Administratie
România cu un pas înaintea revizuirii Directivei privind Performanţa Energetică a Clădirilor
Parlamentul României şi Parlamentul European au dezbătut, în acelaşi timp, măsuri de modernizare a cadrului de reglementare pentru eficienţa energetică a clădirilor şi decarbonarea sectorului construcţiilor.
Senatul României a adoptat luni, 11 martie, în şedinţa plenară, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor (L65/2024) în baza raportului favorabil cu amendamente depus.Am iniţiat, anul trecut, această propunere legislativă împreună cu domnul Gabriel Andronache, liderul Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor, şi domnul Virgil Popescu, preşedintele Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, tocmai în scopul armonizării legislaţiei naţionale cu cea europeană, susţinând cerinţele minime privind performanţa energetică a clădirilor. Iniţiativa se bucură de susţinerea colegilor PNL, PSD şi UDMR din Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor.Le mulţumensc colegilor senatori PNL, PSD şi UDMR ai comisiilor raportoare, domnul Antal István-Loránt, preşedintele Comisiei pentru Energie, Infrastructură Energetică şi Resurse Minerale, şi domnului Cászár Károly Zsolt, preşedintele Comisiei pentru Administraţie Publică, pentru că au înţeles şi sprijină obiectivului propunerii, anume alinierea legislaţiei la cele mai recente reglementări naţionale şi europene, stimularea inovaţiei în domeniul eficienţei energetice precum şi utilizarea surselor regenerabile de energie.La o zi după votul acordat de Senatul României, Parlamentul European a adoptat marţi, 12 martie, revizuirea propusă pentru Directiva privind performanţa energetică a clădirilor, care urmăreşte ca toate clădirile noi să aibă emisii zero începând din 2030, în timp ce clădirile noi, ocupate sau deţinute de autorităţile publice, ar trebui să aibă emisii zero începând din 2028. Conform prevederilor directivei revizuite, statele membre vor trebui să renoveze 16% din clădirile nerezidenţiale cu cele mai slabe performanţe energetice până în 2030, respectiv 26% dintre acestea până în 2033. Pentru a identifica clădirile care intră în această categorie se vor utiliza cerinţele minime de performanţă energetică.Parcul imobiliar din România nu e lipsit de provocări, însă există numeroase perspective de renovare, consolidare şi consum mai mic de energie. Prin adoptarea de către Senat a propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, România a făcut un pas hotărât şi necesar către o mai bună şi performantă eficienţă energetică a fondului construit, a declarat doamna deputat Oana-Marciana Ozmen (Grupul parlamentar al PNL).
Administratie
Virgil Nanu: „Între planuri și proiecte finalizate este multă muncă”
Președintele Consiliului Județean Prahova spune că administrația și constructorii trebuie să colaboreze mai strâns pentru a evita întârzierile și a transforma investițiile în rezultate concrete pentru locuitori.
Proiectele se lovesc de proceduri și termene prelungite
Virgil Nanu a participat astăzi, la Păulești, la Conferința Regională „România, astăzi!”, unde administrația și mediul de afaceri au discutat despre investiții, construcții și obstacolele întâlnite în derularea proiectelor.
Într-o declarație publicată de președintele Consiliului Județean Prahova, acesta a afirmat că experiența ultimilor doi ani i-a arătat cât de ușor poate fi blocat un proiect de proceduri, termene care se prelungesc și probleme neprevăzute.
„Oamenii vor rezultate, nu explicații administrative”
Nanu a subliniat că locuitorii sunt interesați de servicii și investiții concrete: drumuri funcționale, apă și gaze în gospodării, precum și școli și spitale în care să poată avea încredere.
În opinia sa, administrația și constructorii trebuie să discute deschis despre dificultăți și să caute soluții din timp, înainte ca problemele să provoace ani de întârziere.
Parteneriate pentru investiții durabile
Președintele CJ Prahova a menționat că județul are proiecte în derulare, inițiative aflate în pregătire și provocări importante, dar și specialiști și companii capabile să contribuie la realizarea lor.
„Eu cred în parteneriatele care produc rezultate”, a transmis Virgil Nanu, adăugând că investițiile realizate în prezent trebuie să rămână în folosul prahovenilor și în anii următori.
Administratie
HIDRO PRAHOVA anunță investiții de circa 700 de milioane de euro în județ
Programul regional pentru infrastructura de apă și canalizare ar putea deschide oportunități pentru constructorii și furnizorii locali, a transmis compania.
Investiții majore, prezentate la o conferință regională
Directorul general al HIDRO PRAHOVA S.A., Andrei Bontic, a participat pe 9 octombrie 2026 la conferința regională „România, astăzi! Incertitudine – Reziliență – Evoluție”, organizată la Ploiești de Patronatul Societăților din Construcții – Filiala Prahova, în parteneriat cu autoritățile locale și Camera de Comerț și Industrie Prahova.
