Administratie
Inflația nu este altceva decât o taxă ascunsă a statului, fiind alimentată, în general, de consumul populației.

Guvernul României estimează pentru acest an o creștere economică de aproximativ 3%, la o rată anuală a inflației de 5%, deși primele două luni din 2024 ne-au făcut campioni la acest capitol în UE.
În timp ce România consemnează creștere economică, bazându-se pe pomparea în economie de bani împrumutați, la dobânzi foarte mari, alte state europene nu se pot lăuda cu creșteri, dar, în schimb, inflația este la cote joase (2,2% în martie). A ajuns de-a dreptul un moment cataclismic acela în care guvernele sunt nevoite să anunțe stagnare sau descreștere economică, deși mulți economiști sunt de părere că o stagnare și chiar o creștere negativă sunt de preferat în anumite momente.
Inflația este alimentată, în principal, de consumul populației, de aceea BNR trebuie să intervină prin dobânda de politică monetară pentru a descuraja creditarea. Dacă vrem să nu ne mai luptăm cu inflație mare, nu trebuie decât să temperăm consumul și să economisim. Exemplul Germaniei este grăitor în acest sens.
Germanii economisesc, datele sugerând că aceștia au fost mai cumpătați ca acum doar în timpul crizei financiare și economice din 2008. Germania a încheiat anul trecut în recesiune, cu o creștere economică negativă de 0,3%, notează Deutsche Welle. Experții nu exclud posibilitatea ca și anul acesta să se încheie tot cu o recesiune, după ce guvernul german și-a redus deja prognoza de creștere pentru acest an de la 1,3 la 0,2 la sută.
Salvarea poate veni din consumul privat, potrivit Bundesbank și economiștilor guvernamentali. Speranța este că, dacă se cheltuiesc mai mulți bani în comerț, consumatorul obișnuit poate deveni din nou un factor de creștere economică, așa cum s-a întâmplat după restricțiile din timpul pandemiei. Datorită măsurilor luate de guvern, precum majorarea alocațiilor pentru copii și unele reduceri de taxe, cetățenii germani au în prezent mai mulți bani în buzunar, conform ministrului economiei, Robert Habeck, citat de ARD. Îi au în buzunar, preferând să-i țină mai mult acolo și în conturi bancare de depozit.
În același timp, inflația scade iar veniturile reale cresc. Deși oamenii au bani, consumul privat nu a devenit încă un factor generator de creștere, mai scrie ARD. Datele companiei de cercetare a pieței, GfK, și ale Institutului pentru Studii de Piață din Nürnberg, au arătat o ușoară îmbunătățire a sentimentului consumatorilor în februarie, după o scădere bruscă în ianuarie.
Dar creșterea de doar 0,6% este atât de nesemnificativă încât nici nu merită menționată, precizează ARD. Potrivit lui Chris-Oliver Schickentanz de la compania de administrare a activelor Capitell, motivul pentru scăderea consumului este dat și de ratele mai mari ale dobânzilor. Schema de plată cumpără acum, plătește mai târziu, care, mulți ani, a asigurat un consum serios, nu mai este atât de atractivă tocmai din cauza dobânzilor percepute, a spus acesta pentru ARD.
O analiză GfK a comportamentului consumatorilor a concluzionat că o proporție foarte mică dintre aceștia sunt dispuși să cheltuiască, dar preferă să economisească. Potrivit cercetătorilor, germanii au fost mai cumpătați doar în timpul crizei financiare și economice din 2008. Majoritatea germanilor sunt conștienți de problemele economice globale, fiind, în mod clar, îngrijorați de stabilitatea locurilor lor de muncă în viitor. (L. Anghel).
Administratie
Poliția de Frontieră recrutează! 240 de locuri la Școala „Avram Iancu” Oradea
Administratie
Predoiu și Dačić consolidează cooperarea România-Serbia în domeniul securității și situațiilor de urgență

Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut o întrevedere cu omologul său sârb, Ivica Dačić, viceprim-ministru și ministru de Interne al Republicii Serbia, prilej cu care au discutat despre securizarea frontierei comune, combaterea criminalității transfrontaliere, accesarea de fonduri externe nerambursabile și extinderea colaborării în domeniul situațiilor de urgență.
Parteneriat strategic bazat pe încredere reciprocă și legături interumane
Întrevederea a reconfirmat relația de respect, înțelegere reciprocă și prietenie dintre România și Serbia, subliniind importanța continuării și consolidării acesteia. Relația bilaterală are o dimensiune strategică deosebită, consolidată de legăturile interumane, comunitățile de sârbi și români din ambele state, precum și de schimburile comerciale consistente.
Intensificarea cooperării polițienești pentru combaterea infracționalității transfrontaliere
Discuțiile s-au concentrat pe intensificarea cooperării polițienești în vederea combaterii infracționalității transfrontaliere, cu accent pe traficul de migranți, de persoane și de droguri. Cei doi miniștri au convenit intensificarea schimbului de informații operative și constituirea unor formate bilaterale de colaborare operativă, precum și un schimb de bune practici pe marginea noilor amenințări din spațiul digital, negocierilor în situații de criză și operațiunilor speciale.
Monitorizarea atentă a fluxurilor migratorii și protecția eficientă a frontierei
Delegațiile s-au angajat să monitorizeze cu atenție fluxurile migratorii de pe ruta Balcanilor de Vest, printr-un schimb eficient de informații între autoritățile competente din România și Serbia, precum și cu ceilalți parteneri din regiune. Cooperarea exemplară dintre structurile de frontieră a fost salutată, convenindu-se continuarea misiunilor de patrulare în format mixt, a ședințelor lunare la nivel teritorial și a întrevederilor la nivel de conducere.
România, un vecin de încredere și un partener important pentru Serbia
Ministrul Dačić a evidențiat că România reprezintă un vecin de încredere și un partener important al Serbiei în regiune, subliniind importanța consolidării colaborării operaționale bilaterale pentru asigurarea unui climat de siguranță pentru cetățenii celor două țări.
Acord de cooperare în domeniul prevenirii și gestionării dezastrelor
În cadrul întrevederii, miniștrii Predoiu și Dačić au semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor. Acordul stabilește modalitățile tehnice de desfășurare a acțiunilor comune de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-o manieră armonizată cu cerințele europene și internaționale. (Paul D.).
Administratie
România în pragul unui blackout de 52 de ore? Ministrul Energiei trage un semnal de alarmă

România se confruntă cu un risc iminent de blackout masiv, de până la 52 de ore, dacă centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia vor fi închise la sfârșitul anului 2025, conform angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. Avertismentul a fost lansat de ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD), într-o intervenție la B1 TV, în emisiunea „Bună, România!”.
Angajamente nerespectate și fonduri europene irosite: Rețeta dezastrului energetic
Ministrul Ivan a dezvăluit că scenariul sumbru este rezultatul unui studiu independent, contractat de Transelectrica, care a analizat impactul închiderii centralelor pe cărbune în contextul în care România nu a reușit să dezvolte capacități alternative de producție a energiei. Deși a primit 2,6 miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru a construi centrale pe gaz, panouri fotovoltaice și capacități de stocare, autoritățile române nu au realizat proiectele promise. Practic, România riscă să fie acuzată de Bruxelles că „a dat țeapă” Uniunii Europene, deși ministrul a evitat să folosească acești termeni.
Amânarea închiderii, ultima șansă? Scenariile pe masa Comisiei Europene
În prezent, autoritățile române încearcă să obțină o amânare a închiderii centralelor pe cărbune, prezentând Comisiei Europene nu mai puțin de patru scenarii, inclusiv cel al blackout-ului. „Într-o situație complicată, riscăm să avem până la 52 de ore fără energie, lucru care rezultă din acel studiu”, a declarat Ivan, subliniind că amânarea închiderii este esențială pentru a evita acest scenariu negru.
Alternativa Mintia-Iernut: O rază de speranță la orizont?
Ministrul Energiei a menționat că situația s-ar putea stabiliza la toamnă, odată cu intrarea în funcțiune a centralei de la Mintia și a celei de la Iernut. Rămâne de văzut dacă aceste proiecte vor fi finalizate la timp și dacă vor fi suficiente pentru a compensa pierderea capacităților de producție pe cărbune.
România, campioană la prețul energiei? „Pe anumite intervale orare, da”
Pe lângă riscul de blackout, România se confruntă și cu problema prețurilor ridicate la energie. Ministrul Ivan a confirmat că, „pe anumite intervale orare”, România are „cel mai scump curent electric din lume”. Această situație afectează atât consumatorii casnici, cât și competitivitatea companiilor românești, care plătesc mai mult pentru energie decât concurenții lor din alte țări. „E o problema de siguranță națională”, a avertizat ministrul, subliniind ponderea mare a energiei în costul final al produselor.
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 14 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 3 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 5 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum 2 zile
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!