Uncategorized
Incisiv de Prahova a avut DIN NOU dreptate! Dezvăluirile noastre în EXCLUSIVITATE despre corupția de la SINAIA, confirmate de procurorii DNA!
„Raiul”corupției din România se pare că s-ar fi mutat la Sinaia. Cel puțin asta reiese din comunicatul DNA prin care este anunțată reținerea pentru 24 de ore a lui Vlad Oprea, primarul orasului Sinaia.
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 23 ianuarie 2025, față de suspectul OPREA VLAD GHEORGHE, primar al orașului Sinaia, județul Prahova, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– luare de mită în formă continuată;
– efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale,
– fals în declarațiile de avere, în formă continuată;
– abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit;
– folosirea influenței ori autorității de către o persoanei care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite;
– executarea fără autorizație legală ori cu nerespectarea prevederilor autorizațiilor emise a lucrărilor de construire sau de desființare a unor imobile situate în orașul Sinaia.„, anunță DNA în comunicatul de presă.
La Sinaia, procurorii fac percheziții de două zile, fiind cele mai ample percheziții dintr-un dosar instrumentat de DNA. Miercuri si joi, procurorii au percheziționat nu mai puțin de 33 de locații.
„În cursul zilelor de 22 și 23 ianuarie 2025, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, au fost demarate percheziții domiciliare în 33 (treizeci și trei) de locații, reprezentând sediile unor instituții publice și domiciliile unor persoane fizice.
În cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane.”, au informat procurorii DNA.
Surse din Sinaia susțin că au fost percheziții la toți directorii din Primăria Sinaia si la cei ai instituțiilor aflate in subordinea Consiliului Local Sinaia. Mai mult, anchetatorii ar fi descoperit sume mari de bani, atât la locuințele primarului Vlad Oprea, dar si la locuinta lui Marian Panait, administratorul public al orasului Sinaia.
”În iulie 2021, suspectul Oprea Vlad Gheorghe, în calitate de primar al orașului Sinaia ar fi pretins de la reprezentantul unei societăți comerciale și ar fi primit indirect, în două tranșe, la datele de 22.12.2021 și 01.02.2022, suma totală de 238.000 euro, prin interpunerea în tranzacție a altor firme din grup și a societății comerciale administrate de mama suspectului, pentru a facilita obținerea de către reprezentantul societății comerciale a aprobării PUZ-ului necesar pentru construire hotel/aparthotel în orașul Sinaia, emiterea certificatului de urbanism și a autorizației de construire, precum și a celorlalte avize necesare realizării investiției”, mai arată sursa citată.
Surse judiciare au menționat anterior că edilul ar fi pretins de la Vladimir Ciorbă și ar fi primit, indirect, de la reprezentanții firmei SC Nordis Best Construct mită în valoare de aproape 240.000 euro pentru a facilita obținerea documentației necesare construirii în oraș a unui hotel/aparthotel.
O parte din suma de 238.000 euro, încasată de societatea mamei suspectului, ar fi fost folosită pentru achiziționarea de către acesta a unei stații de betoane din Turcia, în valoare de 133.800 euro, spun anchetatorii.
De asemenea, conform procurorilor, din cercetările efectuate în cauză, s-a stabilit faptul că primarul orașului Sinaia ar fi implicat și în administrarea de facto a acestei societăți comerciale la care este asociat mama sa, iar administrator este sora suspectului, luând decizii legate de patrimoniul acesteia și dispunând efectuarea de plăți din conturile firmei, precum și efectuarea de achiziții și de vânzări.
”Pe de altă parte, veniturile obținute din activitățile de furnizare betoane de societatea mamei suspectului către diferiți parteneri comerciali și veniturile obținute din vânzarea stației de betoane ar fi fost utilizate inclusiv pentru construirea, amenajarea și mobilarea unei vile situate în Sinaia, imobil deținut în fapt de primarul orașului Sinaia, însă pe numele societății”, precizează DNA.
Totodată, suspectul Vlad Oprea ar fi permis, în perioada iulie 2019 – ianuarie 2024, în calitate de primar al orașului Sinaia, desfășurarea activității neautorizate de prestare a serviciilor de alimentație publică pentru un restaurant din Sinaia, cu încălcarea dispozițiilor O.G. nr 99/2000, în scopul obținerii de către societatea mamei suspectului de foloase necuvenite, constând în prețul chiriei și al utilităților în baza contractului de chirie încheiat între această societate și o altă societate, arată comunicatul citat.
Sinaia-orasul drogurilor?
