Connect with us

Exclusiv

Tunul imobiliar dat de versatul Adrian Purcaru, ce este GARANTAT DE CLANUL COSMA, stopat de organele de cercetare penala/Documente EXPLOZIVE/Groparul Azugii (III)

Publicat

pe

Controversatul om de afaceri Ioan Niculae a reușit să facă unul dintre cele mai avantajoase schimburi de terenuri cu statul român: i-a dat un teren care valora 25.000 de euro și a primit, la schimb, unul de 400 de ori mai scump.

În această ecuație, statul a fost reprezentat de Primăria Azuga. Iar totul a plecat de la „nevoia” primăriei din Prahova de a face lucrări de amenajare a unui drum de acces.

Un pretext, de fapt, pentru două schimburi imobiliare uluitoare, marca PSD, marca Adrian Purcaru ce este GARANTAT DE CLANUL COSMA.

Afaceristul Ioan Nicolae s-a pricopsit cu un teren de aproximativ zece hectare în stațiunea Azuga, la baza pârtiei Șorica, în urma unui schimb ILEGAL de terenuri între firma sa, InterAgro SA, și Primăria Azuga, ilegalitatea fiind constatata  de procurori (atasam la final cele 92 de pagini).

Pe terenul de aproape zece hectare din Azuga, Ioan Niculae a vrut să construiască un complex tu­ristic de cinci stele și un heliport. Dar planurile sale s-au blocat după ce a fost trimis la închisoare în dosarul finanțării ilegale a campaniei electorale a lui Mircea Geoană din 2009.

„Ciudata: afacere PENALA a început în martie 2009, dată la care în funcția de primar al orașului Azuga se afla Gheorghe Adrian Purcaru.

În ședința Consiliului Local Azuga din 3 martie 2009 s-a decis ca Primăria Azuga să facă un schimb de terenuri cu firma InterAgro SA, deținută de magnatul Ioan Niculae. Toată afacerea s-a perfectat la notar pe 13 aprilie 2009. Firma InterAgro a fost reprezentată de Ion Tudor, iar Primăria Azuga de Diana Camelia Dumbravă, secretara primăriei.

Uluitor: 7,5 ha în Teleorman contra a 9,9 ha în Azuga

Conform contractului de schimb, firma lui Ioan Niculae a cedat Primăriei Azuga un teren arabil de 75.000 mp, adică 7,5 hectare, situat în comuna Vedea, din județul Teleorman. În schimbul acestui teren, Primăria Azuga i-a oferit lui Ioan Niculae un teren de 99.360 mp, situat în golul alpin de pe Muntele Șorica. De fapt, un teren chiar la baza pârtiei de schi Șorica.

În perioada în care s-a efectuat schimbul de terenuri, un hectar de teren arabil în Vedea, Teleorman, se vindea cu 2.000 – 3.000 euro; în aceeași perioadă, însă, în Azuga se vindea un metru pătrat de teren cu peste o sută euro (conform site-urilor de specialitate și agențiilor imobiliare).

La un calcul simplu, așadar, valoarea terenului obținut în urma acestui schimb de către Ioan Niculae era de aproximativ zece milioane euro, în timp ce terenul dat în compensare valora maximum 25.000 euro.

Pretextul schimbului: despădurirea unui hectar pentru lucrări

Cum s-a ajuns la acest schimb extrem de dezavantajos pentru Primăria Azuga?

Și cum de deținea Primăria Azuga un teren de 7,5 hectare în comuna Vedea din Teleorman? Totul a plecat de la „nevoia „reală a Primăriei Azuga de a scoate din circuitul forestier un teren de aproape un hectar, situat în Azuga.

Pe acest teren împădurit de aproape un hectar, Primăria trebuia să execute lucrări de “Amenajare drum acces stație de tratare a apei și obiective turistice“ . Legea spune, însă, că în astfel de cazuri, pentru un hectar de teren scos din circuitul forestier, trebuie să fie împădurite alte cinci hectare în altă zonă.

Cum Primăria Azuga nu de­ținea minimum cinci hectare de teren pe care să le împădurească, a fost găsit salvatorul Ioan Niculae. Care a oferit nu cinci, ci 7,5 hectare de teren agricol, în comuna Vedea, Teleorman, pentru ca Primăria Azuga să-și respecte obligațiile legale.

