Exclusiv
Amneziile lui Ciolacu II: Analiza duplicitară a Premierului Român
Revenirea asupra uitarilor și disimularilor lui Marcel Ciolacu
Revenim cu noi informatii despre uitarile/disimularile voite ale lui Marcel Ciolacu situatie care ne arata ce caracter duplicitar are acest demnitar al statului roman in calitate atat de premier cat si de candidat la campania prezidentiala actuala.
Factori istorici și contextul supravegherii tehnice
Sa ne amintim, sau sa ii aminitim premierului Ciolacu ca in 2014 a fost supus unei activitati de supraveghere tehnica[1] intr-un dosar penal instrumentat de catre DNA, facut public de catre Romania TV undeva prin luna mai 2024 si nu de insusi demnitarul sus mentionat.
Aspecte hilare și nepublicate
Este adevarat ca in acest joc instrumentat jurnalistic de realizatorul emisiunii ce a prezentat documentul prin care deputatul Marcel Ciolacu era suspus unei activitati de intercepare, a fost expus si un punct de vedere al celui vizat prin care s-au relevat unele aspecte hilare dar ne dezbatute public fiind chiar trecute cu vederea, in mod ciudat, de media natioanala.
Analiza documentului judecătoresc
Dar sa trecem la analiza celor prezentate la aceea data:
- Sub semnatura judecatorului de drepturi si libertati Valentin Horia Selaru de la Sectia Penala a ICCJ, in baza unei incheieri judecatoresti nr.76/29.04.2024, in dosarul nr.8/2014 aflat pe rolul instantei in cauza, s-a dispus pentru o perioada de 18 zile, de la data de 29.04.2014, pana la data de 16.05.2014 inclusiv, interceptarea comunicatiilor realizate de catre Ciolacu Ion – Marcel la numarul de telefon utilizat de catre acesta (banuim ca cel din dotarea parlamentara).
- Legislația și competența judecătorilor în situații penale
- conform 140 Codului de procedura panala – Cpp, mandatul de supraveghere tehnica se poate dispune, doar in cursul urmaririi penale la cererea procurorului de caz, de catre judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia ii revine competenta sa judece cauza in prima instanta. Dupa cum sesizam instanta competenta a judeca si a dispune mandatul de surpaveghere tehnica a fost ICCJ, sens in care coroborand cu prevederile art.40 Cpp[2] constatam ca acest nivel de cometenta implica cel putin existenta in dosarul cauzei a unei persoane ce au si calitatea de demnitar al statului cum ar fi parlamentarii. Deci concluzionam ca intrucat in dosar apare si deputatul Ciolacu Ion Marcel putem presupune ca procedural procurorul DNA a fost obligat sa solicite interceptarea comunicatiilor unui judecator de la ICCJ, dar este posibil sa mai fi existat si alte persoane cu functii de demnitate publica precizate in articolul anterior subliniat in atentia procurorilor DNA in dosarul penal respectiv.
- Declarațiile lui Marcel Ciolacu
- Dar premierul Ciolacu a comunicat pe subiectul dat jurnalistului Victor Ciutacu, dupa cum citeaza acesta[3], astfel:
“Citez cu intonație din Marcel Ciolacu. Am avut tehnică audio video inclusiv în casă. 2 – nu am fost niciodată interesat să ascult înregistrările, este vorba despre un dosar pe o cauză locală care a fost clasat, îl cunoaște pe fostul șef al PSD Buzău, Vasile. Perioada de filaj coincide cu perioada în care Marcel Ciolacu trebuia să fie min al Dezvoltării, nu îl viza pe Marcel Ciolacu, au fost filați mai mulți lideri la vremea respectivă. Marcel Ciolacu a fost informat cu privire la existența mandatului de supraveghere. În luna octombrie a anului 2018, deci peste 4 ani și jumătate. Perioada de filaj care a fost statuată la 18 zile a durat până în aprilie până în sept 2014, din luna 4 până la 9. Marcel Ciolacu: am fost informat odată cu clasarea și, o acoladă, dosarul este deschis în 2016 și închis în 2018, dar noi am fost filați în 2014”.
