Anchete
Solicitarea internării nevoluntare a unei persoane– procedură modificată!/Modificarea Legii sănătății mintale
La data de 31 ianuarie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 Ordonanța pentru modificarea art. 55 din Legea sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002. Conform prevederilor acestei legi, solicitarea internării nevoluntare a unei persoane se poate face de către:
- medicul de familie sau medicul specialist psihiatru care are în îngrijire această persoană;
- familia persoanei;
- reprezentanții serviciilor abilitate ale administrației publice locale;
- reprezentanții poliției, jandarmeriei, parchetului sau ai pompierilor.
Elementul de noutate pe care îl aduce la acest moment modificarea Legii sănătății mintale este reprezentat de faptul că în prezent, spre deosebire de vechea reglementare, persoanele cu tulburări psihice pot fi internate nevoluntar la orice spital care are o secție de psihiatrie, legiuitorul eliminând de această dată sintagma ”spital de psihiatrie”, ceea ce însemna că în trecut aceste categorii de persoane trebuiau internate în mod exclusiv în unității medicale cu acest profil, precizeaza cei de la sindicatul Europol.
Modificarea legislației este justificată de existența unor secții de psihiatrie și în cadrul spitalelor universitare, județene, municipale, clinice sau de urgență, în acest sens fiind creată posibilitatea creșterii accesului la astfel de servicii, care erau limitate până în prezent numai la unitățile medicale cu această specialitate.
Cu această ocazie, în condițiile în care polițiștii intervin față de această categorie de persoane, în conformitate cu prevederile procedurii de sistem emisă de către IGPR în acest domeniu, nu vor mai fi nevoiți să însoțească echipajul medical numai la spitalele de psihiatrie, transportul acestora putând fi efectuat la orice unitate medicală care are o secție de psihiatrie ce are condiții adecvate pentru îngrijiri de specialitate, fiind astfel alocat un timp mai scurt pentru astfel de intervenții, în cele mai multe rânduri.
Izvorul acestor modificări legislative este reprezentat de Raportul special privind monitorizarea implementării deciziilor CEDO în cazul internărilor nevoluntare în spitalele de psihiatrie întocmit de către instituția Avocatului Poporului Referitor în care a fost analizată situația respectării drepturilor și libertăților persoanelor internate nevoluntar, în baza jurisprudenței CEDO și a petițiilor adresate pe această temă instituției Avocatul Poporului.
Documentul a reliefat o serie de probleme și disfuncționalități în domeniul internărilor nevoluntare, spre exemplu:
- supraaglomerarea;
- lipsa de personal;
- condițiile de cazare și tratament;
- gestionarea cazurilor sociale;
- respectarea procedurilor judiciare și a dreptului la informare;
- reprezentare și contestare;
- reevaluarea periodică a pacienților;
- transportul și escortarea pacienților.
Raportul instituției prezintă o serie de măsuri legislative și administrative pentru a asigura respectarea drepturilor și libertăților persoanelor internate nevoluntar, cum ar fi:
- modificarea și completarea Legii nr. 487/2002 privind sănătatea mintală;
- elaborarea unor norme și protocoale clare și unitare;
- creșterea capacității și calității serviciilor de sănătate mintală;
- dezvoltarea serviciilor comunitare alternative;
- consolidarea rolului organizațiilor neguvernamentale în monitorizarea și evaluarea periodică a situației;
- îmbunătățirea procedurilor de internare nevoluntară;
- formarea și instruirea personalului medical și auxiliar și colaborarea între diferitele instituții implicate în sănătatea mintală și protecția socială.
În plus, medicul psihiatru, după evaluarea stării de sănătate mintală a persoanei aduse şi după aprecierea oportunităţii internării nevoluntare, are obligaţia de a informa imediat persoana respectivă cu privire la hotărârea de a o supune unui tratament psihiatric, precum şi de a informa reprezentantul personal sau legal al pacientului, în termen de cel mult 72 de ore, asupra acestei hotărâri. (Sava N.).