În cadrul panelului de deschidere, Bontic a prezentat programul regional de investiții în infrastructura de apă și apă uzată, estimat la aproximativ 700 de milioane de euro. Potrivit HIDRO PRAHOVA, valoarea acestuia plasează compania pe primul loc între investitorii din județ la momentul actual.
Companiile prahovene, invitate să participe
Pe lângă modernizarea rețelelor de apă și canalizare, investițiile pot genera lucrări și contracte pentru firmele de construcții, furnizorii de materiale și echipamente și prestatorii de servicii din județ.
Mesajul transmis de directorul general a fost ca agenții economici prahoveni să se implice în proiecte, astfel încât o parte cât mai mare din fondurile investite să ajungă în economia locală.
Miza: infrastructură modernă și dezvoltare economică
HIDRO PRAHOVA afirmă că programul urmărește atât îmbunătățirea serviciilor de apă și canalizare, cât și susținerea companiilor locale și crearea unor noi oportunități de dezvoltare pentru județ.
Administratie
Prahova intră în campania „Generația Zero Accidente”: elevii, în centrul educației rutiere
Conferința organizată la Consiliul Județean Prahova a reunit autorități, școli și instituții de intervenție în jurul unui obiectiv comun: prevenirea accidentelor prin educație și responsabilitate în trafic.
Lecțiile de siguranță rutieră, construite în jurul situațiilor reale
Prahova se alătură campaniei naționale „Generația Zero Accidente”, o inițiativă prin care elevii sunt pregătiți să identifice pericolele din trafic și să adopte comportamente care le pot salva viața. Conferința județeană a avut loc pe 9 octombrie 2026, la sediul Consiliului Județean Prahova, și a fost organizată de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Potrivit informațiilor transmise de Consiliul Județean Prahova, programul se adresează elevilor din unitățile de învățământ selectate și va include activități interactive și ateliere. Participanții vor discuta despre riscurile din trafic, urmările comportamentelor imprudente și respectarea regulilor, fie că se deplasează pe jos, cu bicicleta sau se pregătesc să conducă.
DN1, un motiv în plus pentru prevenție
Campania-pilot vizează județele traversate de DN1 și DN2. În Prahova, unde DN1 este o arteră importantă, iar traficul este intens, educația rutieră este prezentată drept o componentă esențială a eforturilor de prevenire a accidentelor.
La conferință au participat administratorul public al județului, Emil Drăgănescu, reprezentanți ai Consiliului Județean și CNAIR, directori de școli și licee, precum și reprezentanți ai Poliției Rutiere, Inspectoratului pentru Situații de Urgență și Jandarmeriei.
Un mesaj comun, susținut de școli și autorități
Discuțiile au evidențiat importanța colaborării dintre autorități, unitățile de învățământ și instituțiile responsabile de siguranța publică. Pentru ca informațiile să ajungă la elevi și să se transforme în deprinderi, mesajele de prevenție au nevoie de exemple concrete, implicarea profesorilor și comunicare constantă între instituții.
Inițiativa se înscrie în obiectivele Strategiei naționale privind siguranța rutieră 2022–2030 și urmărește formarea unui comportament responsabil prin informare și prevenție. Consiliul Județean Prahova a transmis că susține parteneriatele și proiectele educaționale orientate spre nevoile comunității și protejarea vieții.
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova – Biroul Rutier Ploiești. Polițist la pândă pe banda 1: operațiunea „Doamna pe bicicletă, pericol public”
-
Exclusivacum 5 zileValiza cu 500.000 de euro de la UM Plopeni nu este un accident: este finalul previzibil al unui sistem în care APM Prahova, sub Diaconu, a devenit paznicul care ține poarta deschisă. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 3
-
Exclusivacum 3 zileCASA DE PENSII A MAI, KNOCK-OUT LA CURTE: CUM A VRUT SĂ IA BANII UNUI POLIȚIST ȘI A PLECAT CU… CHELTUIELI DE JUDECATĂ
-
Exclusivacum 3 zileStația‑fantomă de la Corlătești își dă arama pe față: „ape uzuale” direct în Pârâul Dâmbu, sub nasul lui Diaconu și al Gărzii de Mediu adormite. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 4
-
Exclusivacum 3 zileDosarul Antigrindină – Partea a IX‑a – Republica rachetelor antigrindina: cum a fost însămânțată România cu minciuni, plumb și abuz de serviciu
-
Exclusivacum 2 zileCATASTROFELE ECOLOGICE DIN PRAHOVA – Sub ocrotirea directorului–dictator Florin Diaconu (APM Prahova) și a „Gărzii lui” de Mediu – Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 5
-
Exclusivacum 5 zileDosarul Antigrindină – Partea a VIII‑a – Ploaie pe hartă, secetă în brazdă: Epilogul unui experiment național eșuat pe banii agriculturii românești
-
Exclusivacum 2 zileIncompatibilități cu capul în nisip: Cum pasează M.A.I. cartoful fierbinte către ANI, iar polițiștii din Europol, CEPOL și Frontex stau agățați între două legi și zero răspunsuri




