Connect with us

Featured

Participarea ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, la emisiunea „Ediție Specială”, difuzată de postul de televiziune Antena 3 CNN

Publicat

pe

Moderator: Radu Tudor

 Invitați în platou: Cătălin Predoiu, Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne

                                      Luminița Obobescu, ministrul Afacerilor Externe

Radu Tudor:

În această seară o să aflăm toate secretele negocierii pentru aderarea României la spațiul Schengen și modul în care am reușit să întoarcem într-un mod spectaculos decizia Austriei.

Alături de mine, în platoul Antena 3 CNN, ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu.

Luminița Odobescu:

Bună seara! La mulți ani!

Cătălin Predoiu:

Bună seara! La mulți ani! Mulțumesc pentru invitație!

Radu Tudor:

 Doamnă ministru, domnule ministru, chiar acum intrăm într-un dialog de 5 minute cu analistul militar al CNN, generalul Wesley Clark, pe care îl salut! (…) Acesta a fost fostul comandant suprem al forțelor aliate din Europa, generalul Wesley Clark, un personaj care cunoaște în profunzime tot ce implică, din perspectiva reacției noastre pentru amenințarea rusească din ce în ce mai mare.

Ne întoarcem la această, aș spune, victorie uriașă, unii spuneau că nesperată, a României de a adera la spațiul Schengen și, împreună cu ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, cu ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, urmărim declarația făcută de premierul Marcel Ciolacu chiar astăzi.

Este inserată declarația premierului Marcel Ciolacu

Radu Tudor:

 Înainte de toate, Luminița Odobescu, Cătălin Predoiu, suntem sau nu suntem în Schengen începând cu 2024? Pentru că încă opinia publică, după 12 ani de așteptare, mai are unele îndoieli.

Luminița Odobescu:

Eu spun că suntem în Schengen, pentru că dacă ne uităm la textul deciziei publicate astăzi, spune despre aplicarea integrală a aquis-ului Schengen. Sigur, mai avem o etapă, dar este un pas important în procesul de aderare completă la Schengen, un pas pentru care s-au depus eforturi diplomatice în strânsă coordonare cu Ministerul de Interne și cu colegi, a fost o muncă de echipă, sub coordonarea strânsă a președintelui României, a primului ministru. Am muncit până aproape în ultima zi. Eforturile noastre au fost intense, mai ales în ultima perioadă, dar cred că putem spune cu satisfacție că am trecut o etapă. Mai avem de lucru, într-adevăr, dar o etapă importantă, pentru că odată ce suntem acolo, procesul va continua.

Radu Tudor:

Haideți să vedem această decizie despre care spuneți, doamna ministru. Astăzi a apărut pe site-ul Comisiei Europene, decizia aceasta, în privința României și a Bulgariei. Ca să nu mai existe niciun fel de îndoială, e un document scris, îl vedem chiar acum, o să-l citim și o să-i rugăm pe invitații noștri să îl explice și apoi trecem la detalierea lui. Luminița Odobescu, Cătălin Predoiu, documentul publicat astăzi pe site-ul, iată, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Din motive tehnice, operaționale, este oportun să se elimine mai întâi controalele la frontierele aeriene și maritime interne cât mai curând posibil în 2024. Aceste controale ar trebui eliminate la prima dată posibilă care corespunde schimbării sezoniere a programului IATA.

Ce înseamnă lucrul acesta, domnule Predoiu?

Cătălin Predoiu:

În primul rând, aș pleca și eu de la întrebarea dumneavoastră. Fără îndoială, suntem stat membru Schengen în virtutea și în temeiul acestei decizii a Consiliului.

Radu Tudor:

Pentru asta ați luptat luni de zile?

Cătălin Predoiu:

… și cred că acesta este principalul avantaj, faptul că am dobândit statutul de stat membru Schengen, membru al clubului, dacă vreți, ceea ce face mai ușoară munca în continuare pentru punctul rămas în discuție, ceea ce profilează mai bine România în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, ceea ce consolidează influența noastră la nivelul consiliilor în care lucrăm, fiecare pe zona lui de competență.