Anchete
Justiția pe acul tensiunii: #Rezist cheamă la protest anti-ICCJ, avocații români se pregătesc de contramanifestație de susținere
Anchete
Procurorul Ioan Bene, readus în funcție de termenul legal: Suspendarea incetează de drept, dar dosarul disciplinar continuă
Procurorul Ioan Bene, fost șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Salonta, se pregătește să revină în activitate, o decizie ce ridică semne de întrebare în mediul juridic. Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a confirmat miercuri, 12 noiembrie, încetarea de drept a suspendării sale din funcție, începând cu sâmbătă, 15 noiembrie. Acest lucru se întâmplă chiar dacă dosarul disciplinar ce-l vizează pentru nu mai puțin de șapte abateri grave este încă în derulare.
Un dosar disciplinar cu sapte acuzații grave
Situația a intrat în atenția publicului pe 15 mai 2025, când Secția pentru procurori în materie disciplinară a CSM a dispus suspendarea din funcție a lui Ioan Bene. Măsura fusese luată în urma unui dosar deschis de Inspecția Judiciară, care viza, conform publicației Lumea Justiției, nu mai puțin de șapte abateri disciplinare presupuse. Aceste acuzații au atras o atenție considerabilă asupra activității procurorului și au justificat la acel moment suspendarea sa preventivă.
Legea intervine: Suspendarea incetează de drept
Însă, conform prevederilor legale, durata unei suspendări din funcție nu poate depăși un anumit interval. Astfel, Art. 52 alin. 7 din Legea nr. 303/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii stipulează clar: „Durata suspendării din funcție dispuse în condițiile prezentului articol nu poate depăși 6 luni, la împlinirea acestui termen suspendarea încetând de drept. Încetarea suspendării se constată prin hotărâre de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii”.
Această prevedere legală este motivul pentru care, pe 12 noiembrie, procurorii CSM au constatat că, sâmbătă, 15 noiembrie, suspendarea lui Ioan Bene încetează automat. Chiar și cu cele șapte abateri disciplinare încă în sarcina sa și cu procedura disciplinară neterminată, mecanismul legal nu permite menținerea suspendării dincolo de pragul de jumătate de an. Altfel spus, chiar și dacă ar fi dorit, membrii CSM nu ar fi putut prelungi această suspendare.
Implicații și semne de intrebare: Revenirea în activitate sub incidența investigației
Această situație procedurală ridică multiple semne de întrebare cu privire la eficiența și celeritatea mecanismelor disciplinare din sistemul judiciar. Permisiunea unui magistrat acuzat de abateri grave să revină în activitate înainte de finalizarea investigației poate afecta percepția publică asupra integrității sistemului. Decizia CSM subliniază respectarea strictă a literei legii, însă pune în balanță celeritatea procedurii disciplinare cu drepturile fundamentale ale magistraților, într-un echilibru ce generează discuții aprinse în mediul juridic și atrage atenția asupra necesității unei armonizări mai eficiente între prevederile legale și așteptările de rigoare etică și profesională. Rămâne de văzut care va fi finalul dosarului disciplinar și cum va influența acesta cariera procurorului Ioan Bene. (Irinel I.).
Anchete
Justiția pierde un apărător al legalității: Judecătorul Marius Galan, cel care a demontat un abuz guvernamental, se pensionează
Un semnal de alarmă pentru sistemul judiciar: Valul de retrageri alături de un magistrat emblematic
Sistemul judiciar românesc este pe cale să piardă o figură emblematică, o veste care, potrivit publicației „Lumea Justiției”, generează deja ecouri profunde. Judecătorul Marius-Ionel Galan, vicepreședinte al Curții de Apel Suceava, recunoscut pentru o decizie ce a anulat o hotărâre guvernamentală de prelungire a stării de alertă, a solicitat pensionarea. Plecarea sa nu este, însă, un caz izolat, ci se înscrie într-un trend îngrijorător de retrageri din magistratură, ridicând semne de întrebare serioase privind stabilitatea și atractivitatea profesiei.