Terenul din Vedea, Teleorman, însă, nu a fost plătit de către Primăria Azuga, ci primit la schimb cu un teren de aproape zece hectare în Azuga.

Funcționarii Primăriei Azuga, mită pentru terenuri

Afacerile cu terenurile publice din orașul Azuga au fost anche­tate de procurorii Direcției Națio­nale Anticorupție.  O parte din șpagă ar fi ajuns și la secretara primăriei, Diana Camelia Dumbravă, care a fost trimisă în judecată pentru luare de mită. Procurorii anti­corupție susțin că secretara Dum­bravă a primit o șpagă de 4.000 euro pentru a truca lici­tațiile prin care se vindeau tere­nurile primăriei. (Sa vizualizati in Ordonanta atasata cum au constatat procurorii ca a mintit „mana dreapta e edilului Adrian Purcaru!, chiar daca s-a emis Ordonanta de CLASARE pentru ca faptele s-au prescris, nu ca NU au existat! Sunt dovedite!)!

Acest tun imobiliar dat de versatul Adrian Purcaru ce este GARANTAT DE CLANUL COSMA a fost dovedit de organele de cercetare penala si invitam opinia publica sa citeasca cele 92 de pagini de la sfarsitul articolului.

Va prezentam un SCURT ISTORIC

TRANSFER/JAF/TUNURI DE  TERENURI INTRE PRIMARIA AZUGA SI SC INTERAGRO SA BUCURESTI

  • Prin actul de dezmembrare autentificat sub nr. 812/07.04.2009, terenul in suprafata de 1.309.775 mp(din acte) respectiv 1.309.609 mp (din masuratori), situat in Azuga, Gol de munte Sorica, tarlaua 27, parcela 297,299,300, se dezmembreaza terenul mentionat in 5 loturi.
  • Prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 871/13.04.2009, incheiat intre SC INTERAGRO si Orasul Azuga, Interagro vinde Orasului Azuga 12.442 mp teren extravilan situat in comuna Vedea, jud. Teleorman, tarlaua 9, parcela 1/2/2, la pretul de 5600 lei, respectiv 0,45 lei/mp
  • prin incheierea OCPI nr. 18416/16.04.2009 se intabuleaza dreptul de proprietate cu titlu de drept schimb in favoarea Interagro sub B2, CF 3155 Azuga
  • prin incheierea OCPI 18360/16.04.2009 se intabuleaza dreptul de proprietate cu titlu de drept schimb in favoarea Interagro sub B2, CF 3154 Azuga
  • prin incheierea OCPI nr. 18417/16.04.2009 se intabuleaza dreptul de proprietate cu titlu de drept schimb in favoarea Interagro sub B2, CF 3153 Azuga
  • La data de 27.05.2009, prin adresa nr. 4464, Primaria Azuga solicita ROMSILVA emiterea unui aviz favorabil privind scoaterea definitiva din fondul forestier national a unei suprafete de 9950 mp aflat in administrarea OS Azuga prin compensare cu 75.000 mp teren agricol situat in jud. Teleorman, limitrof fondului forestier administrat de OS Rosiorii de Vede, UP lunca Vezii u.a. 72.
  • La data de 16.06.2009, Directia Silvica Ploiesti, emite avizul cu nr. 6444, pentru scoaterea definitiva a suprafetei de 0,9950 ha la OS Azuga, pentru realizarea obiectivului de investitii „drum de acces pentru statia de tratare apa si obiective turistice” , defrisarea vegetatiei forestiere urmand sa se faca pe 0,9710 ha
  • La data de 16.06.2009 s-a emis si fisa tehnica de transmitere – defrisare pentru scoaterea definitiva a terenului in suprafata de 0,9950 ha din fondul forestier
  • Prin adresa nr. 36/24.06.2009, SC LINTESCU FOREST 2003 SRL comunica Primariei Azuga ca „in urma recalcularii obligatiilor banesti de catre OS Azuga pentru terenul solicitat de Primaria Azuga, in scopul amenajarii unui drum de acces, suprafata terenului agricol oferit in compensare (teren situat pe raza OS Rosiorii de Vede, UP Lunca Vezii limitrof u.a. 72, s-a majorat de la 7,4600 ha la 8,7442 ha