 Radu Tudor:

Consiliul Afaceri Externe, Consiliul Justiție și Afaceri Interne.

 Cătălin Predoiu:

Consiliul JAI, secțiunea Afaceri Interne, ceea ce ne pune în poziția să ne apărăm mai bine interesele de țară, nu numai în dosarul Schengen, ci și în alte dosare. Deci este o victorie a României, o victorie politică, în primul rând, dincolo de avantajele și efectele tehnice, care simplu tradus înseamnă ridicarea controalelor la frontiera aeriană și frontiera navală și transformarea călătoriilor aeriene, respectiv navale în interiorul statelor membre Schengen, ca și o călătorie în interiorul țării. Dincolo de aceste avantaje tehnice și poziționarea pentru continuarea dosarului mai departe, înseamnă o subliniere politică foarte importantă în rândul statelor membre.

Radu Tudor:

Ce înseamnă această schimbare sezonieră a programului IATA? Adică?

Cătălin Predoiu:

Este vorba de faptul că de 2 ori pe an, în lunile martie și octombrie, companiile aeriene își reorganizează programul, rutele, orarul de zbor, în strânsă legătură cu aeroporturile din toată lumea și atunci numai în aceste două momente, martie-octombrie, s-ar fi putut face această acordare, această trecere la un nou regim, dacă vreți, al călătoriilor cetățenilor români, în ceea ce privește mijlocul de transport aerian. În plus, sunt și câteva luni de pregătire, dacă vreți, a unor măsuri tehnice care mai trebuie luate pentru a organiza efectiv punerea în aplicare a deciziei.

 Radu Tudor:

Citim și punctul 10, O altă decizie ar trebui luată de Consiliu, hotărând în unanimitate, în conformitate cu articolul 4, alineatul 2 din actul de aderare a Republicii Bulgaria și a României din 2005, pentru a stabili o dată adecvată pentru eliminarea controalelor la frontierele terestre interne, ținând seama de dispozițiile de ordin tehnic și operațional relevante la aceste frontiere și de situația actuală a cooperării reciproce menționate la considerentul 11. Statele membre și Comisia ar trebui să depună eforturi pentru a permite Consiliului să ia o astfel de decizie, așadar, eliminarea controalelor la frontiera internă terestră.

Ce înseamnă, Luminița Odobescu? Care sunt eforturile pe care trebuie să le facem noi?

Luminița Odobescu:

Este un al doilea pas pentru finalizarea procesului de aderare deplină la Schengen și practic vom continua demersurile diplomatice împreună anul acesta, pentru a ne atinge și acest obiectiv. Așa cum am făcut în ultimele luni, vom continua în strânsă coordonare și la nivel politic, evident, dialogul, în primul rând cu Austria și, cu sprijinul Comisiei Europene și cu sprijinul celorlalte state membre, sperăm ca în acest an să reușim să ne atingem și acest obiectiv.

Radu Tudor:

Deci sunteți optimistă că anul acesta România ar putea intra deplin în Schengen și cu frontierele terestre.

Luminița Odobescu:

Acesta este obiectivul nostru.

Radu Tudor:

Ce vă face să fiți optimistă, pentru că până acum am avut parte numai de piedici și de atitudini aș spune foarte dure din partea Austriei în ceea ce ne privește pe noi?

 Luminița Odobescu:

Cred că dacă vom continua eforturile de echipă, ca să spun așa, și strâns coordonate cu Comisia Europeană, cu celelalte state membre, vom reuși. Dacă ne uităm, acum câteva luni nu aveam șanse foarte mari ca să facem și acest pas, dacă ne uităm la luna august, ca să spun așa…

Radu Tudor:

În septembrie deja se vorbea în România, în toate mediile, de faptul că gata, nu intrăm în Schengen nici în 2025.