Confuzie și neînțelegeri în declarațiile publice
- Observam “cu voiosie” cum Marcel Ciolacu nu prea stie despre ce vorbeste, intrucat sustine ca a avut tehnica audio video inclusiv in casa, dar mandatul de supraveghere scrie negru pe alb ca se utilizeza ca metoda speciala doar interceptarea comunicatiilor adica a celor realizate prin telefonie mobila si nu se face nicio referire la supravegherea audio, video sau prin fotografiere ca metoda speciala de supraveghere tehnica distincta de cea de interceptare a comunicatiilor ori a oricarui tip de comunicare la distanta[4], aspect care ridica intrebari fata de adevarulpe care il spune persoana vizata cu atat mai mult cu cat nu cunoaste legea penala, situatie ciudata pentru un demnitar al statului de prim rang (Prim ministru).
- Abuzuri și tăcerea celor implicați
- Ne intrebam, retoric, de unde stie, totusi, domnul Marcel Ciolacu ca a fost supravegheat audio – video in casa daca nici macar nu a fost interesat sa asculte interceptarile inregistrate in dosarul penal de referinta. Mai mult aflam tot din comunicatul dansului, citat de catre Victor Ciutacu, ca dosarul penal viza o cauza infractionala cu incidenta locala in care erau implicate unele persoane cum ar fi Ion Vasile, sef PSD Buzau si Cristinel Bagiu[5], sef Consiliu Judetean Buzau, membru PSD, dupa cum i-a nominalizat Marcel Ciolacu in raspunsul catre postul tv. Din aceste asertiuni si coroborand cu prevederile legale in domeniul penal constatam ca premierul Marcel Ciolacu denatureaza sau este intr-o mare confuzie logica intrucat calitatea celor doi sau a altora implicati in dosarul penal mai sus referit nu este de competenta ICCJ pentru obtinerea de catre procuror a mandatelor de supravegherea tehnica, ci de nivel inferior acesteia.
- In final, intrucat a fost clasat dosarul in anul 2018 dupa cum declara Marcel Ciolacu prin vocea jurnalistului tv, conform Cpp a fost informat cu privire la faptul ca i-au fost restranse drepturile si libertatile fundamentale in cauza penala data, dar in celasi timp au fot informati toti “participantii” care nu au avut vreo calitate in dosar (suspect sau inculpat) despre supravegherile tehnice autorizate de catre judecatorul de drepturi si libertati de la ICCJ asupra acestora, ca in cazul premierului.
- Ne intrebam oare de ce toti cei supusi restrangerilor de drepturi si libertati in dosarul penal, asa zis de “interes local”[6], ce a fost in final clasat dupa cum zice premierul Marcel Ciolacu, nu au iesit public sa comunice eventualele abuzuri comise impotriva lor de organele de urmarire penala din DNA, respectiv instantele de judecata care in aceea perioada functionau tot cu “voiosie” in baza minuatelor prevederi ale Protocoalelor specifice campului tactic in justitie.
Concluzie: Necesitatea clarificării situației
Speram sa aflam cat mai curand un raspuns fata de situatiile anterior descrise intrucat ar fi hilar sa aflam adevaruri dupa 08.12.2024 , adevaruri ce sunt necesar a fi calarificate cu celeritate pentru ca alegatorii sa fie in cunostinta de cauza atunci cand va dori sa introduca votul la urne in perioada urmatoare. (Cristina T.).
[1] https://www.youtube.com/watch?v=j_34VDng5WQ
[2] “(1) Înalta Curte de Casație și Justiție judecă în primă instanță infracțiunile de înaltă trădare, infracțiunile săvârșite de senatori, deputați și membri din România în Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecătorii Curții Constituționale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.”
[3] https://evz.ro/dosarul-coldea-marcel-ciolacu-sri.html
[4] Art.139 Dispoziții generale
(1) Constituie metode speciale de supraveghere sau cercetare următoarele:
- a) interceptarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanță;
- b) accesul la un sistem informatic;
- c) supravegherea video, audio sau prin fotografiere;
- d) localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice;
- e) obținerea datelor privind tranzacțiile financiare ale unei persoane;
- f) reținerea, predarea sau percheziționarea trimiterilor poștale;
- g) utilizarea investigatorilor sub acoperire și a colaboratorilor;
- h) participarea autorizată la anumite activități;
- i) livrarea supravegheată;
- j) obținerea datelor de trafic și de localizare prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații
electronice ori furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului.