In urmă cu aproximativ un doi, scriam despre un caz bizar, din anturajul primarului Vlad Oprea. Atunci, unul dintre oamenii primarului anchetat de DNA a fost prins pe aeroportul Otopeni cu droguri de risc asupra sa in timp ce pleca in vacanţă. Este vorba despre Maria Floricică, directorul Transport Urban Sinaia, iar la acel moment vă informam că în stațiunea montană, consumul de droguri este un fel de…sport. Floricică a fost audiată si ea de către procurorii anticorupție, iar la locuința sa au avut loc ample percheziții, anchetatorii ridicând mai multe probe.
Pe numele femeii există un dosar. 3828 D / 2022 inregistrata la DIICOT – Structura Centrală – Secţia de combatere a traficului de droguri şi în cauza sunt delegaţi poliţiştii din cadrul IGPR Brigada de Combatere Criminalitatii Organizate Bucureşti , serviciul de combatere a criminalităţii organizate Ilfov pentru posesie de droguri de risc pentru consum propriu.
Insa, tot din aceeaşi perioada găsim alte articole care vorbesc de un proces de custodie in care este implicată persoana respectivă, si in care se vorbeşte despre o suspecta graba in judecarea acestui dosar. Directorul Transport Urban Sinaia, firma deţinută de Consiliul Local, căci de ea este vorba, este acuzata, cu dovezi, de consum de droguri înainte de sarcina, in sarcina si după sarcina, acest fapt fiind dovedit prin însuşi procesul verbal din Aeroport.
Totodata exista un articol scris de directorul TUS, din care cităm:
“Termene rapide: o dată la două zile
Maria Floricică a făcut la Judecătoria Sinaia o cerere de emitere a unei ordonanţe preşedinţiale, prin care instanţa să stabilească domiciliul fetiţei în staţiunea prahoveană. Mihai Tudorică, a constatat că instanţa s-a mişcat repede şi nu i-a lăsat prea multe căi de apărare.
Pe 27 septembrie, a fost contactat telefonic de la Judecătoria Sinaia pentru a fi citat. În aceeaşi zi a primit citaţia pe mail, cu posibilitatea ca documentul să ajungă şi fizic în 7 zile. Prin urmare, termenul de judecată nu putea fi stabilit mai devreme de 5 zile, conform procedurilor. În cazul unei ordonanţe preşedinţiale, care are ca scop tocmai rezolvarea de urgenţă a unei situaţii, se poate scurta termenul, dar trebuie menţionat expres în citaţie.
Ceea ce potrivit documentelor din instanţă, nu s-a întâmplat. Prin urmare, termenul de judecată a fost stabilit scurt, pentru 30 septembrie, fără ca tatăl să aibă posibilitatea să-şi pregătească apărarea.”
Traficul de droguri este legat de corupţie. Este o legătură puternică, pentru ca in principiu corupţia înseamnă eludarea legii. Traficul de droguri consuma la fel.
In procesul verbal de la Otopeni, întrebată fiind unde a găsit drogurile, directorul Transport Urban a răspuns: “Le-am găsit pe strada”.
Nicio instituţie de forţă din Sinaia (poliţie, parchet,etc) nu a fost interesată sa întrebe cum se întâmplă sa mergi prin oraş si sa găseşti droguri. Asta ne arata ca traficul de droguri este in floare in Sinaia si acest lucru trebuie sa se schimbe.
S-a spart buba corupției. Afaceri de familie
Căderea lui Vlad Oprea înseamnă prăbusirea unui întreg sistem. Poreclit „Radu Mazăre de Valea Prahovei”, Oprea se considera a fi mult mai destept decât fostul primar al Constanței. Cel puțin asa se lăuda, în cercurile de prieteni. Vlad Oprea transformase însă Sinaia într-o feudă proprie, adunând o avere impresionantă pentru …un burlac.
In schema de corupție au fost implicați toți membri familiei Oprea, dar si apropiați ai săi. Mare parte din afacerile edilui sinăian sunt înregistrate pe numele mamei Lavinia Oprea. Aceasta conduce firma înființată cu răposatul său sot, tatăl primarului, în anul 1992, iar administratorul firmei este Anca David, sora edilului.