  • Prin adresa nr. 5816/08.07.2009, Primaria Azuga solicita scoaterea definitiva din fondul forestier a suprafetei de 9950 mp din cadrul OS Azuga UPVII Azuga, ua.a 8B, 8C, cu compensare echivalenta ca suprafata si bonitate cu 87.442 mp teren arabil extravilan, limitrof fondului forestier din cadrul OS Rosiorii de Vede, UP lunca Vezii u.a. 72.
  • Prin acordul 5818/08.07.2009, Primaria Azuga declara ca este de acord sa introduca in circuitul silvic suprafata de 8,7442 ha teren arabil, OS Rosiorii de Vede, UP lunca Vezii u.a. 72, oferita in compensare la solicitarea de scoatere definitiva din fondul forestier national a suprafetei de 0,9950 ha din cadrul OS Azuga.
  • La data de 08.07.2009, Primaria Azuga intocmeste memoriul tehnic justificativ nr. 5817, in vederea efectuarii schimbului de teren, memoriu semnat de secretarul primariei
  • La data de 14.07.2009 Romsilva-Directia Silvica Prahova, intocmeste de asemenea un memoriu tehnic justificativ nr. 7328, in acelasi scop
  • La data de 15.07.2009, OS Rosiorii de Vede intocmeste fisa tehnica pentru calculul contravalorii terenului agricol care se ia in compensare, in suprafata de 8,7442 ha, avand o valoare de 293.249,68 lei, respectiv 3.039,49 lei/ha. Totodata stabileste ca totalul cheltuieliilor de instalare a vegetatiei forestiere este de 251.138,83 lei.
  • La data de 14.07.2009 se intocmeste de catre Romsilva procesul verbal de echivalenta in care se mentioneaza ca tereul solicitat de Primaria Azuga in suprafata de 0,9950 ha este de 5.135.572,96 lei, iar terenul oferit in compensare in suprafata de 8,7442 ha limitrof OS Rosiorii de Vede are valoare de 26.577.978 lei, deci indeplineste cerintele legale cu privire la compensare, respectiv art. 7 alin. 2 lit. b din OM 25/2009 si art. 37 alin. 3 din Legea 46/2008
  • Prin fisa tehnica pentru terenul agricol in suprafata de 0,7548 ha, intocmita de SC Lintescu Forest 2003 SRL, se arata ca echivalentul unui ha de teren in golul alpin apartinand Primariei Azuga este egal cu o,7548 ha teeren agricol situat in raza UP Lunca Vezii. Documentul nu este integral, nu este semnat si nici stampilat.
  • Prin adresa nr. 16343 din 17.08.2009, Romsilva a inaintat Primariei Azuga avizul privind ocuparea definitiva a terenului forestier de 0,9950 ha, in scopul amenajarii unui drum de acces de interes public
  • La data de 23.10.2009 s-a incheiat intre DS Prahova, DS Teleorman si Orasul Azuga, contractul nr. 3337/22.10.2009 prin care se hotaraste scoaterea definitiva din fondul forestier a suprafetei de 0,9950 ha administrat de OS Azuga , defrisarea vegetatiei forestiere, introducerea in circuitul silvic prin compensare a suprafetei de 8,7442 ha, proprietatea Primariei Azuga,situat in loc. Vedea – Teleorman
  • La 11.11.2009, prin adresa nr. 10199, Primaria Azuga solicita Interagro ca, in baza HCL 40/2008 sa plateasca in contul DS Prahova, suma de 135.697,72 lei si in contul DS Teleorman, suma de 246.428,30 lei.
  • Factura fiscala nr. 000097/24.11.2009 transmisa de DS Teleorman catre Primaria Azuga, in valoare de 293.242,68 lei priveste cheltuieli de instalare a vegetatiei pe terenul oferit in compensare in loc. Vedea, Teleorman, in suprafata de 8,7442 ha. Aceasta nu a fost inregistrata in evienta contabila a Primariei Azuga si a fost platita direct de Interagro catre DS Teleorman, cu toate ca intre Interagro si Romsilva nu exista raport juridic
  • Pentru factura aferenta sumei de 161.479,73 lei ce trebuia achitata DS Prahova nu am gasit copia acesteia, in schimb exista ordinul de plata pe aceasta suma, platit tot de Interagro catre DS Prahova, factura nefiind inregistrata in evidenta Primariei Azuga.