(2) Prin interceptarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare se înțelege interceptarea, accesul,
monitorizarea, colectarea sau înregistrarea comunicărilor efectuate prin telefon, sistem informatic ori prin
orice alt mijloc de comunicare.
(…)
(6) Prin supraveghere video, audio sau prin fotografiere se înțelege fotografierea persoanelor, observarea sau înregistrarea conversațiilor, mișcărilor ori a altor activități ale acestora.
[5] https://www.romania-actualitati.ro/stiri/romania/perchezitii-la-presedintele-consiliului-judetean-buzau-id65209.html
[6] https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/george-scutaru-urmarit-penal-pentru-complicitate-la-luare-de-mita-si-spalare-de-bani-375702
Exclusiv
Primaria Vărbilău, SRL-ul familiei Cărbunaru: Curtea de Conturi descoperă haos, realitatea depășește orice ficțiune!
Exclusiv
Fabrica Coca-Cola HBC – Sucursala Ploiesti, bancomatul personal al lui Dragoș Nan: Un an nou, aceeași veche ciumă!
Exclusiv
CIRCUL „S.R.I. & Co”: Când Președintele joacă „de-a vrăjeala” cu partidele, iar „bătrânul marinar” rânjește malefic
Într-o Românie unde statul de drept pare mai degrabă o iluzie optică, iar instituțiile cheie sunt mereu la cheremul jocurilor de culise, un nou episod din telenovela numirilor în fruntea serviciilor secrete și a parchetelor vine să ne amintească de vechile metehne. De data aceasta, protagonist este, culmea ironiei, un președinte ce promitea altfel, iar regizor din umbră, cu sfaturi pline de venin, un fost șef de stat. Spectacolul e garantat, principial, desigur!
Traian Băsescu: Lecții de dictatură republicană, sau cum se ține frâul puterii cu dinții
La tribuna, încă neoficială, a România Tv, „Bătrânul Marinar” Traian Băsescu, cu aceeași nonșalanță de pirat politic, și-a lansat un nou set de „sfaturi” pentru actualul președinte. Și ce sfaturi! Omul care a dominat scena politică românească timp de un deceniu, cu o mână de fier și o gură pe măsură, îi transmite lui Nicușor Dan că nu are voie, sub nicio formă, să se coboare la nivelul banalității parlamentare. „Negocieri? Târguială? Pe șefii de la SRI, SIE sau ai parchetelor? Nici gând!” pare să fi tunat Băsescu.
Pentru fostul președinte, prerogativele șefului statului nu se negociază, nu se împart la masa verde cu partidele flămânde de influență. Ești președinte, ești ȘEF. Tu desemnezi, iar până nu e OMUL TĂU, statul se blochează, iar jocurile se opresc. Un sfat tranșant, marca Băsescu, care sună a nostalgie după vremurile în care președinția era un fort inexpugnabil, iar partidele – niște anexe decorative. O lecție de fermitate dictatorială, am spune, dacă nu ar fi vorba despre „democrația” noastră post-decembristă.
Nicușor Dan: De la „independentul reformator” la „negociatorul de Botoșani”
Și acum, să ne întoarcem la actualul nostru președinte. Nicușor Dan, cel care, nu cu mult timp în urmă, promitea aer curat și personalități „din afara spațiului politic” la cârma serviciilor secrete, pare să fi descoperit între timp „farmecul” compromisului. Declarațiile sale, făcute într-o conferință de presă la Paris, par desprinse dintr-un manual de PR politic ieftin, nu dintr-o carte de principii.
„Tocmai din perspectiva acestei stabilități, nu cred că se va întâmpla ca să nu discutăm înainte, dimpotrivă, vom discuta astfel încât numirile să fie validate de Parlament”, a declarat președintele Dan. Așadar, stabilitatea primează, chiar dacă asta înseamnă să te târăști la ușa partidelor, cerând permisiunea pentru a-ți exercita o atribuție constituțională. Un președinte care își explică lipsa de curaj prin necesitatea „validării parlamentare” e un președinte care, practic, renunță la esența funcției sale. Și cireașa de pe tort: deși promitea specialiști apolitici, acum are pe listă „patru sau cinci variante” și „nu a exclus ca viitorii șefi ai serviciilor de informații să fie aleși din rândul politicienilor”. Mda, „personalități din afara spațiului politic” e un concept relativ, nu-i așa? Mai ales când vrei să-ți asiguri un vot călduț în Parlament.
