Actualitate
China trimite o delegație militară în Japonia după cinci ani

O vizită semnificativă
Pentru prima dată în cinci ani, China a trimis o delegație militară substanțială în Japonia pentru o vizită de o săptămână. Scopul vizitei delegației din cadrul Comandamentului Teatrului Estic, conform unei declarații de luni a armatei chineze, este de a „întări înțelegerea și încrederea reciprocă, conturând în același timp schimburile de apărare între cele două țări.” De asemenea, un oficial japonez de rang înalt, Yoshimasa Hayashi, a declarat reporterilor că „promovarea înțelegerii și încrederii reciproce prin comunicarea deschisă la nivelul comandanților va contribui la construirea unor relații constructive și stabile între Japonia și China.”
Implicații regionale
Hayashi, care ocupă funcția de secretar șef al cabinetului, a menționat că „considerăm această vizită drept un contribuție la pacea și stabilitatea regiunii.” Totuși, analiștii sugerează că acest moment rar ar putea să semnaleze o încercare a liderului chinez Xi Jinping de a îmbunătăți relațiile cu rivalul său asiatic, în contextul transferului de putere din Statele Unite, pe măsură ce atât Beijingul, cât și Tokyo se pregătesc pentru posibile modificări semnificative ale tarifelor sub noul președinte american, Donald Trump.
Relații economice interdependente
„Aceasta este o chestiune relativ importantă. Atât Japonia, cât și China ar trebui să se gândească la cum să se poziționeze în cea mai bună situație în fața creșterii iminente și probabile a tarifelor”, a afirmat John Blaxland, șeful biroului de la Washington al Universității Naționale Australiene, într-un email. Acesta a menționat că China și Japonia au „economii profund interdependente și au motive clare să se concentreze pe calmarea lucrurilor și pe gestionarea lui Trump.”
Stabilizarea relațiilor în contextul schimbărilor politice
Bonnie Glaser, expert în China la German Marshall Fund, a fost de acord că, deși delegația este una militară, problemele economice sunt în fundal. „Din motive economice și strategice, China ar putea spera să folosească oportunitatea oferită de tranziția politică din SUA pentru a stabiliza legăturile cu Japonia”, a scris Glaser. În plus, aceasta a menționat că Beijingul ar putea încerca „să sapă o prăpastie între Japonia și SUA. Beijingul speră probabil că Tokyo îi va oferi lui Xi Jinping o vizită de stat în acest an.”
Comunicare între comandanți
Menționarea de către Hayashi a comunicării la „nivelul comandanților” este demnă de remarcat, deoarece acesta este nivelul de comunicare pe care oficialii americani l-au solicitat timp de mulți ani cu Armata Populară de Eliberare, în pofida răspunsurilor uneori rece. Deși SUA și Japonia sunt aliați strânși, Blaxland a avertizat să nu se „interpreteze prea mult” întâlnirea ca un semn că relația militară dintre China și SUA se va îmbunătăți.
Tensiuni și colaborări în domeniul apărării
Malcolm Davis, expert în China la Institutul Australian pentru Strategii și Politici, a fost de acord, prezicând că „va exista o comunicare obișnuită între cele două mari puteri pe probleme de apărare, dar relația rămâne extrem de competitivă și contestată.” Un semn recent al acestei competiții este că China a dezvăluit recent ceea ce părea a fi două avioane avansate, ceea ce a determinat un oficial superior al forțelor aeriene să declare că Beijingul ar putea „să ne ia înainte” în cursa pentru un avion de vânătoare de generația a șasea.
Provocările legate de prezența militară
Într-o altă chestiune fierbinte, generalul Eric Smith, comandantul Corpului Marin, a menționat prezența trupelor americane în Japonia și acordul cu Tokyo pentru mutarea multora dintre acestea din Okinawa în Guam în anii următori—o măsură care este probabil binevenită de Beijing, deoarece reduce prezența trupelor americane mai aproape de ceea ce Smith a numit „teatrul de criză”. „Aceasta este, evident, o problemă internă pentru japonezi de decis, dar ceea ce știu este că de fiecare dată când îi dai Chinei un deget, ea va lua toată mâna”, a declarat Smith reporterilor la un eveniment al Grupului de Scriitori pentru Apărare din Washington.
Intensificarea competiției China-SUA
Davis a afirmat că competiția dintre China și SUA „se va intensifica doar în cadrul administrației Trump, mai ales având în vedere determinarea lui Trump de a impune tarife cuprinzătoare asupra Beijingului.” Cu toate acestea, a adăugat el, „unele forme de dialog vor continua, chiar dacă este doar pentru a minimiza riscurile de neînțelegere și interpretare greșită care ar putea duce la o criză sau un conflict în zone precum Marea Chinei de Sud.”
Concluzii despre întâlniri
În concluzie, seria de întâlniri din această săptămână, din perspectiva securității naționale, ar putea depinde de modul în care China își va schimba comportamentul în jurul insulelor care formează Japonia. În august anul trecut, o aeronavă chineză a pătruns pe scurt în spațiul aerian japonez, generând alerte în întreaga regiune. Navele gardienilor de coastă chinezi au trecut frecvent aproape de insulele Senkaku, iar navele de război chineze navighează adesea în apropierea Okinawa. „Ceea ce contează este dacă operațiunile PRC și desfășurările din apropierea Japoniei se schimbă și în ce mod”, a scris Ian Chong, profesor asociat la Universitatea Națională din Singapore, într-un email. „Momentan nu există informații despre acest aspect.”
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
Actualitate
Germania și Japonia se aliază pentru rachete de croazieră cu rază extinsă
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 5 zile
Penitenciarul Ploiești: Comisarul Matei – De la „apt-limitat” la „infrat-nelimitat”?
-
Ancheteacum 2 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 5 zile
Pușcăria românească: Între reforme ‘pe hârtie’ și orgoliile umflate ale sefilor ANP – Va exploda sistemul?
-
Exclusivacum o zi
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 24 de ore
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 2 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!