„In iulie 2021, suspectul Oprea Vlad Gheorghe, în calitate de primar al orașului Sinaia ar fi pretins de la reprezentantul unei societăți comerciale și ar fi primit indirect, în două tranșe, la datele de 22.12.2021 și 01.02.2022, suma totală de 238.000 euro, prin interpunerea în tranzacție a altor firme din grup și a societății comerciale administrate de mama suspectului, pentru a facilita obținerea de către reprezentantul societății comerciale a aprobării PUZ-ului necesar pentru construire hotel/aparthotel în orașul Sinaia, emiterea certificatului de urbanism și a autorizației de construire, precum și a celorlalte avize necesare realizării investiției.
O parte din suma de 238.000 euro încasată de societatea mamei suspectului, ar fi fost folosită pentru achiziționarea de către acesta a unei stații de betoane din Turcia, în valoare de 133.800 euro.
Din cercetările efectuate în cauză s-a stabilit faptul că primarul orașului Sinaia ar fi implicat și în administrarea de facto a acestei societăți comerciale la care este asociat mama sa, iar administrator este sora suspectului, luând decizii legate de patrimoniul acesteia și dispunând efectuarea de plăți din conturile firmei, precum și efectuarea de achiziții și de vânzări.
Pe de altă parte, veniturile obținute din activitățile de furnizare betoane de societatea mamei suspectului către diferiți parteneri comerciali și veniturile obținute din vânzarea stației de betoane, ar fi fost utilizate inclusiv pentru construirea, amenajarea și mobilarea unei vile situate în Sinaia, imobil deținut în fapt de primarul orașului Sinaia, însă pe numele societății.”, au mai anunțat procurorii DNA
Mai mult, în timpul perchezițiilor, Anca, sora edilului Vlad Oprea „l-a agresat pe unul dintre polițiștii care participau la perchezițiile efectuate în această locuința edilului”, au declarat surse judiciare. Anca David s-a ales cu un dosar penal pentru ultraj.
Divortul dintre Anca (sora primarului) si Remus David, in prezent consilier local …PNL la Sinaia, s-a produs în urma unei aventuri amoroase cu o nepoată a lui Emil Nenciu, iar de aici a început un adevărat jihad declansat de edil contra familiei Nenciu. (Vom reveni cu întreaga poveste într-ul alt articol)
Un alt personaj important pentru primarul Oprea este deja celebrul Beniamin Gonț, amicul de suflet al edilului. Gurile rele susțin că Oprea nu îi poate refuza nimic lui…Beni, iar de aici au început si problemele actuale ale primarului, probleme care au culminat cu perchezițiile amănunțite ale procurorilor anticorupție.
Surprinzător este faptul că după comunicatul stufos publicat de DNA joi în jurul prânzului, procurorii nu au cerut propunere de arestare pentru primarul din Sinaia. Edilul a primit control judiciar si a plătit o cauțiune de 600.000 de lei. În plus, Vlad Oprea nu are voie să exercite funcția de primar și nici să se deplaseze la instituție.
Fermierii eligibili vor putea solicita finanțare prin intervenția DR-12 pentru investiții destinate consolidării exploatațiilor agricole. Sesiunea de depunere a cererilor online este programată între 6 octombrie 2026, ora 09:00, și 2 decembrie 2026, ora 16:00, potrivit informațiilor publicate de AFIR.
Măsura face parte din Planul Strategic PAC 2023–2027 și se adresează tinerilor fermieri instalați, precum și fermierilor cu vârsta de până la 45 de ani.
Buget împărțit între zootehnie și sectorul vegetal
Alocarea totală a sesiunii este de 169.589.647 de euro, repartizată în mod egal între două categorii:
- 84.794.823,5 euro pentru sectorul zootehnic;
- 84.794.823,5 euro pentru celelalte sectoare, inclusiv cel vegetal.
Sprijinul poate ajunge la 200.000 de euro pentru fiecare proiect. Intensitatea finanțării este de cel mult 80% din cheltuielile eligibile pentru tinerii fermieri de până la 40 de ani și de maximum 65% pentru celelalte categorii de beneficiari eligibili.
Ce investiții pot fi finanțate
Prin DR-12 pot fi susținute proiecte pentru modernizarea exploatațiilor, depozitarea și condiționarea produselor agricole, înființarea sau modernizarea fermelor pomicole și procesarea produselor la nivelul fermei. Sunt eligibile, între altele, și achizițiile de utilaje și echipamente agricole performante.
Punctajul minim crește pe parcursul sesiunii
AFIR a stabilit două praguri de calitate pentru evaluarea proiectelor:
- 80 de puncte pentru cererile depuse între 6 octombrie și 5 noiembrie 2026;
- 45 de puncte pentru cererile depuse între 6 noiembrie și 2 decembrie 2026.