Transparență cu ușa inchisă: Viitorul serviciilor, o farsă parlamentară
Să ne înțelegem: ideea ca șefii serviciilor de informații și ai parchetelor să fie obiectul unor negocieri politice de culise este o insultă la adresa oricărei idei de stat de drept și de profesionalism. Aceste instituții ar trebui să funcționeze impecabil, ferite de influențe partinice, sub o strictă supraveghere democratică, dar fără a fi căpușate politic.
Dar nu, la noi e altfel! Președintele se teme de blocajul parlamentar, partidele salivează la gândul că-și vor putea instala oamenii de încredere în fruntea spionajului și a justiției, iar poporul… poporul e redus la rolul de spectator, care asistă la o piesă prost jucată. Unde este vorba aici de „competență”, de „independență” sau de „meritocrație”? Nicăieri. Este vorba despre împărțirea prăzii, despre controlul asupra unor pârghii esențiale de putere.
Mizeria politică a numirilor cheie: Cine pe cine controlează, de fapt?
Cazul Nicușor Dan este emblematic pentru ipocrizia clasei politice române. Promitem marea cu sarea, reforme și depolitizare, dar când ajungem la butoane, ne conformăm rapid „cutumelor” sistemului. Aparent, a fi președinte în România înseamnă să jonglezi cu promisiuni electorale până la primul obstacol real, după care te pliezi, negociezi și împarți felia, ca să-ți asiguri „stabilitatea” propriei funcții.
Avertismentele lui Traian Băsescu, deși venite dintr-o perspectivă discutabilă, punctează o problemă reală: slăbiciunea instituției prezidențiale în fața apetitului partidelor pentru control total. Într-o democrație sănătoasă, președintele ar trebui să fie un garant al echilibrului, nu un negociator șchiop la masa partidelor.
Așadar, ne putem aștepta la un nou set de numiri „consensuale”, adică trase la indigo după interesele de moment ale partidelor, în spatele ușilor închise. Și, desigur, la un nou val de „analize” și „dezbateri” sterile, menite să distragă atenția de la esența problemei: România continuă să-și trateze instituțiile vitale ca pe niște feude personale, iar președintele, în loc să fie zidul de apărare al acestora, devine un simplu mesager, un „poștaș” cu ștampilă. Iar „Bătrânul Marinar” rânjește, probabil, satisfăcut, căci știe că nimic nu se schimbă cu adevărat în „statul meu”. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 3 zileEXCLUSIV/Cutremur la Externe: Curtea de Conturi confirma haosul! Milioane de lei sifonate, conturi fantomă și o diplomație la limita absurdului
-
Exclusivacum 4 zileGroapa de gunoi a justiției: Corpul de Control confirmă dezvăluirile ziarului Incisiv de Prahova privind abuzurile cronice din ANP! Șobolanii politici, demascați!
-
Exclusivacum 2 zileRomânia, paradis fiscal pentru pușcăriași: Marmeladă, prezervative cu arome de banane și piepteni de 20.000 de euro, pe banii tăi!
-
Exclusivacum 19 orePrimaria Vărbilău, SRL-ul familiei Cărbunaru: Curtea de Conturi descoperă haos, realitatea depășește orice ficțiune!
-
Exclusivacum 3 zileGIURGIU, MORMÂNTUL JUSTIȚIEI: DE PATRU ORI REVOCAT, DE PATRU ORI ÎNAPOI, SUB BAGHETA (PENALĂ) A LUI FULGA!
-
Exclusivacum 4 zilePloiești, orașul mut: City managerul „expert” în tăcere și interimate fără număr – O cronică usturătoare a incompetenței perpetuate!
-
Exclusivacum 2 zileCIRCUL „S.R.I. & Co”: Când Președintele joacă „de-a vrăjeala” cu partidele, iar „bătrânul marinar” rânjește malefic
-
Exclusivacum 19 oreFabrica Coca-Cola HBC – Sucursala Ploiesti, bancomatul personal al lui Dragoș Nan: Un an nou, aceeași veche ciumă!