Marius Galan: Sentința care a incomodat Executivul
Numele judecătorului Marius-Ionel Galan a căpătat o rezonanță specială în opinia publică în anul 2021. La acel moment, magistratul de la Curtea de Apel Suceava a pronunțat o hotărâre de primă instanță care a anulat una dintre deciziile de Guvern privind prelungirea stării de alertă (sursa: Lumea Justiției). Această acțiune, descrisă de observatori ca „demontarea unui abuz” al executivului, a reprezentat o reafirmare a principiului legalității și a independenței judecătorului în fața puterii politice. Plecarea sa din sistem, într-un moment în care integritatea și curajul magistraților sunt esențiale, este percepută ca o pierdere semnificativă pentru justiția română.
Un val de retrageri: Nu doar Galan spune adio robei
Fenomenul retragerilor din magistratură pare să capete proporții îngrijorătoare. Cererea de pensionare a judecătorului Marius Galan nu este un caz singular, ci se înscrie într-un context mai amplu. Publicația „Lumea Justiției” (sursa citată) dezvăluie că, alături de vicepreședintele Curții de Apel Suceava, încă cinci judecători de prestigiu își doresc să părăsească sistemul judiciar. Această listă include nume sonore din diferite curți de apel și tribunale, sugerând o stare de nemulțumire sau o presiune crescută în rândul corpului magistraților:
- Judecătoarea Lucica Dobrin, președinta Secției I civile de la Curtea de Apel Timișoara;
- Judecătoarea Diana-Mușata Georgescu de la Curtea de Apel Ploiești;
- Judecătoarea Cornelia-Ana Dima de la Curtea de Apel Târgu Mureș;
- Judecătoarea Raluca-Elena Galea de la Curtea de Apel București;
- Judecătoarea Mariana-Raluca Ivanica de la Tribunalul Ialomița.
CSM, pe ordinea de zi: Viitorul magistraturii românești
Toate cele șase solicitări de pensionare vor fi analizate de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în ședința programată pentru joi, 13 noiembrie 2025. Acest val de plecări din justiție, incluzând judecători cu experiență considerabilă și integritate recunoscută, ridică semne de întrebare serioase cu privire la climatul din sistemul judiciar și la capacitatea acestuia de a reține profesioniști de calibru. Implicațiile pe termen lung ale acestor retrageri asupra funcționării justiției și a încrederii publice sunt de natură să preocupe profund societatea românească. (Irinel I.).
-
Exclusivacum o zi„Ne ducem în cap!” Alerta ANP: Sistemul Penitenciar, la un pas de colaps din lipsă de personal
-
Exclusivacum 5 zilePoliția Capitalei: SAS-ul bâjbâie, sefii manelizează, subalternii patimesc! O poveste cu inel magic și psihologi „dotați”!
-
Exclusivacum 4 zileSAS, de la acțiuni speciale la acțiuni penale: Poliția „Elite” unde psihologii hărțuiesc, iar sefii joacă „inelul magic” cu carierele!
-
Exclusivacum 3 zileMAE: Academia de diplomație sau bârlogul faraonilor fiscali? Oana Țoiu „reformează” cu concursuri viciate și platforme piratate – Detalii exclusiv Incisiv de Prahova!
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova: Școala de falși polițiști, filiala „Gonflabila” – Absolvenți cu opt clase și mentori în uniformă!
-
Exclusivacum 2 zileSAS, de la „echipă de intervenție rapidă” la „brigada psihologilor cu bâtă”: Când statul de drept e suspendat, iar abuzul e Lege!
-
Exclusivacum 4 zileRomânia: „Sat fără câini” cu epoleți și „inelul magic” al corupției – Băsescu sună alarma, iar sistemul râde în haimanale!
-
Exclusivacum 2 zileRăzboiul secrete-transparență: Ordinul MAI S/108/2011, sub asalt juridic