Cererile se transmit exclusiv online, prin sistemul informatic al AFIR. Ghidul solicitantului și detaliile privind eligibilitatea și investițiile finanțabile sunt disponibile pe pagina agenției, în secțiunea Finanțare → Exploatații agricole → DR-12.
Exclusiv
Dosarul Antigrindină – Partea a VII‑a. Rachete pe cer, foamete pe câmp: subminarea securității alimentare a României
Dosarul Antigrindină – Partea a VII‑a – Cum a fost însămânțată România cu rachete, minciuni și secetă programată
Sistemul care „apără” culturile, dar usucă ogoarele
În timp ce fermierii prahoveni numără spicele uscate pe câmp și zilele fără ploaie, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) numără… rachetele trase pe bani publici și milioanele de hectare „protejate” doar pe hârtie.
Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova a trimis Ministerului Agriculturii o sesizare stufoasă (2005–2024), care arată un tablou halucinant:
– date manipulate,
– suprafețe umflate ca porumbul modificat genetic,
– formule „științifice” inventate la birou,
– finanțări prelungite ilegal,
– și un efect final devastator: secetă accentuată și prăbușirea producțiilor agricole.
Noi, Incisiv de Prahova, am luat acest document, l‑am citit, l‑am disecat și l‑am tradus în limbajul pe care îl înțeleg toți fermierii din țara asta: pamflet usturător la adresa unui sistem care pare să tragă mai mult în agricultură decât în grindină.
România „protejată” la hectar… de pe hârtie
Hârtia suportă orice. Culturile – nu.
Conducerea SNACP a raportat, ani la rând, că sistemul antigrindină „protejează” milioane de hectare de teren agricol. În 2023, cifra magică: circa 2,3 milioane ha protejate, la numai 18 euro/ha. Sună bine, nu?
Doar că, potrivit unui studiu de monitorizare comandat chiar de autoritate, în 2021 se ajungea la un adevăr care nu mai sună deloc „european”:
– se clamau peste 1,5 milioane ha protejate,
– dar culturi agricole reale protejate: aproximativ 403.700 ha.
Restul?
Păduri, lacuri, drumuri, gol alpin, terenuri fără nici o legătură cu grâul, porumbul, vița-de-vie sau livezile pentru care se plătesc subvenții și se trage, zic ei, cu rachete „în apărarea agriculturii”.
Pe românește: suprafețe „protejate” fictiv, costuri reale, fermieri reali păgubiți.
Cercuri, raze, triunghiuri – geometrie de carton pe bani publici
Metodologia oficială a SNACP e simplă și „genială”:
– pentru fiecare punct de lansare (PL) se desenează pe hartă un cerc cu raza de 10 km (ZIA – zona de intervenție activă),
– din acest cerc se extrage o „zonă protejată” (ZP), teoretic doar teren agricol.
În realitate, conform studiului citat în sesizare:
– ZIA are cam 31.400 ha,
– ZP – circa 19.700 ha,
– dar doar în medie 62% din ZP este teren agricol productiv; restul, din nou: păduri, ape, terenuri neproductive.
Pe scurt, desenul e perfect, terenul e varză.
Mai grav:
– cercurile mai multor puncte de lansare se suprapun masiv (40–70%),
– există coridoare întregi unde nu se poate trage (aviație, infrastructură critică, localități, zone de siguranță),
– dar raportările „la hectar” ignoră aceste goluri și dublări.
Rezultatul? Un puzzle statistic în care aceeași pădure poate fi „protejată” de trei ori, iar fermierul din vale nu e protejat deloc, dar intră frumos la „suprafață acoperită”.
Cum se face din 0,4 milioane ha reale… „peste 2 milioane” la televizor
Diferența dintre realitate și propaganda oficială este grotescă:
– în 2021, doar 0,4 milioane ha cu culturi agricole erau acoperite efectiv,
– dar sistemul își trecea în vitrină peste 1,5 milioane ha,
– extrapolat național, Asociația susține că, în 2023, în loc de 2,3 milioane ha protejate, erau probabil doar 500–600 mii ha de culturi reale.
Cum iese șmecheria? Simplu:
- Se bagă la „protejate” tot ce prinde cercul de 10 km: păduri, lacuri, drumuri, gol alpin, pajiști fără nici un bob de grâu.
- Se împarte costul total la această suprafață umflată.
- Se iese public și se spune: „Doar 18 euro/ha, dom’le! Ieftin, rentabil, eficient!”