Luminița Odobescu:

Și nu am renunțat. Într-un efort coordonat, cum am spus, pe diverse canale, pe canalul Ministerului de Interne, pe canalul Ministerului de Externe, pe canalele politice la cel mai înalt nivel, la nivelul domnului președinte, al domnului prim-ministru, cu sprijinul, cum am spus, al celorlalte state membre, cu sprijinul Comisiei Europene. De altfel, noi am lucrat în strânsă cooperare, inclusiv pentru pregătirea acestei decizii, cu partenerii noștri din Comisia Europeană, cu europarlamentarii români, și nu numai cu europarlamentarii români. De aceea spun că este un efort de echipă.

Ceea ce vreau să subliniez, poate un alt element care este de interes direct pentru Ministerul de Externe, de la 31 martie vom acorda și vize de scurtă ședere Schengen. Noi, când am plecat la acest obiectiv, practic, Austria prima dată și-a dat acordul doar pentru frontierele aeriene. Între timp, am negociat și frontierele maritime și practic eliberarea de către România a vizelor de scurtă ședere Schengen de la 31 martie, iar noi am trecut cu bine un proces de evaluare pentru a putea acorda aceste vize Schengen.

Radu Tudor:

Domnule ministru Predoiu…

Cătălin Predoiu:

Aceasta, dacă îmi permiteți, această clauză, clauza 10, a fost discutată îndelung, începând din data de 12 decembrie, de la forumul Salzburg din Slovenia de la Bordeaux, permanent, pentru a fi inclusă în acordul politic și în decizie. Și, în mod intens în ultima săptămână, practic, toată ziua de 28 și 29 până târziu în noapte a fost o bătălie pentru aceste 2, 4, 8 rânduri, pentru că ele înseamnă deschiderea perspectivei în anul viitor.

Radu Tudor:

Deci pe 29 decembrie, noaptea, încă se negocia.

 Cătălin Predoiu:

Da, decizia a venit, votul a fost încheiat pe data de 30 decembrie, la ora 22:40. Dar pe 28 și 29 decembrie…

Radu Tudor:

Cu cine negociati, domnule ministru?

Cătălin Predoiu:

E o listă.

Radu Tudor:

Vrem să știm, că acum succesul există. Acum dați-ne detalii de culise.

 Cătălin Predoiu:

Au fost discuții încrucișate, dacă vreți. Noi doi și încă o colegă de-ale noastre, de la Ministerul de Interne. Practic, lucram cu 6, 8 persoane în același timp.

Radu Tudor:

Unde se întâmpla asta?

Cătălin Predoiu:

În Austria, în sediul Guvernului, în biroul meu de viceprim-ministru, acolo ne-am strâns toți, acolo a venit și premierul la un moment dat.

Radu Tudor:

Deci pe finalul lunii decembrie, noaptea la Guvern…

Cătălin Predoiu:

… a venit și președintele Ciucă la un moment dat…

Radu Tudor:

Deci haideți să enumerăm cine a fost acolo. Cătălin Predoiu, Luminița Odobescu…

Cătălin Predoiu:

În principal, am fost noi, consilier de stat Drăghiciu de la cabinetul vicepremierului și Ministerul de Interne, evident și a mai fost domnul prim-ministru, a mai trecut pe acolo, domnul vice-premier Neacșu, domnul președinte Ciucă a mai trecut pe acolo.

Radu Tudor:

Și cu cine ați negociat?

Cătălin Predoiu:

Fiecare discuta pe palierul său, cu omologii și tot ce e în jurul omologilor, miniștri, consilieri, șefi de cabinete parlamentare, europarlamentari, membri…

Radu Tudor:

Deci era o adunare zdravănă, europeană acolo, zi și noapte la Palatul Victoria până ați obținut…

Cătălin Predoiu:

Da, a fost o luptă mare pe această clauză 10. Spuneam că a început în Slovenia, pentru că trebuie mers mult în spate, mers până în august, pentru că, așa cum ați spus și dumneavoastră, până către septembrie-octombrie, poziția Austriei a fost extrem de clară și de inflexibilă. Nu sunt condiții, din punctul lor de vedere, nu vizavi de România, ci vizavi de modul în care funcționează spațiul Schengen și modul în care Comisia a întârziat adoptarea pactului pentru migrație și azil, să își schimbe într-un fel poziția față de extinderea spațiului Schengen.

