Până în prezent, din adâncul Pământului au fost extrase puțin peste 200.000 de tone de aur, care ar ocupa un volum cât al unui container cubic cu latura de 22 de metri, echivalentul unui bloc obișnuit cu patru etaje. Tot aurul din lume reprezintă o cantitate insignifiantă pe suprafața Terrei.

Aproximativ jumătate din cantitatea amintită (93.000 de tone) a fost transformată în bijuterii și se găsește în proporție de 50% în China și în India, două țări care constituie principalele piețe de bijuterii la nivel mondial. Alte 45.000 de tone se regăsesc în investiții private, 34.000 de tone se află în rezervele băncilor naționale din întreaga lume, 29.000 de tone intra la categoria diverse.

Se poate spune că aurul este de origine extraterestră, întrucât a căzut literalmente din cer. Poate că tocmai de aceea statutul metalului prețios este, în multe civilizații umane, de-a dreptul divin. Sub suprafața planetei se ascunde foarte mult aur, oamenii de știință estimând că este vorba despre aproximativ 30 de miliarde de tone, dar nimeni nu va ajunge vreodată decât la maximum 53.000 de tone, atât cât se estimează că ar mai exista sub formă de minereu. Cea mai mare cantitate este îngropată adânc în mantaua Pământului și chiar în miezul planetei.

Acest metal greu s-a scufundat împreună cu alte elemente grele chiar atunci când s-au format straturile tinerei planete, sub formă lichidă. În scoarța terestră a rămas foarte puțin aur, la care s-au adăugat cantități modeste rezultate din impactul meteoriților cu Terra.

Astfel, în acele locuri în care există sau au existat erupții de magmă s-au format zăcăminte de aur, pe care oamenii le caută și le exploatează de peste 7.000 de ani, mai ales lângă izvoarele minerale fierbinți, scrie Deutsche Welle.

Dar de ce a fost ridicat aurul de oameni pe un astfel de piedestal? Motivele sunt multiple. În primul rând, este un metal rar, iar lipsa lui îi crește automat prețul. În al doilea rând, este frumos, strălucind în lumina soarelui, civilizațiile antice  venerându-l tocmai din acest motiv.

În al treilea rând, pentru că este un metal foarte moale care poate fi prelucrat, din el fiind realizate tot felul de ornamente și decorațiuni. În plus, din cele mai profunde timpuri, aurul a fost un simbol al bogăției, puterii și prestigiului, o serie de religii și civilizații folosindu-l în scopuri ceremoniale și ritualice.

Aurul este un metal foarte stabil, nu ruginește niciodată, așa că bijuteriile din aur și monedele de aur sunt eterne. Chiar dacă, de pildă, le îngropați într-o oală sub pământ, vor supraviețui timp de secole, fără consecințe negative asupra lor. Din secolul al VI-lea î.Hr., aurul a fost folosit ca mijloc de plată.

Mult mai devreme, undeva în perioada 4600-4200 î.Hr., au fost realizate ornamentele găsite în necropola din Varna, pe care mulți arheologi le consideră a fi cel mai vechi aur prelucrat din lume. Nu este o coincidență că, de-a lungul istoriei omenirii, oamenii au încercat să sintetizeze aur, de la alchimiștii antici până la fizicienii de astăzi care lucrează la acceleratoare mari de particule.

Dar pe Pământ, acest lucru pur și simplu nu se poate întâmpla, planeta este prea mică iar temperaturile necesare transformării nu pot fi dezvoltate. Potrivit revistei științifice americane Science, citată de săptămânalul german Die Zeit, astfel de temperaturi se pot dezvolta însă în atelierele spațiale, mai ales la ciocnirea dintre două stele.

Autorul articolului din ziarul german, Urs Willmann, amintește de părerea aproape unanimă a oamenilor de știință că aurul provine din spațiu și că este un produs al exploziilor stelare. Multă vreme, oamenii de știință au crezut că temperaturile ridicate și densitatea neutronilor, necesare pentru apariția aurului, au fost obținute în condițiile în care imploziile solare au dus la apariția supernovelor. Astăzi, majoritatea oamenilor de știință susține că acestea sunt produsul unei coliziuni între două stele neutronice.

Din articolul din Die Zeit, mai aflăm că în 2017 astrofizicienii au observat o coliziune între două astfel de corpuri stelare, întâmplare care a avut loc în urmă cu 130 de milioane de ani, dar știrile s-au mișcat cu viteza luminii și abia acum au ajuns la telescoapele umane.

Pe vremea când dinozaurii încă mai trăiau pe Pământ, aceste două stele neutronice s-au ciocnit în spațiu, iar ciocnirea lor a produs diverse elemente, inclusiv aur și uraniu. Și mai precis, atunci au apărut aurul, egal cu de 30 de ori masa Pământului, și uraniul, care este de 10 ori masa Pământului.

Aurul, printre altele, este și un foarte bun conductor, folosit în principal de specialiștii în tehnologia spațială. Astfel, cercul se închide: a venit din Univers, o parte din el se întoarce tot acolo, ajutând oamenii de știință de pe Pământ. (L. Anghel).