Acte normative care nu au fost respectate:

  • 123, 36, 116 si urmatoarele din Legea 215/2001
  • Legea 82/1991 – legea contabilitatii
  • 37,38 din Codul silvic
  • Legea 7/1996 – legea cadastrului si a publicitatii imobiliare

Incadrare juridica – impotriva persoanelor responsabile ar putea fi facuta plangere sau ar putea fi luate masuri disciplinare pentru fapte prevazute de:

  • Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
  • Legea 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale
  • Legea 188/1999 privind statutul functionarilor publici
  • OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii
  • Legea 219/1998 privind regimul concesiunilor
  • 246-249 Cod penal
  • 55-57 si 62 din Legea 393/2004

 

 

 

Exclusiv

Can-can din spatele gratiilor: când decizia administrativă miroase a vendetă personală

Publicat

pe

De

Potrivit unui material publicat în mediul online pe un site de specialitate în domeniul penitenciar (penitenciare.info), preluat și comentat de Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), într-o unitate de detenție din România ar fi fost semnalate practici care depășesc cu mult rigorile managementului ferm și intră în zona abuzului de putere.(aici)

Conform acestor surse, un director de penitenciar ar fi recurs la mutări succesive ale subalternilor dintr-o funcție în alta, aparent fără legătură directă cu interesul serviciului, ceea ce ar fi fost resimțit de personal ca formă de umilire și presiune, nu ca măsură administrativă justificată. În relatarea respectivă, conducătorul instituției este descris ca având un comportament care, în percepția unor angajați, se apropie de tiparul „hărțuirii” dintr-o poziție de autoritate.

Redacția Incisiv de Prahova, analizând aceste informații și coroborându-le cu propriile date obținute din interiorul sistemului, a identificat indicii care par să trimită către conducerea Penitenciarului de Maximă Siguranță Mărgineni și, în mod special, către directorul acestei unități, Aldea Marian, despre care unele surse susțin că ar beneficia de sprijin la nivel central.

Climat tensionat și comparații cu alte „mandate controversate”

Conform informațiilor intrate în posesia redacției, în interiorul penitenciarului Mărgineni s-ar contura un climat tensionat, marcat de acuzații privind un stil de conducere contestat și de abuzuri reclamate de personal. Situația este comparată de unele surse interne cu perioada de la Penitenciarul Jilava, din timpul unui mandat considerat controversat, în care s-ar fi vorbit despre presiuni exercitate inclusiv asupra membrilor de sindicat.

Nu vorbim, la acest moment, despre concluzii oficiale, ci despre percepții și relatări ale unor angajați care descriu o atmosferă „apăsătoare”, în care semnalarea problemelor ar fi urmată, în unele cazuri, de consecințe rapide și resimțite ca punitiv-administrative.

Evadarea din august 2025: un episod grav, multe întrebări, puține răspunsuri publice

Un episod care ridică semne majore de întrebare este incidentul grav din august 2025, când, potrivit surselor, un deținut ar fi reușit să părăsească incinta penitenciarului de maximă siguranță. Vorbim despre un tip de eveniment considerat, de regulă, extrem de serios în orice sistem de detenție, cu atât mai mult într-o unitate care se revendică a fi „de maximă siguranță”.

Până în prezent, nu există în spațiul public o prezentare detaliată și transparentă a concluziilor oficiale legate de acest incident, ceea ce alimentează, în mediul intern, suspiciuni privind posibile disfuncționalități de organizare, supraveghere sau comandă. Absența unei comunicări clare lasă loc interpretărilor și întreținerii unui climat de neîncredere.

Recompense financiare pe fondul scandalului: merit sau paradox?

În acest context tensionat, alte surse susțin că directorul penitenciarului, Aldea Marian, ar fi beneficiat de recompense financiare, inclusiv de acordarea unui „salariu de merit” de 50%. Dacă aceste informații se confirmă, apare un paradox evident: pe de o parte, relatări privind climat tensionat, acuzații de hărțuire și un incident major de securitate; pe de altă parte, recompensarea conducerii.

