Anchete
Transformarea evaluării în educație: implementarea noilor standarde naționale de evaluare începând cu 2025
Ministerul Educației a decis, începând cu anul școlar viitor, să interzică profesorilor utilizarea notelor și evaluărilor pe baza criteriilor actuale. Conform Regulamentului de Organizare și Funcționare a Unitatilor de Învățământ Preuniversitar (ROFUIP) 2024, din septembrie 2025 se vor aplica „standardele naționale de evaluare pentru fiecare disciplină și domeniu de studiu”.
Potrivit articolului 101, alin 3 din ROFUIP 2024, toate evaluările vor fi efectuate pe baza acestor standarde, elaborate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE) și, în cazul învățământului tehnologic, de Centrul Național de Învățământ Tehnologic și Tehnologic Dual (CNÎTTD). Aceste instituții însă nu sunt încă înființate, iar ministerul nu a elaborat standardele necesare, prima tentativă de creare a lor fiind abandonată.
Proiectul inițial, denumit STANDEV, prevăzuse un termen de 18 luni pentru finalizare, dar a fost stopat din cauza conștientizării că termenul era imposibil de respectat. Prin acest proiect, fostul ministru al educației, Sorin Cîmpeanu, a subliniat necesitatea unei evaluări unitare la nivel național, parte a Programului „România Educată”.
Recent, Ministerul Educației a lansat programul RECRED, ca o continuare a proiectului CRED, având ca scop abilitarea curriculară și elaborarea standardelor naționale de evaluare pentru disciplinele primare și gimnaziale. Deși termenul stabilit pentru finalizarea standardelor este 30 august 2024, implementarea lor ar putea fi imposibilă dacă nu sunt completate până la acea dată.
Conform noii legislații, standardele naționale de evaluare trebuie să fie respectate de către profesori, nerespectarea acestora reprezentând o abatere disciplinară. Evaluările vor fi utilizate pentru dezvoltarea planurilor individuale de învățare, având rol esențial în cadrul procesului educațional.
În concluzie, această tranziție către noi standarde de evaluare ar putea aduce schimbări semnificative în modul în care elevii sunt evaluați, dar rămâne de văzut cum vor fi implementate acestea în practică. (Irinel I.).
Anchete
Val de pensionări în justiție: CSM aprobă retrageri cheie, cu ajustări de ultim moment
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a avut o ședință încărcată, miercuri, 21 ianuarie, aprobând pensionarea a două judecătoare importante din sistemul românesc de justiție și operând o modificare de ultim moment într-una dintre decizii. Informațiile au fost dezvăluite de publicația Lumea Justiției.
Pensionare la Tribunalul București: Laura-Elena Pleșa incheie o etapă
Prima decizie importantă a vizat-o pe judecătoarea Laura-Elena Pleșa de la Tribunalul București. Secția pentru judecători a CSM a hotărât, în unanimitate, înaintarea către Președintele României a propunerii privind eliberarea din funcție, prin pensionare, a doamnei Pleșa Laura-Elena. Aceasta, cu un grad profesional de curte de apel, își va încheia activitatea începând cu data de 31 ianuarie 2026. Demersul marchează retragerea unei figuri din sistemul judiciar al Capitalei.
Ajustări de ultim moment: Schimbarea datei de pensionare pentru sefa Judecătoriei Corabia
În aceeași ședință, atenția CSM s-a îndreptat către o hotărâre anterioară, din 15 ianuarie, privind pensionarea judecătoarei Elena Lascu, care deținea funcția de președinte delegat al Judecătoriei Corabia. Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis, de asemenea în unanimitate, modificarea Hotărârii nr. 24/15.01.2026. Conform noii decizii, data eliberării din funcție, prin pensionare, a doamnei judecător Lascu Elena, a fost stabilită pentru 29 ianuarie 2026, în loc de 30 ianuarie 2026. Această ajustare, care anticipează cu o zi data inițială de pensionare, subliniază rigoarea administrativă cu care sunt gestionate aceste procese în cadrul sistemului judiciar.