Dar dacă împărțim costurile doar la cele ~0,4 milioane ha cu culturi reale, costul efectiv sare, potrivit sesizării, de 150 euro/ha – mai mare decât o asigurare agricolă serioasă împotriva grindinei.
Adică statul trage cu rachete ca să fie „ieftin și eficient”, dar când numeri doar ogoarele reale, devine mai scump decât o poliță normală de asigurare.
Antigrindina care nu trage în cultură, dar „protejează” tot județul
Un exemplu servit de fermieri și preluat în sesizare:
– puncte de lansare în sudul județului Prahova,
– rachetele acoperă, „oficial”, zeci de mii de hectare,
– în realitate, trag deasupra izlazurilor și pădurilor,
– culturile valoroase sunt dincolo de raza lor.
Cu toate astea, tot perimetrul geometric este declarat „protejat”:
a) Costul pare mai mic – se împarte cheltuiala la mai multe hectare, inclusiv cele care nu beneficiază în fapt de nimic.
b) Eficiența pare mai mare – dacă grindina lovește un lac sau o pădure, nu apare ca „pagubă agricolă”. Sistemul se laudă cu „succes”, deși furtuna a făcut ce a vrut natura, nu racheta.
Pe această logică, mâine putem declara „protejate” și Marea Neagră și Delta Dunării. Nu cad mere din nuci acolo, deci eficiența sistemului ar fi 100%…
Formula magică de eficiență – când aritmetica devine propagandă
De la grindină la hocus‑pocus matematic
Conform raportărilor SNACP, eficiența fizică E a sistemului se calculează cu o formulă care conține o constantă de 100.000, introdusă, susțin autorii sesizării, fără nici o justificare științifică.
Formula este construită astfel încât:
– dacă într‑un an grindina e mai rară din cauze naturale,
– atunci rezultatul iese spectaculos, aproape de 90–100%,
– indiferent ce au făcut efectiv rachetele.
Problemele semnalate în sesizare:
- Constantă arbitrară – 100.000, fără unitate, fără temei în vreun studiu; pare pusă ca să iasă „frumos” la final.
- Sensibilitate extremă la variații – dacă întâmplarea face ca într-un an să fie puțină grindină, formula explodează și sistemul apare „ultra eficient”.
- Nicio zonă martor – nu se compară cu regiuni similare unde nu există intervenție. Fără control, toată „știința” devine doar un joc de cifre.
- Posibil valori negative sau peste 100% – adică o formulă care, matematic, poate da rezultate absurde, dar e folosită în continuare ca să se justifice bani și extinderi.
Pe românește: un indicator făcut la birou, care poate transforma o vară normală, cu puțină grindină, într-o „mare victorie tehnologică națională”.
Finanțare cu termen de valabilitate expirat – dar banii curg în continuare
Legea 173/2008 spune clar:
– finanțarea de la buget pentru fiecare unitate antigrindină este permisă doar 5 ani de la omologare și punere în funcțiune.
Sesizarea Asociației arată că:
– finanțarea integrală a unităților SNACP a continuat și după expirarea termenului de 5 ani,
– fără bază legală clară,
– cu contracte cel puțin discutabile (de ex. studiul de monitorizare din 2021, criticat pentru lipsă de rezultate reale).
Concluzia autorilor: există indicii serioase de deturnare de fonduri publice, în sensul folosirii banilor în alte condiții decât cele prevăzute de lege.
Dar nu e tot.
Rachete cât pentru un război, nu pentru câteva furtuni
Analiza cheltuielilor, prezentată în sesizare, arată:
– în 2014, circa 10 rachete per intervenție;
– în 2021, peste 44 de rachete per intervenție;
– consum mediu pe punct de lansare: de la 28 la 76 rachete.
Nu a crescut nici suprafața cultivată la nivelul României, nici agresivitatea climei într‑un interval atât de scurt, cât a crescut „pofta de tras” pe bani publici.
Interpretarea Asociației: risipă intenționată pentru a umfla cheltuielile și a cere mai mulți bani în anii următori.
Pe scurt: rachete peste rachete, eficiență discutabilă, dar facturi impecabile.
Prahova – „poligon pilot” ales acolo unde grindina abia dacă vine
Un alt element suspect:
– Prahova a fost aleasă ca zonă pilot pentru implementarea inițială a sistemului antigrindină,
– deși este recunoscută cu incidență scăzută a căderilor de grindină (0,5–1,5 zile/an).
Asociația interpretează astfel:
– s-ar fi ales deliberat o zonă cu grindină rară,
– ca să se poată raporta „rezultate spectaculoase” chiar dacă natura, singură, n-ar fi produs oricum prea multe pagube.