Această juxtapunere ridică întrebări legitime în rândul personalului și al opiniei publice cu privire la criteriile reale de evaluare a performanței în sistemul penitenciar: se recompensează rezultatele obiective și climatul sănătos de lucru sau loialități și aliniamente instituționale?

Mutări, programe împovărătoare, „sancțiuni mascate”

Conform unor relatări din interiorul Penitenciarului Mărgineni, angajații care ar fi îndrăznit să semnaleze probleme sau să formuleze critici la adresa stilului de conducere ar fi fost „recompensați” cu:

  • mutări considerate abuzive,
  • programe de lucru mai împovărătoare,
  • sarcini suplimentare care, în ansamblu, ar duce la epuizare profesională.

Există relatări potrivit cărora mai mulți agenți din structurile de intervenție ar fi solicitat sau acceptat transferul către alte unități, invocând presiuni constante și un mediu de lucru dificil. Alți angajați care au cerut transfer ar fi fost redistribuiți, conform acestor surse, pe posturi mai solicitante, măsuri percepute ca „sancțiuni mascate”, nu ca simplă reașezare a personalului.

Mecanismul deciziei: când „acoperirea juridică” nu convinge personalul

Într-un alt articol publicat pe același site de specialitate (penitenciare.info), este conturată o imagine și mai îngrijorătoare a modului în care ar fi luate deciziile la nivelul conducerii. Informațiile apărute sugerează existența unui mecanism prin care măsurile dispuse de management ar fi susținute formal de structurile juridice și de resurse umane, astfel încât să existe o „acoperire” procedurală, chiar și atunci când fondul deciziei nu este perceput intern ca fiind justificat de nevoile reale ale instituției.

Problema semnalată nu este, așadar, utilizarea personalului „acolo unde este nevoie”, ci modul în care aceste decizii ajung să fie resimțite de angajați: ca impuse, uneori în contra voinței lor, și interpretate drept instrumente de control, presiune sau sancțiune neoficială. În acest cadru, invocarea „deficitului de personal” apare, pentru unii, mai mult ca pretext decât ca explicație reală.

„Persoana apropiată”, trecutul prin ANP și promisiunea unor dezvăluiri viitoare

Conform surselor citate în spațiul online, ar exista și o „persoană apropiată” de directorul Aldea Marian, cu un trecut legat de structurile Administrației Naționale a Penitenciarelor, ale cărei legături și influențe ar urma să fie subiectul unor analize viitoare. Menționarea unei astfel de figuri în proximitatea conducerii unui penitenciar ridică, în mod natural, întrebări privind eventuale rețele de sprijin, protecție sau influență, însă aceste aspecte reclamă documentare riguroasă înainte de orice concluzie.

Redacția anunță că va reveni, într-un material separat, cu informații suplimentare pe această temă, dacă și în măsura în care datele strânse vor putea fi susținute prin probe verificabile.

Necesitatea unui control de specialitate: probe, transparență, răspundere

În contextul acestor relatări, redacția Incisiv de Prahova anunță intenția de a formula sesizări oficiale către:

  • Ministerul Justiției,
  • Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP),
  • și alte organe abilitate,

în vederea clarificării situației semnalate.

Potrivit unor surse, ar exista deja plângeri formulate de angajați, însă până la acest moment nu sunt cunoscute public rezultatele verificărilor sau eventualele măsuri dispuse. Pentru un sistem care gestionează libertatea și siguranța publică, opacitatea nu poate fi o soluție.

Se impune, așadar, declanșarea unui control de specialitate, riguros și transparent, cu obiective clare:

  • verificarea faptelor semnalate,
  • stabilirea existenței sau inexistenței unor abuzuri,
  • analiza climatului de muncă și a respectării drepturilor personalului,
  • evaluarea modului de gestionare a incidentului grav din august 2025,
  • verificarea justificării recompenselor acordate conducerii, inclusiv a salariului de merit, dacă acestea se confirmă.

