Parlamentarii europeni vor vota, săptămâna aceasta, Regulamentul privind inteligența artificială, în care au strecurat și amendamente privind sistemul de recunoaștere facială. Astfel, sistemul se va folosi la identificarea biometrică pentru recunoașterea automată a caracteristicilor umane fizice, fiziologice, comportamentale și psihologice. Totodată, se introduce și identificarea la distanță a persoanelor fizice.

După ce au încercat să liniștească opinia publică, prin așa-zise măsuri de protecție împotriva încălcării dreptului la viață privată și la intimitate de către sistemele care utilizează inteligența artificială, europarlamentarii introduc, pe ultima sută de metri, amendamente halucinante.

Astfel, potrivit unuia dintre amendamente introduse la proiectul de Regulament european privind utilizarea inteligenței artificiale, se va folosi identificarea biometrică pentru recunoașterea automată a caracteristicilor umane fizice, fiziologice, comportamentale și psihologice, cum ar fi fața, mișcarea ochilor, expresiile faciale, forma corpului, vocea, vorbirea, mersul, postura, puls, tensiune arterială, miros, apăsări de taste, reacții psihologice (furie, suferință, durere etc.).

Scopul va fi stabilirea identității unui individ prin compararea datelor biometrice ale acelei persoane cu datele biometrice stocate ale indivizilor într-o bază de date, indiferent dacă persoana și-a dat sau nu consimțământul. Un alt amendament stabilește că noțiunea de clasificare biometrică este definită ca atribuirea persoanelor fizice la categorii specifice sau deducerea caracteristicilor și atributelor acestora, cum ar fi sexul,  vârsta, culoarea părului, culoarea ochilor, tatuajele, originea etnică sau socială, sănătatea, starea mintală sau capacitatea fizică, comportamentul sau personalitatea, limba, religia sau apartenența la o minoritate națională sau orientarea sexuală sau politică pe baza datelor lor biometrice sau care pot fi deduse din astfel de date.

Identificare la distanță

Un al treilea amendament controversat introdus în proiectul de Regulament este definirea identificării la distanță a persoanelor fizice ca fiind diferențierea sistemelor de identificare biometrică la distanță de sistemele individuale de verificare în apropiere, folosind mijloace de identificare biometrică, al căror singur scop este să confirme dacă o anumită persoană fizică care se prezintă pentru identificare este sau nu permisă, cum ar fi în pentru a obține acces la un serviciu, un dispozitiv sau sediu.

Fostul consilier în Parlamentul European, Marius Tudor, semnalează că Regulamentul privind Inteligența artificială încalcă articolul 16 din Tratatul privind Funcționarea UE, care consacră dreptul la protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, dar și dreptul fundamental la protecția datelor cu caracter personal, protejat în special de Regulamentele (UE) 2016/679 și (UE) 2018/1725 și de Directivele 2016/680, și 2002/58/CE. Acest act normativ încalcă Directiva 2000/43/CE a Consiliului de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, indiferent de rasă sau origine etnică, precum și Directiva 2000/78/CE a Consiliului de stabilire a unui cadru general pentru egalitatea de tratament în muncă. Mai mult, acest act contravene Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene, care interzice discriminarea pe baza de naționalitate, apartenență etnică, sex, vârstă, statul social, caracteristici fizice, și principiilor fundamentale ale libertății și egalității pe care s-au construit UE, prin clasificarea cetățenilor, folosind identificarea barometrică, în categorii specifice de populație.

”Această lege limitează accesul la locul de muncă și/sau în spații private/publice prin utilizarea identificării de la distanță, a cetățenilor. O lege care nu are ce căuta în legislația europeană, cel puțin, nu în această formă, și care, totuși, se va implementa, făcând mai mult rău decât bine”, a declarat Marius Tudor.

Prevenirea criminalității

Potrivit unui comunicat al Parlamentului European, inteligența artificială va urma să fie utilizată mai mult în prevenirea criminalității și în sistemul de justiție penală.

”Ea ar permite prelucrarea mai rapidă a seturilor de date masive, evaluarea mai precisă a riscurilor de fugă ale deținuților, iar infracțiunile sau chiar atacurile teroriste ar putea fi anticipate și prevenite. Platformele online utilizează deja IA pentru a detecta și combate comportamentul online ilegal și necorespunzător. În domeniul militar, IA poate fi utilizată pentru strategii de apărare și atac în hacking și phishing sau pentru a viza sisteme vitale în războiul cibernetic; avantajul principal al sistemelor de arme autonome este potențialul de a se implica într-un conflict armat cu un risc redus de vătămare fizică”, se precizează în comunicatul Parlamentului European. Pe de altă parte, instituția recunoaște că recurgerea pe scară tot mai mare la sistemele de IA este însoțită și de potențiale riscuri.