Ambele decizii, deși de natură administrativă, au un impact direct asupra componenței și funcționalității instanțelor vizate, marcând tranziții în personalul cheie al sistemului de justiție din România. (Irinel I.).
Anchete
Justiție intârziată, justiție refuzată? O cazuistică de 18 ani ingrozește sistemul românesc
O poveste incredibilă despre longevitatea proceselor în România a fost adusă recent în atenția publică, stârnind uimire și consternare. Publicația Lumea Justiţiei a descoperit un dosar de daune morale care s-a întins pe o perioadă halucinantă de 18 ani, timp în care cauza a fost rejudecată de două ori, înainte de a ajunge, în cele din urmă, la o decizie.
O calvară juridică fără precedent: 18 ani de luptă în instanțe
Între anii 2007 și 2025, un cetățean a traversat un adevărat coșmar juridic, luptând pentru a obține despăgubiri morale pentru o experiență traumatică. Totul a pornit de la o condamnare penală cu executare, pronunțată inițial în anii ’90. Ulterior, în urma unui recurs la Înalta Curte, dosarul a fost restituit parchetului, iar în cele din urmă, procurorii au dispus scoaterea sub urmărire penală a persoanei în cauză. Această răsturnare de situație a deschis calea pentru un proces civil de daune, care avea să se transforme într-o epopee de aproape două decenii. Chiar dacă, în cele din urmă, reclamantul a obținut o sumă de bani, aceasta a fost, evident, mult mai mică decât cea solicitată inițial, reflectând probabil costul uriaș al timpului și al nervilor pierduți.
Răspundere și reexaminare: Procurorul sub lupa Inspecției Judiciare
Spectaculoasa durată a acestui proces a scos la iveală nu doar deficiențele sistemului, ci și posibile erori grave la nivel individual. Zilele trecute, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat, trimițând speța către Inspecția Judiciară (IJ). Misiunea IJ este acum de a verifica dacă procurorul care a instrumentat cazul penal și l-a trimis în judecată pe petent în anii ’90 se face vinovat de exercitarea funcției cu rea-credință. Această anchetă vine să adauge o nouă dimensiune unei povești deja complicate, punând sub semnul întrebării integritatea procesului inițial.
Cazul, așa cum este descris de Lumea Justiţiei, promite să ofere detalii suplimentare pe măsură ce investigația Inspecției Judiciare avansează, menținând un interes crescut asupra modului în care justiția este administrată în România și asupra responsabilității celor implicați. (Irinel I.).
Anchete
Jocul amânărilor la CSM: Un procuror scapă de revocare, intrebări fără răspuns
-
Exclusivacum 4 zilePolițiștii de penitenciare, în stare de alertă: FSANP declara război bugetar Guvernului, amenințând cu mobilizare națională
-
Exclusivacum 2 zileBoldești-Scăeni: Raiul nepotismului și groapa de gunoi a meritocrației! Funcțiile, recompensă supremă pentru abuzuri!
-
Exclusivacum o ziBoldești-Scăeni: Nu e pamflet, e Raport Oficial! Primăria iși semnează singură condamnarea la ridicol!
-
Exclusivacum 4 zileANP, cronicile ineficienței anunțate: Cu 10% mai puțini, dar cu două structuri identice? „O să blocăm pușcăriile”!
-
Exclusivacum 3 zileAusteritatea lovește intr-un sistem muribund: Pușcăriile, bomba cu ceas a României!
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova, rețeaua desconspirată: De la „dosare sterse” la „chei franceze” fabricate! Panică și răzbunare în imperiul „Portocală”
-
Exclusivacum 2 zilePensiile militare, fantoma care bântuie justiția socială: Cum ne distrag de la putregaiul penitenciarelor!
-
Exclusivacum o ziCazul „White Tower & City Gate”: Justiția joacă șotron, iar „Il Capo” își etalează bolizii. O farsă pe banii fraierilor!