Concluzie: dincolo de zvonuri, este nevoie de dosare, nu de tăcere

Într-un domeniu atât de sensibil cum este execuția pedepselor privative de libertate, acuzațiile de abuz, hărțuire și disfuncționalități de securitate nu pot rămâne la nivel de zvon sau de nemulțumire difuză. Ele trebuie verificate cu instrumente legale, de către instituții competente, în proceduri care să genereze:

  • fie confirmări, urmate de măsuri ferme,
  • fie infirmări motivate, care să restabilească încrederea și reputația celor vizați.

Până atunci, peste Penitenciarul de Maximă Siguranță Mărgineni – și peste alte unități în care apar semnale similare – plutește aceeași întrebare incomodă: avem de-a face cu exigență managerială dură, dar legitimă, sau cu un sistem în care puterea administrativă este folosită discreționar, în spatele unor uși care se închid nu doar în fața deținuților, ci și în fața adevărului? Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

OPERAȚIE PE PORTOFEL DESCHIS: Spitalul din București unde intri cu demnitate și ieși în izmene, ușurat de bani

Publicat

pe

De

Dacă credeați că în unitățile medicale de „renume” din Capitală se merge doar pentru tratament, vă înșelați amarnic. Mai nou, spitalele bucureștene par să fi inaugurat o secție clandestină de „jaf cu anestezie morală”, unde pacienții vulnerabili sunt tratați la pachet cu o doză zdravănă de nesimțire. Ultimul caz apărut în spațiul public, relatat cu revoltă de nepotul unui pacient, ne arată că unii angajați au confundat grija față de bolnav cu inventarierea conținutului din portofel.

Marea „dispariție” de sub pernă: 1.000 de lei extrași cu precizie de infirmieră

https://www.facebook.com/reel/26801284509562371

Se pare că, în timp ce medicii se luptă să salveze vieți, prin saloane bântuie spirite cu mână lungă. Conform declarațiilor familiei, un bătrân internat s-a trezit mai „ușor” cu 1.000 de lei, bani care au evaporat sub privirile vigilente ale personalului care, teoretic, trebuia să-i vegheze sănătatea, nu economiile. Cireașa de pe coliva bunului simț? Un coleg de salon, martor la acest număr de prestidigație, ar fi indicat-o direct pe o infirmieră ca fiind „magicianul” de serviciu. Cu toate acestea, la spitalul bucureștean, inventarul bunurilor pacientului pare a fi un concept SF, o procedură ignorată cu grație pentru a lăsa loc liber „inițiativelor” private de sub halat.

Magazia cu lacăt pe creier: Externat în pijamale și papuci de gumă

Dacă furtul a fost doar aperitivul, externarea a reprezentat felul principal de umilință.

Imaginează-ți tabloul grotesc: un om bătrân, abia ieșit dintr-o suferință medicală, este lăsat la poarta spitalului în plină stradă, tremurând în pijamale și papuci de gumă, ca și cum ar fi fost evacuat dintr-un incendiu, nu dintr-o instituție de stat. Motivul halucinant oferit de personalul medical? „N-avem cheia de la magazie!”. Se pare că în ditamai spitalul bucureștean, destinele și hainele pacienților atârnă de un singur lacăt ruginit, a cărui cheie a plecat probabil la plimbare odată cu cei 1.000 de lei dispăruți. Să lași un bătrân fără haine și, mai grav, fără cheile de la propria locuință, denotă o lipsă de umanitate care depășește orice diagnostic medical.

Profesionalism la etaj, junglă la parter

Este de-a dreptul schizofrenic contrastul subliniat de familia victimei: în timp ce medicii își fac treaba cu profesionalism, personalul auxiliar și administrativ pare desprins din filmele cu bandiți de drumul mare. Sursa acestor dezvăluiri, nepotul pacientului, scoate la lumină o realitate cruntă: poți fi salvat de bisturiu, doar ca să fii „mâncat” de șacalii care nu văd în bolnav un om, ci o pradă ușoară. Până când „șefii” din sistem nu vor înțelege că spitalul nu e talcioc și nici magazia nu e proprietatea privată a asistentelor, pacienții vor continua să iasă din spitale vindecați de boală, dar traumatizați de „grija” statului. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Marea spârleală a odihnei sub epoleți: Cum MAI iși „penalizează” polițiștii pentru păcatul de a fi părinți

Publicat

pe

De

În timp ce restul lumii civilizate se ghidează după legi clare, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pare să fi rămas blocat într-o capsulă a timpului, unde drepturile angajaților sunt tratate ca niște favoriți aruncate de la masa boierilor. Recent, o radiografie necruțătoare făcută de Sindicatul Europol scoate la iveală o realitate absurdă: dacă ești polițist și ai „îndrăzneala” de a pleca în concediu pentru creșterea copilului, la întoarcere te lovești de un zid de incompetență și interpretări demne de un tribunal de provincie.