Cu alte cuvinte: dacă vrei să demonstrezi că „alungi lupul”, e ideal să începi într-un județ în care oricum nu există lupi.
Și, peste toate, Legea cere acordul fermierilor pentru operarea sistemului.
Sesizarea arată că, în Prahova, majoritatea covârșitoare a fermierilor nu și‑au dat acest acord, ba chiar au cerut oprirea sistemului.
Sistemul a mers înainte. Rachetele au continuat să urce, precipitațiile să scadă, iar fermierii să plătească nota.
Cum „antigrindina” face antiplouă – și împinge agricultura spre faliment
Cel mai grav capitol din sesizare: impactul asupra precipitațiilor și al securității alimentare.
Analizele climatice menționate de Asociație, pentru perioada 2005–2024, indică:
– scăderi de aproximativ 300 litri/m²/an în zonele afectate de sistem,
– adică în jur de 30% minus la precipitații,
– ceea ce se traduce în scăderea producțiilor agricole cu 20–30% sau chiar mai mult pe anumite suprafețe.
Bilanțul de mediu 2007 al UPGCC Prahova, citat în sesizare, arată și mecanismul:
– după însămânțarea norilor cu iodură de argint, grosimea și conținutul de apă al norilor scad în câteva minute,
– șansa ca norul să mai producă ploaie după aceea devine foarte mică.
Pe mai românește:
„Se distrug norii plini de apă înainte să apuce să plouă.”
La nivel de fermier, asta înseamnă:
– secetă accentuată,
– culturi calamitate,
– falimente, datorii la bănci, ferme vândute la licitație.
În timp ce fermierii strigă că le ard ogoarele, sistemul se laudă cu eficiență „de peste 80–90% în combaterea grindinei”.
Când rachetele nu mai „apără” cultura, ci provoacă viituri
Sesizarea aduce în discuție și efectele secundare necontrolate ale acestor intervenții:
– ploi torențiale bruște,
– viituri locale violente.
Exemplu: Breaza, iunie 2021 (Prahova).
– după lansarea a 51 de rachete antigrindină din punctul Câmpina,
– a urmat o viitură violentă, cu inundații și pagube serioase.
Comunitatea locală a cerut public oprirea sistemului.
Răspunsul autorității, potrivit sesizării: negare, minimalizare, refuz de a recunoaște legătura evidentă între intervenție și dezastrul produs imediat după.
Un sistem care, după relatările fermierilor și datele invocate,
– reduce precipitațiile „utile” (ploi normale pentru culturi),
– dar poate genera episoade violente de ploi torențiale și inundații locale,
devine din „scut” un risc în sine.
De la abuz în serviciu la „subminarea securității alimentare”
Sesizarea Asociației Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova nu se oprește la descrieri tehnice. Ea indică, explicit, posibile încadări juridice, lăsate la aprecierea organelor abilitate:
- Abuz în serviciu – prin nerespectarea Legii 173/2008 (finanțare peste 5 ani, ignorarea acordului fermierilor, lipsa studiilor de impact, manipularea datelor raportate).
- Deturnare de fonduri publice – finanțare continuată dincolo de termenul legal, contracte fără rezultat real.
- Fals intelectual și uz de fals – rapoarte „pro formă”, cifre de eficiență cosmetizate, suprafețe fictive, date prezentate decidenților ca fiind reale.
- Neglijență în serviciu – în subsidiar, dacă nu se dovedește intenția, dar se constată lipsa crasă de diligență în evaluarea impactului asupra mediului și agriculturii.
- Subminarea economiei naționale / securității alimentare – nu ca infracțiune de sine stătătoare în Codul Penal actual, dar ca efect real agregat: scăderea producției, compromiterea fermierilor locali, creșterea riscului de penurie alimentară.
Ce cer fermierii. Și ce întreabă Incisiv de Prahova.
Fermierii prahoveni, prin sesizarea citată, cer:
- Menținerea suspendării sistemului antigrindină în zonele unde:
– majoritatea fermierilor se opun,
– sau există indicii de impact negativ asupra regimului pluviometric,
până la clarificarea situației legale și științifice. - Anchetă administrativă de urgență la nivelul Ministerului Agriculturii și Curții de Conturi:
– legalitatea finanțării după expirarea termenului de 5 ani,
– modul de utilizare a fondurilor,
– justificarea contractelor și a consumului de rachete. - Sesizarea organelor de cercetare penală (Parchetul General, DNA, după caz),
– pentru a verifica suspiciunile de abuz în serviciu, deturnare de fonduri, fals și alte fapte detaliate în document. - Reevaluare completă și independentă a sistemului antigrindină:
– studiu de impact climatic serios, cu experți independenți (academia, agrometeorologi),
– evaluarea eficienței reale în reducerea pagubelor de grindină,
– verificarea respectării legislației de mediu (monitorizarea iodurii de argint în sol și ape, avizele de mediu etc.). - Consultarea reală a fermierilor – nu bifă pe o listă, ci acord explicit, informat, înainte de orice decizie de continuare/extindere.
