Cu o tradiție de 21 de ani, evenimentele GPeC sunt considerate cele mai importante evenimente de E-Commerce și Digital Marketing din regiune, reunind specialiști internaționali și români de top și furnizând participanților conținut practic și imediat aplicabil. Primul eveniment major al seriei de anul acesta este GPeC SUMMIT 26 Mai care se va desfășura la Teatrul Național București și va reuni peste 800 de participanți C-level din domeniu. Biletele de acces pornesc de la doar 109 euro/persoană și sunt disponibile pe site-ul GPeC: https://www.gpec.ro/gpec-summit-mai/

Principalele teme abordate în cadrul Conferinței GPeC SUMMIT 26 Mai

Organizatorii au pregătit o zi întreagă de conferință în care vor fi abordate unele dintre cele mai importante subiecte actuale, dar mai ales ce urmează în E-Commerce și Marketing Online:

• Care este secretul brand-urilor care domină în Social Media – Hrabren Lindfors(Content Creation Master)
• Acționabile de luat în calcul imediat în business, într-o lume invadată de AI – Valentin Radu(Omniconvert)
• Cum să îți crești afacerea, vânzând în marketplace-uri – Stejara Pircan(eMAG)
• Tipuri de fricțiune, identificarea și eliminarea lor pentru a crește rata de conversie – Michael Aagaard(CRO Consultant)
• Cum folosesc magazinele online AI-ul și cum se schimbă comportamentul consumatorilor – Andrei Pitiș(Genezio), Ionuț Vlăsceanu (Visa), Laura Țeposu (Libris), Mihai Vînătoru (DWF), Tudor Ciumara (Empria)
• Cifre și studii de piață actuale privind comerțul online – Cătălin Pațachia(Shopfully)
• Tool-uri de AI care ajută magazinele să își crească vânzările înțelegând mai bine clientul – Cristi Movilă(OptiComm.AI)
• Cum să folosești AI-ul în campaniile de Meta Ads – Lauren Petrullo(Digital Marketing Expert)
• Cum să identifici și să repari problemele din formularele de checkout care scad rata de conversie – Alun Lucas(CRO & UX Expert)
• Cum ne folosim de tehnologie pentru a sprijini umanitatea – Cornel Amariei(.lumen)

Agenda completă a evenimentului este publicată pe site-ul GPeC: https://www.gpec.ro/gpec-summit-mai/agenda/

GPeC Expo – locul furnizorilor de a-și prezenta serviciile în fața potențialilor clienți și un preț special pentru startup-uri

În paralel cu conferința GPeC SUMMIT 26 Mai, are loc GPeC Expo – locul ideal de Networking și oportunități de Business dintre furnizorii de servicii E-Commerce & Digital Marketing și afacerile online.

NOU: Începând cu această ediție, GPeC a dezvoltat un program dedicat start-up-urilor prin care le încurajează să participe ca expozanți cu un cost foarte mic (doar 499 euro, redus de la 1.999 euro).

Furnizorii își pot rezerva un spațiu expozițional de 4 sau de 6 mp, toate detaliile regăsindu-se pe site-ul GPeC în secțiunea GPeC Expo: https://www.gpec.ro/gpec-e-commerce-expo/

Termenul limită pentru rezervarea unui spațiu este 15 Mai 2026, iar locurile sunt limitate.

GPeC Networking Soirée

Seara de 26 Mai se va încheia cu un cocktail în cadrul GPeC Networking Soirée unde sunt așteptați peste 200 de participanți – elita industriei Digital. Evenimentul este exclusivist, bazat pe invitație nominală și pe biletele de tip Premium.

Înscrieri cu preț redus până pe 10 Mai

Până pe 10 Mai 2026 este valabilă oferta Priority Savings care asigură prețuri reduse pentru biletele de acces, acestea pornind de la doar 109 EUR + TVA/persoană pentru biletele de tip LITE.

Înscrierile la GPeC SUMMIT și toate detaliile despre eveniment sunt disponibile pe website-ul GPeC: https://www.gpec.ro/gpec-summit-mai/#inscriere

CUM SE TRANSFORMĂ „FABRICA DE FERICIRE” ÎN „PENSIONUL CUMETRIILOR” SUB BAGHETA BARONULUI NAN

În timp ce ecranele televizoarelor ne bombardează cu reclame despre bucurie și prospețime, la unitatea de producție Coca-Cola HBC din Ploiești, realitatea are gust de fiere și miros de penal. După un an de dezvăluiri incendiare marca Incisiv de Prahova, imperiul clădit pe obediență și „combinații” de Dragoș Antim Nan începe să se clatine, dar nu înainte de a mai sacrifica câteva zeci de destine pe altarul incompetenței manageriale.

