Fraudele online prin false investiții în acțiuni și criptomonede au generat prejudicii de proporții în România. Numai în primele șase luni ale anului 2026, victimele au pierdut sume de ordinul milioanelor.

Peste 58 de milioane de lei, pierduți în escrocherii online

Specialiștii în prevenirea criminalității din cadrul Poliției Române au realizat o analiză dedicată fraudelor prin false oportunități de investiții.

Prejudiciile identificate au depășit:

• 58 de milioane de lei;
• 2 milioane de euro;
• aproape 6 milioane de dolari.

Escrocii folosesc, de regulă, reclame atractive, platforme de investiții aparent profesioniste și promisiuni privind câștiguri rapide și substanțiale. După ce obțin datele victimelor sau le conving să transfere bani, aceștia dispar ori solicită noi plăți sub diverse pretexte.

Majoritatea victimelor au între 46 și 75 de ani

Potrivit analizei Poliției Române, 64,1% dintre victime aveau vârste cuprinse între 46 și 75 de ani. Totuși, fraudele au afectat persoane din toate categoriile de vârstă — de la 16 până la 91 de ani.

Datele arată că nimeni nu este complet ferit de acest tip de înșelăciune, indiferent de experiența în mediul online sau de nivelul de educație financiară.

Atenție la promisiunile de câștig rapid

Fraudele prin false investiții reprezintă doar una dintre formele înșelăciunilor online. Mesajele și ofertele pot fi extrem de convingătoare, iar escrocii mizează pe grabă, încredere și lipsa verificării informațiilor.

Poliția Română recomandă prudență înainte de efectuarea oricărei investiții online. Nu accesați linkuri primite de la necunoscuți, nu furnizați date bancare sau coduri de autentificare și verificați cu atenție platforma și compania care promovează oferta.

Nu porniți de la ideea că „mie nu mi se poate întâmpla”. Uneori, un singur moment de grabă sau neatenție poate duce la pierderi considerabile. (Sava N.).

Sursa: Poliția Română

Doi colegi din cadrul Serviciului pentru Intervenții și Acțiuni Speciale (SIAS) au reprezentat România la două competiții internaționale și s-au întors cu rezultate deosebite. Performanțele obținute confirmă nivelul ridicat de pregătire, disciplina și determinarea sportivilor.

Locul I la IDPA Balkan Cup, în Ungaria

La IDPA Balkan Cup 2026, desfășurată în Ungaria, unul dintre reprezentanții SIAS a concurat la categoria Expert – Enhanced Service Pistol.

Într-o competiție care a reunit aproximativ 180 de sportivi din peste 10 țări, acesta a obținut locul I, demonstrând precizie, viteză și un nivel excelent de pregătire.

Două medalii de argint la Campionatul Mondial de Sambo pe Plajă

Cel de-al doilea coleg a reprezentat România la Campionatul Mondial de Sambo pe Plajă 2026, organizat în Brazilia. Competiția a reunit sportivi din 26 de țări.

Sportivul român a obținut două medalii de argint:

• locul al II-lea în proba individuală, la categoria 88 de kilograme;
• locul al II-lea în competiția pe echipe.

Rezultatele confirmă valoarea sportivului și capacitatea acestuia de a se impune la cel mai înalt nivel internațional.

Performanță construită prin muncă și disciplină

Cele trei medalii cucerite la cele două competiții reprezintă rezultatul unei pregătiri constante și al unui efort susținut. Performanțele celor doi colegi contribuie la promovarea imaginii SIAS și a României în competițiile internaționale.

Munca, disciplina și pregătirea transformă determinarea în performanță.

Felicitări celor doi colegi pentru rezultatele obținute și pentru modul în care au reprezentat SIAS și România!  (Paul D.).

Investiție de peste 668 de milioane de lei, finanțată prin PNRR

Extinderea Spitalului Județean de Urgență Bistrița-Năsăud, prin construirea unui nou pavilion medical, a fost finalizată și achitată integral prin fonduri alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Potrivit informațiilor transmise de reprezentanții proiectului, investiția se ridică la 668,49 milioane de lei și urmărește îmbunătățirea serviciilor medicale oferite pacienților din județul Bistrița-Năsăud și din regiune.

Proiectul nu se limitează la ridicarea unei clădiri noi, ci include dezvoltarea infrastructurii medicale, dotarea cu echipamente moderne, digitalizarea și eficientizarea energetică a spitalului.

Patru săli de operație și noi specialități medicale

Noul pavilion include patru săli de operație și permite extinderea mai multor specialități medicale. Printre acestea se numără Cardiologia Intervențională, Neurochirurgia, Neurologia, Gastroenterologia, Otorinolaringologia și Oftalmologia.

Unitatea medicală va fi dotată cu aparatură modernă, inclusiv angiograf și computer tomograf. De asemenea, proiectul prevede implementarea unor sisteme digitale și a unor soluții moderne de monitorizare a pacienților.

Intervențiile au vizat și infrastructura existentă, care urmează să fie modernizată și eficientizată din punct de vedere energetic.

Mai multe tratamente disponibile la Bistrița

Investiția ar putea permite rezolvarea unui număr mai mare de cazuri medicale la Bistrița, reducând astfel necesitatea deplasărilor pacienților către marile centre universitare din Cluj-Napoca și Târgu-Mureș.

În același timp, dezvoltarea spitalului poate contribui la diminuarea presiunii asupra unităților medicale din aceste centre și la creșterea capacității locale de diagnostic și tratament.

Cseke Attila: „Un pacient nu trebuie să plece sute de kilometri”

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a descris proiectul drept un exemplu de bună practică în utilizarea fondurilor europene pentru modernizarea sistemului sanitar.

„Bistrița-Năsăud este un exemplu de bună practică în ceea ce înseamnă utilizarea fondurilor europene pentru modernizarea sistemului de sănătate. Vorbim despre o investiție complexă, care nu înseamnă doar o clădire nouă, ci un proiect construit pe mai multe paliere: infrastructură medicală, eficiență energetică, dotare cu echipamente medicale și digitalizare”, a declarat ministrul, potrivit informațiilor transmise de reprezentanții proiectului.

Cseke Attila a subliniat că obiectivul principal al investiției este apropierea serviciilor medicale de pacienți și crearea unor condiții mai bune atât pentru tratarea acestora, cât și pentru desfășurarea activității personalului medical.

„Un județ care are un spital modern înseamnă un județ în care un pacient nu trebuie să plece sute de kilometri pentru a avea acces la un tratament de calitate”, a precizat ministrul interimar al Sănătății.

Fondurile europene, transformate în servicii pentru comunitate

Prin finalizarea noului pavilion, autoritățile urmăresc creșterea capacității Spitalului Județean de Urgență Bistrița-Năsăud, dezvoltarea unor specialități medicale și îmbunătățirea condițiilor de diagnostic și tratament.

Investiția este prezentată drept un exemplu al modului în care fondurile europene pot fi transformate în infrastructură medicală și servicii concrete pentru populație, la standarde europene.