Fosila legislativă din 2002: Arheologia drepturilor în Ministerul de Interne

Sursa tuturor relelor este o relicvă legislativă, celebra Hotărâre de Guvern nr. 1578/2002, un text care nu a mai văzut o actualizare de pe vremea când telefoanele aveau butoane și internetul mergea prin sârmă. Deși Codul Muncii a evoluat, adaptându-se nevoilor umane elementare, MAI preferă să se agațe de acest cadavru juridic din 2006 pentru a tăia în carne vie în dreptul la odihnă al polițiștilor.

Potrivit datelor furnizate de Sindicatul Europol, Ministerul susține cu un tupeu remarcabil că polițiștii care revin din concediul de creștere a copilului nu merită automat odihnă, ci doar „firimituri” calculate proporțional cu timpul lucrat. Practic, statul te pedepsește pentru că ai ales să îți crești copilul, tratând perioada de suspendare a raporturilor de serviciu ca pe o gaură neagră în care drepturile legale dispar fără urmă.

Feudalism administrativ: Fiecare „boier” de județ taie și spânzură după propria viziune

Cea mai revoltătoare parte a acestui circ birocratic este fragmentarea interpretărilor. MAI recunoaște, cu o seninătate care frizează ridicolul, că acordarea concediului depinde de „viziunea” fiecărui inspectorat. Tradus pentru muritorii de rând, asta înseamnă că drepturile tale nu depind de lege, ci de starea de spirit a șefului de unitate sau de cât de bine a dormit juristul de la județ.

Avem de-a face cu un feudalism administrativ în care aceeași lege este citită în șapte limbi diferite la nivel național. În timp ce unii șefi mai au un dram de logică și flexibilitate, alții aplică „viziunea” restrânsă, transformând dreptul la odihnă într-o loterie umilitoare. Această lipsă de uniformitate nu este doar o eroare managerială, ci o formă crasă de discriminare care aruncă în aer orice pretenție de echitate în sistemul polițienesc.

Management de carton: Protecția socială, strivită sub bocancul indiferenței

În viziunea actuală a ministerului, dacă ai lipsit un an pentru a-ți îngriji pruncul, devii un soi de paria al graficelor de concedii. Condiționarea odihnei de „perioada efectiv lucrată” ignoră cu desăvârșire spiritul legii și caracterul de protecție socială al concediului de maternitate sau paternitate. Pentru MAI, polițistul nu este un om cu nevoi și drepturi, ci o cifră care trebuie să presteze sub amenințarea unei legislații depășite.

Este de-a dreptul strigător la cer cum, într-o instituție care ar trebui să fie pilonul ordinii și legalității, se perpetuează un tratament inferior față de angajații din sectorul privat, care beneficiază de protecția unui Cod al Muncii mult mai generos. Concluzia trasă de Sindicatul Europol este una amară: până când HG 1578/2002 nu va fi trimisă la lada de gunoi a istoriei sau măcar armonizată cu prezentul, polițistul român va rămâne captiv într-un sistem care știe doar să ceară, dar uită cu desăvârșire să ofere respectul și drepturile cuvenite. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv19 ore ago

Can-can din spatele gratiilor: când decizia administrativă miroase a vendetă personală

Potrivit unui material publicat în mediul online pe un site de specialitate în domeniul penitenciar (penitenciare.info), preluat și comentat de...

Exclusiv19 ore ago

OPERAȚIE PE PORTOFEL DESCHIS: Spitalul din București unde intri cu demnitate și ieși în izmene, ușurat de bani

Dacă credeați că în unitățile medicale de „renume” din Capitală se merge doar pentru tratament, vă înșelați amarnic. Mai nou,...

