Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne:

(…) Ministerul Afacerilor Interne are, după cum se știe, o relație structurată, instituțional și legal, cu Direcția Națională Anticorupție. Principiul se derulează pe trei paliere: un palier de cooperare operativă, un palier de cooperare în domeniul resurselor umane și un palier de cooperare în domeniul pregătirii profesionale, să îi spunem.

În ceea ce privește partea de cooperare operativă, Ministerul Afacerilor Interne furnizează Direcției Naționale Anticorupție date și informații cu privire la indicii, fapte de corupție presupuse, în special prin Direcția Generală Anticorupție din MAI, Direcția Generală de Protecție Internă, Direcția de Operațiuni Speciale și Direcția de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Poliției Române.

În același timp, furnizăm suport operativ, în special prin D.O.S. și D.I.C.E., dar și criminalistic, prin structurile Poliției Române.

Nu în ultimul rând, furnizăm suport operativ în teren, prin Jandarmerie și Poliția Română, în unele operațiuni, cum ar fi flagrante, descinderi, percheziții. Sunt, în general, operațiuni de risc, care reclamă protecția celor care le desfășoară.

În ceea ce privește resursele umane, DNA are în schemă 370 de polițiști judiciari, 41 de posturi sunt vacante, deci avem 329 de poziții ocupate. Nu aș vrea aici să creez confuzie; există aparent o disonanță între cifra pe care o furnizez și cifra pe care o vedeți acolo pe tabel, pe afiș, diferența între 350 de procurori anunțați de DNA și 370 anunțați de Ministerul Afacerilor Interne e dată de cei 20, rectific, polițiști, nu procurori. Cei 20 de polițiști sunt cei care lucrează la EPPO.

Vă spun asta pentru că avem o presă foarte atentă și nu aș vrea să fiu taxat făcând greșeli. DNA nu poate să facă greșeli; numai eu aș fi putut greși cifra, și să știți că diferența este la EPPO. Pentru noi sunt tot plecați, pentru DNA nu sunt la DNA, că sunt la EPPO, dar EPPO se sprijină pe structura de suport a DNA în România.

În ceea ce privește pregătirea profesională, sigur, MAI contribuie cu expertiză în domeniul tehnic, criminalistic, operativ, dar la rândul său, DNA contribuie cu expertiza specifică în domeniul urmăririi penale.

Vreau din capul locului să spun că această cooperare va continua, va continua cu loialitate, așa cum ne cere Constituția, dar va continua și cu deplina convingere că numai împreună putem să potențăm și rezultatele DNA și ale MAI. E o provocare comună, o muncă în echipă și succesul este împărțit întotdeauna.

Fără rezerve voi sprijini această cooperare, am îndemnat întotdeauna echipele cu care am lucrat să lucreze în echipă și să joace în echipă. Spiritul de echipă este foarte important.

Acum știu că pe dumneavoastră vă interesează poate cel mai mult ce o să spun despre polițiștii judiciariști detașați. Vom continua, în ultimul an au fost numai 66 după cum știți, avem alte 28 de cereri în analiză, vom continua într-un ritm cum să îl numesc, allegro ma non troppo, dacă tot am început cu muzică, cu imnul național cântat de un cor foarte frumos să menținem în ritmul acesta discuția, dar sigur trebuie să avem grijă și de nevoile MAI și avem aici o bună cooperare și cu dumneavoastră și cu DIICOT cu toate discuțiile de parcurs.

Ați spus, domnule procuror șef DNA, că există încă un cost ridicat al corupției și că prioritizați acțiunile DNA în acele zone care au un impact pe cetățeni. E foarte bine. Vă rugăm să aveți în vedere și zonele care au un impact pe bugetul de stat, care știți, temporar suferă, că tot suntem în lumea finanțelor, iar aici inevitabil mă duce gândul și la bugetul de stat care suferă pentru că se practică în continuare pe scară largă o evaziune fiscală și ea este însoțită invariabil de corupție.