Bilanțul groazei după primul trimestru: Când „jupânul” greșește, angajații plătesc cu locul de muncă

Efectele primului trimestru din 2026 au ieșit la suprafață ca reziduurile dintr-o conductă spartă. Așa cum avertiza publicația Incisiv de Prahova încă din data de 30 ianuarie 2026, într-un material despre domnia absurdului de la Coca-Cola, mecanismul de acoperire a pierderilor generate de managementul defectuos al lui Dragoș Antim Nan a fost activat: concedierile colective.

Trimestrul în care „fericirea” dă afară: concedieri turbo, procese pe bandă și umbra lui Nan la butoane

Efectele după primul trimestru au început să muște. Când perdeaua e trasă, scenariul e același: decizii grăbite, vinovați invizibili, nota de plată pe masa celor mai vulnerabili. Iar „fabrica de fericire” are, din nou, un gust amar.

Tăiem oameni, nu pierderi — manualul „de urgență” recitit Nu e surpriză, e tipar. În articolul din 30 ianuarie 2026, Incisiv de Prahova avertiza că, pentru a acoperi pierderile atribuite lui Dragoș Antim Nan, conducerea va împinge din nou pedala concedierilor — nu ca ipoteză, ci ca obicei de casă: https://www.incisivdeprahova.ro/2026/01/30/coca-cola-sub-domnia-absurdului-cum-lordul-nan-si-clanul-sau-au-transformat-fabrica-de-fericire-intr-un-focar-de-incompetenta-si-ilegalitati/?utm_source=chatgpt.com Final de trimestru: confirmare pe toată linia. Tăieri rapide acolo unde e mai lesne — la oameni —, în timp ce cauzele rămân bine ascunse în sertar.

Justiția ia număr de ordine — cauze, termene, verdicte Pe portalul instanțelor, angajați reclamă presiuni și plecări forțate. Procesele curg:

• https://portal.just.ro/117/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=11700000000188511&id_inst=117
• https://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000001252666&id_inst=3
• https://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000001252670&id_inst=3
• https://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000001252669&id_inst=3
• Și nu vorbim doar de litigii deschise: unele au fost deja câștigate de angajați, alimentând suspiciunile privind legalitatea practicilor contestate: https://portal.just.ro/32/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=10300000000096294&id_inst=32

Tronul din culise — directorul pleacă, influența rămâne

Oficial, Dragoș Antim Nan nu mai e în prim-plan. Neoficial, spun sursele interne, piesele au fost așezate din vreme: succesor „de încredere”, deciziile sensibile rămânând, practic, telegrafiate din umbră. O cortină elegantă peste aceeași regie. Întrebarea corectă nu e „dacă”, ci „cât mai durează”.

Apă tulbure, contoare „cuminți”

După episodul Forajului 3 și discuțiile despre apă neconformă, s-au schimbat contoare „uzate moral”. În secția de zvonuri, însă, se agită bănuieli privind cum se monitorizează consumurile din foraje proprii. Detalii și context, în ancheta Incisiv de Prahova din 30 martie 2026: https://www.incisivdeprahova.ro/2026/03/30/nan-maestrul-forajelor-fantoma-coca-cola-ploiesti-o-fabrica-de-cosmaruri-cu-apa-neconforma-si-autoritati-conforme-cu-spaga/

Program special pentru „aleși” — restul, la 08:00 fix

Așteptările erau simple: reguli egale pentru toți. În practică, potrivit surselor interne, Valentina Hasineti ar beneficia de un „flex” neoficial — sosiri după 09:00, plecări la prânz —, în timp ce șeful direct, Ginel Dobre, e indicat de aceleași surse ca fiind numit tot prin influența lui Nan. Când arbitrii sunt din aceeași galerie, sesizările ajung direct la coș.

Caracatița recrutărilor — „adu-ți neamul, dă-l mai departe”

Din peste 300 de angajați, mai bine de jumătate ar fi intrați pe filiera de influență asociată lui Dragoș Antim Nan, potrivit surselor interne. Un mecanism în lanț: fiecare nou „nucleu” își aduce oamenii — apropiați, rude, fini, afini. Sunt vehiculate nume precum Nan și soția, foști cumnați, fini, îngrijitori, ginere, precum și Micu, Călin, Bociu, Nistorică, Coman, Stan, Daniela Spiru, Popa, Ciobanu, Ionuț Popescu. Rezultatul relatat: o rețea ramificată în aproape toate departamentele, capabilă să filtreze informația și să păstreze controlul. „Caracatiță” nu ca figură de stil, ci ca organigramă paralelă — susțin aceleași surse.

Coman la timonă — testul „poți să rupi plasa?”

Mandatul lui Coman începe pe teren minat. Moștenirea operațională e grea, iar nucleele de loialitate veche fac orice reset periculos și costisitor. Înapoi la reguli sau mai departe cu excepțiile? Adevăratul examen e simplu: transparență pe fapte, nu pe comunicate.

Cultura „da, șefu’!” — inițiativa în regim de post

În climatul descris de angajați, nume precum Brisan, Stoica, Spiru, Călin și alții sunt percepute ca evitând să contrazică linia impusă, preferând conformarea rapidă. Eficient pentru control, fatal pentru inovație. Când toți aplaudă, cine mai spune „nu e în regulă”?