Exclusiv19 ore ago

Marea spârleală a odihnei sub epoleți: Cum MAI iși „penalizează” polițiștii pentru păcatul de a fi părinți

În timp ce restul lumii civilizate se ghidează după legi clare, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pare să fi rămas blocat...

Exclusiv19 ore ago

„Rambo de birou” și circul din poligon: Cum MAI antrenează polițiștii să facă gimnastică în loc să supraviețuiască în stradă

În timp ce interlopii se antrenează prin săli de lupte și scenarii de gherilă urbană, Ministerul Afacerilor Interne a decis...

Exclusiv2 zile ago

Operațiunea „mânjeala”: Cum se spală MAI de rușinea juridică prin flegme mediatice orchestrate

Epoleți cu „viroze” mediatice: Cum se transformă MAI în Ministerul Intoxicării Publice Când instituția care ar trebui să aplice legea...

Exclusiv2 zile ago

Castelul boierilor cu epoleți și mizeria de la talpa cizmei: Noua Lege a Salarizării, un scuipat pe obrazul polițistului din stradă

Nababi” cu acte în regulă: Șefimea își securizează viitorul, talpa rămâne cu praful În această nouă arhitectură a lăcomiei mascate,...

Exclusiv3 zile ago

Marea bubuitură a incompetenței: Cum a dinamitat Statul Român investițiile americane pentru o Fabrică de Pulberi care există doar pe hârtie

În orașul Victoria, județul Brașov, unde istoria industrială ar trebui să miroasă a progres, astăzi pute a eșec birocratic și...

Exclusiv3 zile ago

Adio, „Secret de Stat” la budă! Sindicatul Diamantul dă stingerea paranoiei din Ministerul Afacerilor Interne

Mult a fost, puțin a mai rămas până când zidurile groase ale penibilului, ridicate de Ministerul Afacerilor Interne sub pretextul...

Exclusiv4 zile ago

Orizonturi încețoșate la IOR: Cum se lichidează industria de apărare sub „privirea oarbă” a turistului ministerial Ambrozie Darău

În timp ce industria de apărare a României își dă ultima suflare, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și – mai ales...

Exclusiv4 zile ago

Operațiunea „Cățeluș cu păru’ creț”: Festivalul „ghiocelul de la Interne (M.A.I.).”

Într-un Minister de Interne unde profesionalismul a fost pensionat forțat și înlocuit cu arta de a sta în genunchi, spectacolul...

Exclusiv4 zile ago

APOCALIPSA INTEGRITĂȚII LA ARAD: AGENTUL CARE A REFUZAT SĂ FIE „BĂIAT DEȘTEPT” ȘI A LĂSAT UN ȘOFER CU BANII ÎN AER

Într-o societate obișnuită ca „mica înțelegere” să fie unsul care degripează rotițele legii, un agent de poliție din Arad a...

Exclusiv5 zile ago

EVANGHELIA DUPĂ BARBU: RACHETELE AU TĂCUT, GRÂUL A CRESCUT ȘI STATUL „POLIȚIST” A RĂMAS CU BUZA UMFLATĂ!

Într-o Românie în care miniștrii Agriculturii trec prin funcții ca gâsca prin apă, lăsând în urmă doar praf și strategii...

Exclusiv5 zile ago

OPERAȚIUNEA „CUIBUL DE VIESPI”: Cum a fost amanetat Ministerul Economiei în timp ce ministrul Darău „elibera” Ucraina pe banii altora

În timp ce ministrul Ambrozie-Irineu Darău exersa privirea de diplomat prin tranșeele de la Kiev, acasă, la București, „marea curățenie”...

Exclusiv5 zile ago

Marea „Spartaniadă” de la TCE Ploiești: Cum să păzești praful de pe tobă cu agenți „invizibili” și binecuvântarea binomului Nae-Zaharia

De opt ani, liniștea și patrimoniul Transport Călători Express (TCE) SA Ploiești sunt „garante” de o firmă care pare specializată...

Exclusiv5 zile ago

VÂNĂTOAREA DE „IVANI” ÎN CURTEA MAI: Cum să fabrici un spion dintr-un polițist care știe să citească și nu are stăpân

În laboratoarele prăfuite ale Ministerului de Interne, unde gândirea critică este considerată „abatere disciplinară”, s-a inventat un nou sport național:...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv