Președintele României, Klaus Iohannis, a participat, în perioada 17-18 aprilie 2024, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, care a avut loc la Bruxelles, Regatul Belgiei.

Reuniunea Consiliului European a debutat cu o recepție oferită de către Majestatea Sa Philippe, Regele Belgienilor, în contextul deținerii de către Belgia a președinției rotative a Consiliului UE. Dialogul liderilor a continuat, în cadrul reuniunii Consiliului European, cu abordarea temelor de pe agendă, respectiv conflictul din Ucraina, situația din Orientul Mijlociu, relațiile UE-Turcia și noul pact european pentru competitivitate.

În ceea ce privește situația din Ucraina, liderii europeni au discutat despre modalitățile de continuare a oferirii sprijinului adecvat Ucrainei, pe toate dimensiunile, în special în ceea ce privește asistența militară pentru susținerea capacităților de apărare ale Ucrainei, fiind urgentă furnizarea de mijloace de apărare aeriană și muniții.

Președintele României a reiterat faptul că Ucraina, alături de Republica Moldova, rămân teme de prioritate absolută și a insistat asupra necesității unei abordări de securitate care să includă întreaga regiune a Mării Negre. În acest context, a arătat nevoia unui sprijin multidimensional continuu și consolidat pentru Ucraina. În egală măsură, Președintele Klaus Iohannis a pledat pentru avansarea rapidă a procesului de aderare la Uniunea Europeană a celor două state, în cadrul unui proces predictibil și susținut.

Un alt subiect discutat a fost cel legat de evoluțiile recente din zona Orientului Mijlociu, cu precădere atacul recent al Iranului asupra Israelului, precum și situația umanitară din Fâșia Gaza și prevenirea escaladării tensiunilor în regiune. Liderii au condamnat ferm atacul Iranului asupra Israelului, reiterând solidaritatea cu poporul israelian și au transmis apelul la detensionarea situației din regiune. Aceștia au reliefat, în raport cu situația din Gaza, necesitatea eliberării necondiționate a tuturor ostaticilor, precum și angajamentul ferm față de o pace durabilă pornind de la soluția bazată pe coexistența a două state.

Președintele Klaus Iohannis a reiterat reacția României de condamnare a acestui atac și a exprimat solidaritate deplină cu poporul israelian în aceste momente, pledând pentru un mesaj ferm și unitar al statelor membre UE față de Iran, pentru a evita o escaladare suplimentară a situației. De asemenea, Președintele României a evidențiat și importanța cooperării cu partenerii internaționali în acest scop.

Liderii europeni au avut o discuție aplicată și cu privire la perspectivele relației UE-Turcia. Președintele Klaus Iohannis a salutat oportunitatea discuției și a exprimat sprijinul pentru o relație puternică și strategică a UE cu Turcia pe termen lung. Președintele României a arătat că, mai ales în contextul geopolitic dificil actual generat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, o relație puternică UE-Turcia rămâne o prioritate strategică de lungă durată pentru Uniunea Europeană și a exprimat susținerea pentru examinarea unor posibili pași suplimentari, în special în domeniile dialogului politic și al cooperării sectoriale, în linie cu propunerile formulate de Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant.

Au fost abordate și aspectele legate de necesitatea reluării discuțiilor privind soluționarea problemei cipriote și înregistrarea de progrese în cadrul acestora.

Un alt subiect important pe agendă a fost competitivitatea economiei europene. Liderii au purtat o discuție aprofundată cu privire la instituirea unui nou „Pact european pentru competitivitate”, inclusiv în lumina prezentării de către Enrico Letta a elementelor din raportul său privind viitorul pieței unice.

Președintele României a pledat pentru o abordare integrată a competitivității, care să consolideze rolul esențial al pieței unice, complementar cu necesitatea de a menține creșterea sustenabilă și incluzivă a productivității în Europa, în vederea asigurării prosperității și a rezilienței pe termen lung. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a arătat că noile decizii ar trebui să asigure aprofundarea pieței unice pe baza principiilor coeziunii, conectivității și convergenței economice și sociale și să ducă la reducerea decalajelor de dezvoltare, productivitate și inovare, atât în interiorul Uniunii, cât și în raport cu alte state. Președintele României a pledat, în context, pentru rolul prioritar pe care politica de coeziune trebuie să îl dețină în continuare și, în general, pentru necesitatea măsurilor de sprijin care să acompanieze procesul transformativ al societății și economiei europene.

De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a reiterat importanța asigurării condițiilor de concurență echitabilă, inclusiv în interiorul Uniunii, respectarea specificităților naționale, a simplificării și a reducerii poverii administrative ca priorități orizontale. În acest sens, a pus accent pe necesitatea eliminării oricăror bariere în funcționarea pieței unice, ca pilon al competitivității, inclusiv prin raportare la cele patru libertăți de circulație, aspect deosebit de important în contextul procesului de aderare a României la spațiul Schengen, respectiv a eforturilor de ridicare cu celeritate a controalelor la frontierele terestre.

Președintele României a evidențiat și necesitatea unei politici industriale incluzive, care să asigure păstrarea și creșterea producției în Europa, să valorifice potențialul fiecărui stat membru și care să beneficieze de toate formele de energie cu emisii reduse de carbon, inclusiv energia nucleară. În context, a subliniat importanța unei Uniuni a Energiei consolidate inclusiv prin asigurarea interconexiunilor dintre Statele Membre și cu cele din vecinătate.

De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a susținut rolul pe care agricultura europeană îl deține ca instrument de promovare a competitivității europene, evidențiind nevoia unui cadru de sprijin puternic, stabil și previzibil pentru producătorii agricoli, a unor instrumente flexibile și adaptate la noile realități, reiterând, totodată, că Uniunea trebuie să rămână rezilientă în ceea ce privește securitatea alimentară și să continue să joace un rol de lider global în comerțul cu produse agricole.

În procesul de reflecție asupra noului Pact european pentru competitivitate, liderii europeni au evidențiat necesitatea unor măsuri substanțiale pentru aprofundarea Pieței Unice, avansarea Uniunii piețelor de capital, punerea în aplicare a unei politici industriale eficiente, încurajarea cercetării și inovării, finalizarea Uniunii Energiei, asigurarea circularității resurselor și materiilor prime, sprijinul pentru transformarea digitală la nivelul mediului de afaceri, al administrației și al întregii societăți, crearea de locuri de muncă de înaltă calitate, precum și urmărirea unei politici comerciale ambițioase, robuste, deschise și sustenabile. În același timp, liderii au subliniat importanța unui cadru de reglementare coerent și au invitat Comisia Europeană să reducă povara administrativă asupra companiilor și a administrațiilor naționale și să prevină reglementarea excesivă.

Liderii au reliefat importanța strategică a asigurării competitivității și rezilienței sectorului agricol european și a măsurilor de sprijin pentru fermieri în abordarea provocărilor cu care aceștia se confruntă.