- Transparență totală:
– publicarea tuturor studiilor, rapoartelor, minitelor de ședință,
– inclusiv cele din faza pilot (2005–2008),
– acces liber la datele despre consumul de rachete, suprafețe reale și rezultate.
Concluzia Incisiv de Prahova: Cine apără, de fapt, pe cine?
Oficial, Sistemul Național Antigrindină a fost creat să apere cultura agricolă.
În sesizarea Asociației Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova, pe care am folosit‑o ca sursă principală, reiese altceva:
- cultura agricolă e tot mai arsă de secetă,
- fermierii sunt tot mai îngropați în pierderi,
- bugetul de stat e tot mai tras în piept,
- iar sistemul e tot mai extins, mai scump și mai opac.
Întrebarea pe care o pune, de fapt, acest „Dosar Antigrindină – Partea a VII-a” este simplă:
Cine e, în realitate, ținta rachetelor antigrindină – norul cu gheață sau fermierul cu datorii?
Până când Ministerul Agriculturii, Curtea de Conturi, Parchetul și, eventual, CSAT vor răspunde oficial, noi, Incisiv de Prahova, vom continua să publicăm acest dosar bucată cu bucată, cifră cu cifră, rachetă cu rachetă.
Pentru că, dincolo de formule, cercuri și „eficiențe de 90%”, realitatea de pe câmp e singurul indicator care nu minte.
Până la proba contrarie, rămâne valabilă singura concluzie cinstită: Fermierii – Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.
Până atunci, fermierii rămân în același rol grotesc în care i‑a pus statul:
plătesc impozite, sunt declarați „beneficiari” pe hârtie, dar în realitate sunt doar decor în marele experiment de îmbogățire cu garduri, betoane și rachete păzite cu 82 de milioane pe an.
Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).
Administratie
Mașină căutată pentru confiscare în Olanda, depistată la frontiera din Sighetu Marmației
Autoturism evaluat la peste 100.000 de lei
Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Sighetu Marmației au identificat un autoturism în valoare de aproximativ 105.000 de lei, căutat de autoritățile olandeze în vederea confiscării.
Mașina era condusă de un cetățean ucrainean în vârstă de 39 de ani, care s-a prezentat pentru efectuarea formalităților de control în Punctul de Trecere a Frontierei Sighetu Marmației.
Alertă introdusă de autoritățile olandeze
În urma verificărilor efectuate în bazele de date, polițiștii de frontieră au constatat că autoturismul figura cu o alertă introdusă de autoritățile din Olanda la 2 septembrie 2026.
Vehiculul era semnalat ca bun căutat în vederea confiscării.
Mașina a fost indisponibilizată
Autoturismul a fost indisponibilizat și transportat la sediul instituției, unde vor fi continuate cercetările.
În cauză, polițiștii efectuează verificări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tăinuire.
La finalizarea cercetărilor urmează să fie dispuse măsurile legale. Stabilirea vinovăției și a răspunderii penale revine organelor judiciare, cu respectarea prezumției de nevinovăție. (Paul D.).
„Prințul bicicletelor confiscate” de la IPJ Bacău: comisarul-șef care ar lua roțile de la popor, dar nu-și lasă mașina la corpuri delicte
Adjunctul IPJ Bacău, comisarul-șef Constantin Giugariu, lovește din nou în materie de „profesionalism” de manual. De data asta, nu mai...
Curtea Constituțională, paznicul polițistului: Patru palme peste „Statutul polițistului” făcut după ureche
Când legea e făcută la normă, CCR dă cu ea de toți pereții Când nu mai ai încredere nici în...
Raportul SUA a văzut România. România s-a făcut că nu vede nimic. ANP: transparență cu porția, consultare “după program”
Statul român, elevul care copiază la democrație Departamentul de Stat al SUA, care mai aruncă din când în când un...
„Să ne arătați hârtiile, nu poveștile!”. Cum se războiește IGPR cu Sindicatul Diamantul pentru dreptul de a pune întrebări
„Cele două sindicate periculoase”: dușmanul de serviciu al conferințelor de presă Pe 21 mai 2026, la conferința de presă a...
Instanța dă dreptate, parțial, fostului membru CA al RASP Ploiești: decizia de anulare a concursului pentru director, desființată de judecători (Documente)
Regia Autonomă de Servicii Publice (RASP) Ploiești revine în centrul atenției, după ce instanța a decis să anuleze hotărârea prin...
Acordul Colectiv 2026: Cum a vândut MAI polițiștii la preț de hârtie A4
Acordul care nu acordă nimic: MAI semnează pentru polițist, dar încasează doar pentru sindicate Un minister care ocolește legea, sindicate...
În Poliția Penitenciară, „schimbarea” e doar ciorbă stricată plimbată dintr-o farfurie în alta
Reforma, varianta Facebook: like, share și zero oameni în plus Ministrul Cătălin Predoiu a descoperit, pe pagina sa de Facebook,...
Garda de Coastă, 3 ani și jumătate fără șef „pe bune”. Un stat cu frontieră Schengen, dar fără frontieră de bun-simț
Director căutat. De 3 ani și 6 luni. Fără succes Garda de Coastă, una dintre structurile strategice ale Poliției de...
Dosarul Antigrindină – Partea a VII‑a. Rachete pe cer, foamete pe câmp: subminarea securității alimentare a României
Dosarul Antigrindină – Partea a VII‑a – Cum a fost însămânțată România cu rachete, minciuni și secetă programată Sistemul care...
Camera, stop! Șeful de la IPJ Mehedinți, regizor de dosare și actor în propriul film cu ‘misiune urgentă’
Polițiști la poartă, șeful la butoanele camerelor În timp ce polițiștii din toată țara ieșeau în stradă, la început de...
„Organigrama cu chiloți” intră la vot: Nae Comisionaru’ trage sforile, consilierii locali dau examen la furt avansat?
Azi, miercuri, 30.09.2026, la Consiliul Local Ploiești nu se votează doar o organigramă. Se votează dacă TCE rămâne societate de...
Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 2 – Stația fantomă de la Corlătești și ședința de yoga pe conducta de ape uzate
Directorul care se clatină, dar nu cade… și nici nu suspendă Dacă în Episodul 1 am făcut cunoștință cu „directorul...
Dosarul Antigrindină – Partea a VI‑a. Când generalii conduc agricultura: Sistemul Antigrindină – civil la vedere, militar în interior
Rachete cu bani de irigații: când agricultura devine sponsorul industriei de apărare La început ni s-a spus că SNACP e...
M.A.I – Aeroportul Otopeni, clasa business la improvizație: 7 ani fără concurs la șefia Centrului de Supraveghere
Șapte ani de „temporar”. Funcția se mută, responsabilitatea rămâne în așteptare Șapte ani fără concurs la o funcție-cheie din siguranța...
MAI, Academia „Semnează că ai vrut!”: experți făcuți din pix, cursanți voluntari cu ordin de sus
La Ministerul Afacerilor Interne, pixul șefului riscă să devină instrument pedagogic universal: desemnează specialiști, produce competențe administrative și, mai nou,...
-
Exclusivacum 3 zile
În Poliția Penitenciară, „schimbarea” e doar ciorbă stricată plimbată dintr-o farfurie în alta
-
Exclusivacum 5 zileOrganigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti: Alexandri Nicolae, alias „Nae Comisionaru’”, „autobuzul sabotor” – Traseul 39, motoare turate în gol și POS-uri moarte la TCE Ploiești!
-
Exclusivacum 4 zile
„Organigrama cu chiloți” intră la vot: Nae Comisionaru’ trage sforile, consilierii locali dau examen la furt avansat?
-
Administratieacum 4 zileDumitru Dragoș, polițist de penitenciare și mentor pentru copiii din Vărbilău
-
Exclusivacum 4 zile
Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 2 – Stația fantomă de la Corlătești și ședința de yoga pe conducta de ape uzate
-
Exclusivacum 5 zile
Dosarul Antigrindină – Partea a VI‑a. Când generalii conduc agricultura: Sistemul Antigrindină – civil la vedere, militar în interior
-
Exclusivacum 3 zile
Acordul Colectiv 2026: Cum a vândut MAI polițiștii la preț de hârtie A4
-
Exclusivacum 4 zile
Dosarul Antigrindină – Partea a VII‑a. Rachete pe cer, foamete pe câmp: subminarea securității alimentare a României