O liniște aparentă, dar îngrijorări persistente

În cadrul Consiliului de Conducere al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), desfășurat pe 27 martie 2025, discuțiile au subliniat deficitul de personal, problemele bugetare și siguranța precară a sistemului penitenciar. Deși FSANP a apreciat modul profesionist în care a fost condusă ședința de către Ioana Morar și Claudiu Românu, realitățile din sistem sunt îngrijorătoare. Se pare că ANP se află într-o situație de stagnare decizională care durează de patru ani.

Mutări aprobate, fără viziune pe termen lung

Deși s-au aprobat transferuri de ofițeri în diverse compartimente, nu există un plan clar pentru redresarea resurselor umane, ceea ce ridică întrebări cu privire la eficiența acestor măsuri. Cei implicați în procesul decizional trebuie să se concentreze pe o strategie pe termen lung, care să abordeze deficitul de personal existent.

Statistici favorabile, contestate de sindicate

ANP a prezentat statistici care sugerează o îmbunătățire în gestionarea situațiilor de securitate, cum ar fi scăderea numărului de telefoane mobile descoperite și creșterea numărului de percheziții. Cu toate acestea, sindicatele contestă aceste date, cerând măsuri reale de siguranță pentru personal. Numărul de evenimente negative raportate a fost de 1.905 în 2024, ceea ce ridică suspiciuni asupra veridicității statisticilor prezentate.

Strategia de reducere a recidivei: deloc implementată

Deși ANP a finalizat o strategie de reducere a recidivei, nu au fost prezentate măsuri concrete de implementare, iar proiectele rămân doar pe hârtie. Sincronizarea între teorie și practică trebuie urgent îmbunătățită.

Bugetul 2025: aceleași probleme persistente

Bugetul alocat pentru 2025 rămâne constant la 2,8 miliarde lei, însă fondurile nu sunt suficiente pentru a susține salariile decât până în luna octombrie, ceea ce va duce la o situație financiară precară.

Deficit cronic de personal și concursuri ineficiente

ANP recunoaște existența a aproximativ 1.900 de posturi vacante și recunoaște problemele întâmpinate în organizarea concursurilor. Comisiile rigide împiedică angajarea de personal competent, ceea ce afectează eficiența sistemului.

Solicitările sindicatelor

FSANP și OMNIA solicită transparență totală asupra proiectelor normative, respectarea legislației muncii în ceea ce privește sarcinile suplimentare, precum și dotări și formare profesională care să nu fie doar formale. Există exemple concrete din teren care arată nerespectarea legii, iar angajații rămân fără suport.

Concluzie: ANP trebuie să treacă de la vorbe la fapte

Este esențial ca ANP să renunțe la autoaprecierile excesive și să se angajeze în acțiuni reale pentru a răspunde nevoilor sistemului penitenciar, care se află într-o stare precară. Este timpul să fie adoptate măsuri concrete în beneficiul personalului și al siguranței, înainte ca situația să devină ireversibilă. Viitorul sistemului penitenciar depinde de voința de a implementa schimbări fundamentale și de a învăța din greșelile trecutului. (Sava N.).

Formare practică la Consiliul Superior al Magistraturii

Publicația Lumea Justiției dezvăluie că 15 studenți de la Facultatea de Drept a ASE vor efectua un stagiu de practică la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Scopul acestei colaborări este de a „consolida și valorifica cunoștințele teoretice” acumulate de studenți și de a-i pregăti pentru a aplica aceste cunoștințe în practică.

Pe 26 martie 2025, studenții au fost întâmpinați la CSM de președinta Consiliului, judecătoarea Elena Costache, și de membrul CSM, judecătorul Alin Ene. De asemenea, în comitetul de primire s-a aflat și judecătoarea Andreea Uzlau, cunoscută sub numele de „Regina detașărilor”. Sperăm că rolul acesteia nu se va limita doar la întâmpinarea studenților, ci va include și o prezentare a parcursului său profesional, având în vedere că dintr-o carieră de 22 de ani, 18 ani i-a petrecut pe detașări, având o experiență reală de aproximativ cinci ani ca magistrat.

Intenția CSM: o educație practică eficientă

Într-un comunicat oficial, CSM a subliniat că „15 studenți ai Facultății de Drept din cadrul ASE au participat astăzi la o întâlnire cu reprezentanții CSM, marcând astfel începutul perioadei de practică”. Această inițiativă face parte dintr-un Acord cadru de colaborare care vizează desfășurarea stagiului de practică în cadrul programelor de studii universitare de licență și master.

Obiectivele activităților de practică includ călăuzirea studenților în înțelegerea structurii sistemului judiciar românesc, a rolului constituțional al acestuia, precum și modalitățile prin care pot deveni judecători sau procurori.

Sprijinul CSM pentru formarea tinerelor generații

CSM colaborează cu studenții din anii I, II și III de la Facultatea de Drept, având în vedere formarea profesională a acestora pe parcursul anilor universitari 2024-2028. Aceasta reprezintă o oportunitate valoroasă pentru ca tinerii să dobândească competențe practice esențiale pentru carierele lor viitoare în domeniul justiției.

Le dorim studenților mult succes în această experiență de formare, sperând ca acest stagiu să fie nu doar interesant, ci și util în dezvoltarea lor profesională! (Irinel I.).

Deficiențe în piața muncii și impactul fiscalității

Un studiu coordonat de Blocul Național Syndical (BNS) relevă că statul român obține majoritatea veniturilor sale din supraimpozitarea muncii, evitând o taxare similară a profitului. Spre exemplu, încasările din contribuțiile sociale obligatorii în România sunt de 5,27 ori mai mari decât cele din impozitul pe profit, conform unei analize publicate de Cotidianul Național de către jurnalista Claudia Marcu. Astfel, 52,55% din veniturile bugetare provin din impozitarea salariilor, în timp ce impozitul pe profit generează doar 12,3%.

Un sistem de supraimpozitare?

Raportul sugerează că aproape jumătate din veniturile obținute din muncă sunt absorbite de stat, contribuind la un dezechilibru major între taxarea muncii și cea a capitalului. Contribuțiile de asigurări sociale constituie cea mai semnificativă pondere a veniturilor bugetare curente, ajungând la 35,74% în 2024. Această situație nu doar că încarcă fiscal angajații și angajatorii, dar descurajează și angajările formale, stimulând munca “la negru” și sub-declarată.

Consecințele politicii fiscale

Aceste deficiențe generează dezechilibre pe piața forței de muncă și scad competitivitatea României la nivel internațional. Impozitul pe salarii și venit, deși important, se află mult sub nivelul contribuțiilor de asigurări sociale, având o pondere maximă de 16,81%, ceea ce subliniază presiunea fiscală ridicată pe muncă comparativ cu cea pe profit.

Estimări financiare si impactul muncii nedeclarate

Potrivit BNS, dacă un milion de persoane care desfășoară muncă nedeclarată ar fi impozitate conform salariului minim brut, s-ar putea genera un plus de 18,7 miliarde de lei la buget, reprezentând 10% din totalul contribuțiilor de asigurări sociale prevăzute pentru 2024. Această sumă ar putea facilita o reducere a cotei contribuțiilor sociale de la 35% la 31,5% fără a afecta negativ bugetul.

Concluzie: Un sistem necesită reformă

Studiul BNS subliniază dilema fiscală în care se află România, evidențiind nevoia unei reforme care să echilibreze impozitarea muncii, în detrimentul unei presiuni fiscale excesive asupra angajaților. Aceasta sugerează o oportunitate de revizuire a politicilor fiscale, astfel încât să se sprijine formalizarea muncii și să se îmbunătățească sănătatea economică a țării.