Deci practic, pe românește, pe scurt, era Nu schimbăm poziția față de anul trecut. Asta a fost, dacă vreți, un răspuns recurent pe care l-am întâlnit și eu, l-am întâmpinat și eu și la rândul ei, doamna ministru Odobescu pe canalele Ministerului de Externe, după care am început să modulăm niște tactici, să accesăm și alte tipuri de contacte în comunitatea economică și politico-diplomatică din Austria.

Lucrurile încet, încet am simțit că încep să se miște și a venit acea declarație din 10, 11 decembrie, în presa austriacă, cum că Austria își schimbă poziția. Noi aveam deja semnale din luna octombrie că s-ar putea să fi reușit să spargem acest zid impenetrabil.

Radu Tudor:

Cineva ar spune că atitudinea fermă și dură a României a dat roade.

 Cătălin Predoiu:

Nu știu dacă dură, ci mai degrabă, aș prefera cuvântul adaptat inteligent la situația din teren, când uneori e cazul să fii mai dur, alteori e cazul să fii mai flexibil. Important e să-ți înțelegi…

Radu Tudor:

Reproșul opiniei publice în România a fost că de ce nu suntem noi foarte fermi și de ce nu batem noi cu pumnul în masă la Comisia Europeană sau la Guvernul de la Viena, ca să ne obținem drepturile.

Cătălin Predoiu:

E o întrebare legitimă la care, dacă îmi dați voie, o să răspund puțin mai la târziu, dar ca să închid cu această clauză 10, în Slovenia, la Bordeaux, deja în mod oficial atunci a fost prima dată când ministrul Karner a spus Da, suntem deschiși pentru Air Schengen. Clar, nu ne schimbăm poziția pe frontiera terestră și au urmat negocieri în trilaterală și cu ministrul bulgar, și cu domnul Karner, și bilaterale și ne-am mai…

Radu Tudor:

Deci pe ce dată exactă a zis Karner că e de acord?

Cătălin Predoiu:

În presă, a declarat în 10 sau 11 decembrie. La Bordeaux, în 12 decembrie, la masă a spus Da, într-adevăr, asta este poziția oficială și atunci noi am aruncat în discuție două elemente. În primul rând, de ce nu și frontiera navală, care e problema cu ea și, al doilea lucru, înțelegem că asta e poziția, sigur, noi am discutat totdeauna pe toate cele trei frontiere, nu am renunțat formal la nicio frontieră, să fie clar lucrul ăsta, dar am spus, Înțelegem inflexibilitatea dumneavoastră pe această chestiune, n-o împărtășim sub aspectul argumentației, dar luăm act de ea. Însă, trebuie să înțelegeți că și noi avem nevoie de niște garanții, de o deschidere pentru 2024.

Și de atunci, din 12 decembrie, s-a plecat la drum clar cu frontiera aeriană adjudecată. În discuție deja au acceptat să intre și frontiera navală și au spus Ne rezervăm un răspuns pentru acest punct 10, vom vedea dacă se poate. Nici ministrul austriac nu avea toate libertățile…

Radu Tudor:

… toată libertatea să negocieze. Trebuia să vorbească totuși la Viena.

Cătălin Predoiu:

Anumite lucruri s-au spus și informal acolo, deci nu știam exact cum stau lucrurile. Ați spus dumneavoastră că dezvăluim toate detaliile, nu dezvăluim toate detaliile. Nu avem cum.

Radu Tudor:

Mă interesează să știu parcursul acesta, pentru că aici, în România, a fost un val de pesimism, zic eu justificat…

Cătălin Predoiu:

Da, e normal, oamenii au fost dezamăgiți.

Radu Tudor:

A fost, dacă vreți, inclusiv, doamna ministru Odobescu, senzația că acest refuz pentru România dă apă la moară extremismului, dă apă la moară populismului, da apă la moară antieuropenismului și că eșecul acesta a arătat, de fapt, că noi suntem, vezi Doamne, europeni de mâna a doua.