Zahăr fantomă, somn adânc — episodul care nu se mai termină

Capitolul „combinațiilor” nu lipsește din inventar. Ancheta Incisiv de Prahova din 6 aprilie 2026 detaliază controversa „zahărului fantomă” și reflexele adormite ale autorităților: https://www.incisivdeprahova.ro/2026/04/06/fabrica-de-fericire-reteta-scandalului-cu-zahar-fantoma-si-autoritati-adormite-sub-bagheta-baronului-nan-de-la-coca-cola-ploiesti/

Mesajul pentru „Dragosica” rămâne, în registru satiric, același: funcția se schimbă, urma faptelor — dacă se confirmă — nu.

Un an de întrebări publice — cronica unei rezistențe

Săptămâna aceasta se împlinește un an de la prima investigație publicată după o documentare lungă: https://www.incisivdeprahova.ro/2025/05/06/investigatie-exploziva-la-coca-cola-secretele-companiei-si-vizita-surpriza-a-demnitarilor-din-sua-ridica-semne-de-intrebare/ Sursa rămâne aceeași: Incisiv de Prahova, cu date, citate și conexiuni puse pe masă. Contabilul adevărului e timpul; când praful se așază, traseul rămâne vizibil.

Factura finală — cine semnează?

Concedierile se mișcă, procesele se adună, iar influența „din spate” e descrisă ca intactă de sursele interne. Întrebarea nu mai e „dacă se vede”, ci „cine răspunde, concret, pentru consecințe — și când?”. Vom reveni cu dezvaluiri „surprize”. (Cristina T.).

Într-un context geopolitic în care securitatea frontierelor externe ale Uniunii Europene a devenit o prioritate absolută, România își reconfirmă rolul de gardian regional. Recent, capitala Ungariei a găzduit „Întâlnirea șefilor autorităților de frontieră din statele membre ale Forumului Salzburg”, un eveniment de o importanță crucială pentru arhitectura de securitate a Europei Centrale și de Est. Potrivit unui comunicat oficial al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF), reuniunea a fost dedicată armonizării strategiilor de control și gestionării fluxurilor migratorii care pun presiune pe statele membre.

Strategii comune împotriva migrației ilegale: O alianță extinsă în Balcani

Delegația română, condusă de chestorul principal de poliție Cornel-Laurian Stoica, inspector general al IGPF, a participat activ la discuțiile ce au vizat combaterea migrației ilegale, un fenomen aflat într-o dinamică alarmantă. Masa rotundă de la Budapesta nu a reunit doar membrii tradiționali ai Forumului Salzburg — precum Austria, Bulgaria, Polonia sau Ungaria — ci a inclus și statele din grupul „Prieteni ai Forumului” din Balcanii de Vest: Serbia, Bosnia și Herțegovina și Kosovo.

Această participare extinsă subliniază necesitatea unui scut comun. Sub coordonarea liderilor de frontieră, s-a realizat o analiză de ansamblu a riscurilor actuale, punându-se accent pe soluții operaționale imediate și pe schimbul de bune practici între statele aflate pe rutele migratorii critice.

Digitalizarea frontierelor: Implementarea sistemului EES, miza noului management integrat

Un punct central și extrem de incisiv al discuțiilor a fost operaționalizarea sistemului european EES (Entry/Exit System). Această tehnologie este menită să elimine vulnerabilitățile controlului clasic și să întărească managementul integrat al frontierelor prin monitorizarea digitală a fluxurilor de călători.

În cadrul sesiunilor de lucru, reprezentanții Poliției de Frontieră Române au prezentat progresele naționale privind acest instrument european, subliniind că o implementare coordonată este singura cale pentru a asigura interoperabilitatea între statele partenere. Mesajul transmis a fost clar: tehnologia trebuie să devină principalul aliat în depistarea rapidă a tentativelor de tranzit ilegal și în securizarea spațiului de liberă circulație.

România, partener de încredere în „Clubul de la Salzburg”

Prin vocea chestorului principal Cornel-Laurian Stoica, România și-a reafirmat angajamentul de a rămâne un furnizor de securitate și stabilitate. Experiența acumulată la frontierele externe ale UE poziționează țara noastră ca un actor determinant în cadrul Forumului Salzburg, platformă regională inițiată în anul 2000 pentru a combate criminalitatea transfrontalieră.

Reamintim că Forumul Salzburg reprezintă un motor al dialogului multilateral între ministerele de interne din regiune, iar implicarea activă a IGPF la acest nivel demonstrează că România nu doar respectă standardele europene, ci contribuie direct la modelarea viitorului securității pe continent. „Participarea la această reuniune reconfirmă implicarea activă în dezvoltarea cooperării internaționale pentru asigurarea unui climat de siguranță la frontiere”, au concluzionat oficialii Poliției de Frontieră în urma evenimentului din Ungaria. (Paul D.).