministerului Afacerilor Interne să clarifice care este temeiul legal REAL privind obligația sediilor de poliție de a deține autorizații sanitare, având în vedere că majoritatea inspectoratelor susțin în mod eronat că aceste autorizații nu sunt obligatorii.
  • Inspectoratului General al Poliției Române să explice motivele pentru care a coordonat o campanie de răspunsuri înșelătoare și să aducă la cunoștința publicului situația reală a autorizațiilor sanitare la nivel național.
  • Corpului de Control al Ministrului să investigheze modul în care a fost orchestrat acest mecanism de dezinformare și să identifice persoanele responsabile.
  • Autorităților sanitare competente să efectueze controale în sediile poliției care funcționează fără autorizațiile necesare, pentru a evalua riscurile la care sunt expuși atât polițiștii cât și cetățenii.

În concluzie

Este esențial ca autoritățile să acționeze proactiv și să respecte principiile de transparență, responsabilitate și legalitate. Ceea ce se întâmplă în prezent în cadrul IGPR nu doar că subminează încrederea în instituțiile statului, ci și sănătatea publică. Sindicatul Polițiștilor “Diamantul” își propune să continue monitorizarea acestei situații și să aducă în fața opiniei publice toate strategiile de dezinformare utilizate de către instituțiile statului.

Vitalie Josanu, Președinte Sindicatul Polițiștilor Diamantul

Notă: Acest articol se bazează pe analiza răspunsurilor oficiale primite de la Inspectoratul Județean de Poliție Prahova (Nr. 402.117/14.04.2025), Inspectoratul Județean de Poliție Argeș (Nr. 426072/14.04.2025), Inspectoratul Județean de Poliție Vrancea (Nr. 23126/16.04.2025), Inspectoratul de Poliție Județean Tulcea (Nr. 108918/11.04.2025), Inspectoratul de Poliție Județean Olt (Nr. 92.071/11.04.2025) și Inspectoratul de Poliție al Județului Ilfov (Nr. 9567584/15.04.2025), ca urmare a solicitărilor formulate de Sindicatul Polițiștilor “Diamantul” în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public. Similaritatea izbitoare a răspunsurilor, utilizarea identică a acelorași argumente legislative și contradicția evidentă între afirmația că autorizațiile nu sunt necesare și acțiunile concrete de obținere a acestora indică o coordonare centralizată a acestor răspunsuri înșelătoare, probabil de la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române.

Aceasta continuare subliniază necesitatea unei acțiuni rapide și corecte din partea autorităților, cu scopul de a restabili încrederea cetățenilor și de a asigura siguranța personalului din structurile de ordine publică. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv4 ore ago

Procurorul „aruncat”: Mâna nevăzută a senatorului „Melcilor” asupra justiției

Teatrul absurdității în afacerile cu deșeuri Un circ în jurul gunoaielor (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc Într-o...

Exclusiv16 ore ago

Analiză juridică asupra inaplicabilității interdicțiilor din proiectul de lege privind mercenariatul pentru polițiștii suspendați

Considerații preliminare Analiza se concentrează asupra aplicabilității interdicțiilor incluse în proiectul de lege ce modifică diverse acte normative din domeniul...

Exclusiv16 ore ago

Mușamalizarea organizată: Răspunsuri insălătoare și coordonate de la vârful IGPR

Context și scopul analizei În ultimele luni, Sindicatul Polițiștilor “Diamantul” a identificat un model sistematic de dezinformare și disimulare a...

Exclusiv16 ore ago

Alerta roșie: FSANP cere acțiuni imediate pentru siguranța penitenciarelor din România

Context internațional și precedent alarmant Recenta serie de atacuri asupra închisorilor din Franța a generat un semnal de alarmă în...

Exclusiv16 ore ago

Destructurarea unei rețele internaționale de inșelăciune în domeniul suplimentelor alimentare

Sprijin internațional în combaterea infracționalității Poliția Română, în colaborare cu specialiști din cadrul EUROPOL, a oferit asistență ofițerilor de investigație...

Exclusiv16 ore ago

Percheziții în Pogoanele: Trei persoane reținute pentru inșelăciune în domeniul relațiilor online

Acțiune coordonată împotriva infracțiunilor economice Polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Buzău, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Pogoanele, au...

Exclusiv2 zile ago

CSM acordă certificat de bună purtare foștilor procurori de la DNA Ploiești/„Dezvăluiri de noaptea minții”

Secția pentru procurori în materie disciplinară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a emis un nou certificat de bună...

Exclusiv3 zile ago

Corupția în sistem: Legătura dintre inculpatul pseudo-jurnalist spagar si santajist Cătălin Stavri și forțele de ordine

Corupția în sistem: Legătura dintre INFRACTORUL – INCULPAT spagar si santajist Cătălin Stavri și forțele de ordine Cum site-ul de...

Exclusiv3 zile ago

Corupția în justiție: Cazul inculpatului pseudo – jurnalist spagar si santajist  Cătălin Stavri și murdăriile din White Tower

Scandalul White Tower: Între escrocherii și complicități neimaginabile Miza imobiliară care scoate la iveală colapsul moral al justiției Într-un nou...

Exclusiv3 zile ago

Suspiciuni în IGPR: Director cercetat pentru o afacere discretă cu Bolt?

Emil Pascut de la Sindicatul Diamantul a dezvăluit informații intrigante privind un director din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române...

Exclusiv3 zile ago

Sindicatul Europol răspunde IGPR: Dovada lipsei de carburant este adevărată

Sindicatul Europol reamintește reacția inițială a IGPR în legătură cu acuzațiile privind lipsa de carburant. Atunci, conducerea Poliției Române a...

Exclusiv4 zile ago

Cătălin Stavri: Pseudo-jurnalistul infractor al sit-ului de denigrare și șantaje Incomod.ro – Dezvăluiri explozive și inregistrări despre corupție

Cazul Cătălin Stavri: Pseudo-jurnalistul implicat în santaj și corupție – Dezvăluiri explozive și inregistrări revelatoare Un infractor sub presiune: Revelații...

Exclusiv4 zile ago

„Adio, Halchin!”. Ieri, a fost ultima zi a Directorului General al ANP/Urmeaza Valentin Matei de la Penitenciarul Ploiesti?

Pe 14 aprilie 2025, la ora 16:00, Dan Halchin si-a încheiat mandatul în funcția de director general al Administrației Naționale...

Exclusiv4 zile ago

Provocarea consumului de combustibil: Poliția Capitalei își regândește patrularea

Într-o situație tensionată, agentii se confruntă cu o autonomie redusă Cei de la Sindicatul Europol aduc în discuție o problemă...

Exclusiv5 zile ago

Vlad Nichita: Între corupție și evaziune – O nouă fază a scandalului WHITE TOWER

O judecată controversată Pe data de 15 aprilie 2025, Vlad Nichita se va afla din nou în fața instanței, contestând...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Top Articole Incisiv