În general, când am vorbit de DNA de-a lungul anilor atenția s-a concentrat pe mediul politic și era si firesc, dar ce se constată și constat, dacă vreți un punct de vedere personal și l-am mai spus aici la bilanțul DNA, este că trebuie să acordăm în egală măsură atenție unei zone pe care aș denumi-o de oligarhie administrativ-financiară, adică o serie de funcții din aparatul administrativ de stat  care sunt ocupate ani de zile de cam aceleași persoane și unele dintre ele poate capătă sentimentul impunității.

Sunt date, informații certificate de către instituții ale statului român că avem acolo corupție, evaziune fiscală favorizate de acte de corupție administrativă, în special în zona vamală, în zona fiscului în general oriunde se manipulează banii și valori financiare și cred că trebuie să ne preocupăm în aceeași măsură cel puțin așa cum în mod legitim firesc trebuie să ne preocupe corupția politică și corupția administrativ-financiară la fel de grav și sunt convins că procurorii dumneavoastră înțeleg perfect ceea ce vreau să spun.

Legat de viitor de perspectivă chiar dacă dumneavoastră v-ați referit mai mult la partea de bilanț cum e și firesc cred că pur și simplu trebuie să urmați un program de lucru care e dat chiar de proiectul dumneavoastră de candidatură care s-a concentrat acolo pe mijloace manageriale, tehnici de multiplicare a efectului disuasiv, ați vorbit de digitalizare în acel proiect, ați vorbit de pregătire profesională și de concentrarea pe recuperarea produsului infracțiunii. Cred că sunt zone unde de asemenea trebuie să insistați în perspectiva.

În sfârșit am promis că mă limitez la câteva considerații din perspectiva de ministru al Afacerilor Interne, nu aș vrea totuși să șochez contrazicând tradiția politică românească și nu o să mă țin de cuvânt, o să fac doua trei remarci și din perspectiva strict judiciară.

În 2022 a marcat adoptarea unei legi importante privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție și aș vrea să spun ce am spus și atunci că soluția adoptata din punctul meu de vedere este una temporară și a fost dată de o serie de parametri pe care nu îi putem schimba, ca ministru al Justiției, respectiv poziția foarte fermă a CSM cu privire la soluția ulterioară desființării SIIJ și presiunea obținerii acelui obiectiv care îl aveam nevoie respectiv încheierea mecanismului de cooperare și verificare, obiectiv care ne-a deschis o perspectivă și în privința extinderii la Spațiul Schengen, pentru că după cum știți în mod incorect se făcea deseori asocierea între mecanismul de cooperare și verificare și Spațiul Schengen. Deci era absolut necesar să procedăm la desființarea SIIJ în 2022 și nu o puteam face decât într-un fel în care să se obțină  sufragiile CSM, dar am spus atunci și o repet astăzi că eu o văd doar ca o soluție temporară și asta rămâne o temă sigur poate nu pentru anul acesta și nu pentru DNA cât pentru Parlament și Guvern și CSM în perspectivă.

 Repet, e un punct de vedere personal.

După cum cred că tot în perspectivă, începând de la anul încolo, pe o plajă de mult mai mulți ani, ar trebui să începem să reflectăm la ideea de modernizare instituțională a D.N.A., de a evalua dacă modul de organizare, arhitectura, întinderea în teritoriu, structurarea unităților teritoriale ale D.N.A. mai corespund provocărilor prezente sau dacă nu cumva sunt rămase oarecum în urmă, ele fiind gândite în urmă cu douăzeci și mai bine de ani.

Și cu aceasta cred că am spus destul și îmi cer scuze dacă am abuzat de răbdarea dumneavoastră!

Încă o dată, în încheiere, vă doresc mult succes, și dumneavoastră și colegilor procurori, tuturor celor care lucrează în D.N.A. și așteptăm, anul viitor, să vedem ce surprize ne prezentați la bilanț!