Luminița Odobescu:

Cred că, așa cum a spus și domnul ministru Predoiu, este justificată supărarea românilor până la urmă, pentru că, într-adevăr, nu am avut argumente solide, ca să spun așa, dar obiectivul nostru a fost să mergem înainte și să găsim soluții și exact asta am și făcut. Și s-a negociat odată ce Austria ne-a anunțat că își flexibilizează pe diverse canale poziți, am început să lucrăm ca să punem în aplicare această poziție, știind foarte bine parametri.

Radu Tudor:

Care a fost cel mai dificil moment în dialogul cu Austria în ultimele 3 luni pentru dumneavoastră, ca șef al diplomației?

Luminița Odobescu:

Sigur, cum am spus, nu putem să spunem tot, dar am avut și eu, la rândul meu, mai multe ca să spun așa întrevederi cu ministrul de Externe austriac, cu colegii mei austrieci din Ministerul de Externe, prezentându-le în detaliu poziția și încercarea de a debloca acest proces, în strânsă coordonare, pentru că de fiecare dată informam, discutam exact, am mers pe mai multe canale, să spun așa…

Cătălin Predoiu:

A trebuit să mergem în paralel, pe două avioane, dacă vreți…

Radu Tudor:

Componenta politică, odată confirmată, trebuia să se decline imediat în componenta politică de interne.

Luminița Odobescu:

Da, deci procesul este pe de o parte și politic, pentru că odată ce am avut acordul politic, a trebuit să-l transpunem în practică, ca să spun așa, în această decizie, care nu a fost simplu de negociat, pentru că este un text juridic cu implicații zilnice.

Radu Tudor:

Putem să vedem în continuare și decizia…

Cătălin Predoiu:

Mai lăsați un pic, dacă vreți, articolul ăsta 10, pentru că el explică puțin și de unde provine această frustrare, dacă vreți și sentiment că refuzul a fost cumva nejustificat de-a lungul anilor, pentru că vedeți, și în prima frază, în primul rând se vorbește de o decizie tot cu cuvântul decizie se termină paragraful și este vorba de acel articol 4, aliniat 2, care stabilește acest proces Schengen structurat pe două etaje.

Este un etaj tehnic, al criteriilor tehnice și al măsurilor tehnice din teren, al capacității de a implementa aquis-ul comunitar, dar este și un etaj politic, etajul deciziei politice la nivelul Consiliului. Or, confuzia de unde apare? Pentru că în textul tratatului 4 aliniat 2, de fapt e textul protocolului de accedere care însoțește actul, tratatul de aderare, se vorbește de o decizie a Consiliului care se ia de către statele membre, după ce se îndeplinesc criteriile tehnice.

A intrat cumva greșit explicat în primul rând, poate, de operatorii politici, în conștiința publică faptul că, odată îndeplinite criteriile tehnice, în mod automat trebuie să vină și decizia. Or, litera și spiritul tratatului spun că statele membre își păstrează decizia politică, în funcție de tot felul de criterii care țin inclusiv de natură internă, de politică internă, de securitate internă și așa mai departe.

Radu Tudor:

Când aștepți 12 ani, evident că…

Cătălin Predoiu:

E adevărat, dar cred că e datoria mea, a noastră să explicăm cum stau lucrurile în mod real.

Radu Tudor:

Deci faptul că noi am îndeplinit criteriile tehnice nu însemna automat că trebuia să intrăm în Schengen, trebuia să îndeplinim și, aș spune, votul politic.

Cătălin Predoiu:

Am depins foarte mult de aceste criterii, pentru că drumul e mult în spate, el pleacă de la declarațiile de pregătire din 2007-2008, semnate de ministrul Cristian David, ministrul liberal, pleacă de la chestionarul Schengen din noiembrie 2008, pleacă de la cele opt vizite de evaluare din mandatul ministrului liberal Blaga din 2009, 2010 până în 2011, de la tentative de a trece în faza politică, decizii prin Consiliu, blocate la momentul respectiv, 2011, de câteva ori, pe motiv de MCV, să nu uităm acest lucru care…

