O carte de versuri născută din boală, așa caracterizează Liviu Vișan volumul semnat împreună cu Laurențiu Sfinteș. Cu ocazia lansării ce a avut loc la Galeria Artelor a Palatului Cercului Militar Național, în ultima parte a anului trecut, a povestit auditoriului format din prieteni și foști colegi jurnaliști militari, cum o realitate dură, nefavorabilă poate fi transformată, cu ajutorul versurilor, într-un mijloc terapeutic reconfortant de alungare a gândurilor negative.

Totul a început în pandemie. Restricția de a ieși din casă l-a reținut mai aproape de masa de scris. Versurile, în aparență triste, dar care îndeamnă cititorul la meditație asupra vieții și morții, le trimitea prin WhatsApp prietenilor.

Unii i-au răspuns prin cuvinte, alții prin emoticoane. Doar Laurențiu Sfinteș i-a răspuns tot în versuri. Și le-a venit ideea să le adune într-un volum, iar LS a propus un titlu pe care LV l-a acceptat fără rezerve.

Călătorie în Whatsappia a apărut într-o formă grafică deosebită, cu ilustrații realizate de graficianul Alex Ivanov, și este structurată pe 12 luni: noiembrie 2021-octombrie 2022.

În prefața volumului, Octavian Mihalcea a consemnat: Marea provocare constă în capacitatea cititorului, a celui ce participă la spectacolul pe care îl propun Liviu Vișan și Laurențiu Sfinteș, de a intui ceea ce, din zone adânci, catalizează energii nu foarte ușor de uitat.(…) Liviu Vișan renaște în teatrul dezmăginirii, în vreme ce Laurențiu Sfinteș pune în scenă detaliile câmpului saturnian. Sunt chei diferite, visând decriptări esențiale.

Este greu de redat în cuvinte frumusețea și profunzimea imaginilor create, prin versuri, de cei doi poeți și, de aceea, consider că cel mai bine este să îi las pe ei să vorbească. Liviu Vișan: cum trece timpul ca un înger trist/ se face sânge iarbă ametist/ devine cântec nalbă și cuvânt/ cu litere născute din pământ// se face timp din lut și iar se naște/ în iesle de crăciun și-n trup de paște/ nu mai există pe pământ povești/ dacă mai ești sau dacă nu mai ești// așa se face că de anul nou/ primim o clipă de pământ cadou/ dar cu vinovăția că nu știm/ cum am putea mai bine s-o-mpărțim.

Răspunsul lui Laurențiu Sfinteș: anul cel nou și cu trupul cel vechi/ sunt împreună perechi/ de când sunt anii după ani numărați/ de când sunt trupuri de femei și bărbați// anul cel rece și cu trupul cel cald/ antilope pictate în pustiu de smarald/ unde totul e înghețat totul e lavă/ unde timpul ne hrănește cu dulce otravă// lumea dintotdeauna a fost așa/ caldă și rece și cum vrea ea/ trupurile noastre și anii de lut/ sunt gata pentru un nou început. (I. Nedelcu)

Călătorie în Whatsappia. Liviu Vișan, Laurențiu Sfinteș. Editura EIKON București, 2023