Deci nu e prima dată ceea ce s-a întâmplat anul trecut.restulrestul Ce a fost diferit anul trecut e că a fost, într-adevăr, o decizie supusă la vot, dar ani de zile în spate au fost aceste tentative de a se depăși faza tehnică în faza politică și de a se lua o decizie și au fost diverse alte state care au spus Nu, din punct de vedere politic noi nu suntem pregătiți, fie pentru că aveți încă MCV, fie că Bulgaria încă n-a terminat reformele în justiție anul trecut, Olanda, fie pentru că în interior noi avem niște probleme de siguranță, iar acest aspect politic eu cred că va fi exersat foarte curând de România, pentru că gândim într-o notă optimistă ca în următorii ani în spațiul Schengen să ne punem problema să primim și alte state. Vorbim de Republica Moldova, de ce nu, Ucraina, de ce nu, Balcanii de Vest și o să vedem atunci că, deși vom vedea că statele îndeplinesc condițiile tehnice, statele candidate, sunt absolut convins că vom avea o mare dezbatere aici, în România, la nivel politic, Trebuie sau nu trebuie să ne dăm un vot politic?. Asta a fost toată greutatea și de aici am plecat în discursul nostru cu partenerii austrieci.

Radu Tudor:

Din acest moment, s-au normalizat toate relațiile politice cu Austria, doamna ministru? Pentru că a fost momentul în care ambasadorul nostru la Viena, Emil Hurezeanu, a venit un pic acasă, au fost niște momente în care primul-ministru și președintele au exprimat niște supărări publice cât se poate de justificate, noi, la rândul nostru, eram de 10 ori mai supărați, oamenii obișnuiți.

Luminița Odobescu:

Eu spun că da, ca să mă exprim așa, diplomatic. Gheața a fost spartă și sigur că trebuie să lucrăm în continuare.

Cătălin Predoiu:

A fost spartă și topită.

Radu Tudor:

Vă întreb pentru că mi-ați spus că tot cu Austria va trebui să negociem în continuare și chestiunea terestră și atunci cumva o luăm de la capăt pe un subiect.

Luminița Odobescu:

Evident!

Cătălin Predoiu:

Nu numai cu Austria. Sunt toate statele membre interesate de acest lucru.

Radu Tudor:

Dar știm că toate celelalte state ne sprijină.

Cătălin Predoiu:

Da, dar vedeți că ați început dumneavoastră emisiunea cu un interviu pe o anumită temă. Sunt și alte teme. Migrațiune, criminalitate transfrontalieră, risc de terorism. Europa intră într-un ciclu, toată lumea… La anul sunt alegeri în 77 de state din lume, dacă nu mă înșel. Trei sau patru miliarde de oameni votează, mulți în Europa. Deci intrăm într-un context în care apartenența noastră va fi esențială și va trebui să discutăm și cu alte state.

Rămânerea în status-quo-ul dinainte de această decizie ne-ar fi expus foarte mult, pentru că eu nu sunt foarte sigur că toate statele ar fi continuat să rămână pe aceeași poziție dacă noi nu dobândeam acum acest statut, de a fi membru Schengen. Și nu suntem prima țară care intră etapizat în Schengen.

Radu Tudor:

Doamna ministru, în presa română, dacă îmi aduc bine aminte, pe site-ul G4Media s-a publicat un articol în care s-a spus că Statele Unite au jucat un rol important în dezghețarea relației dintre România și Austria și schimbarea opiniei Austriei în ceea ce ne privește. Este adevărat? Statele Unite au fost implicate, ne-au ajutat?

Luminița Odobescu:

Au fost mai mulți parteneri care ne-au ajutat, inclusiv Statele Unite.

Radu Tudor:

Și chestiunea aceasta a reprezentat, să spunem, momentul în care am văzut că se fisurează gheața sau a fost pur și simplu un sprijin așa, prietenesc Încercăm să vorbim și noi la Viena și gata?

Luminița Odobescu:

Cred că a fost rezultatul demersurilor coordonate, atât ale noastre, cât și ale partenerilor europeni. Sa nu uitam că și state membre precum Germania, Franța, Comisia Europeană, Parlamentul European, au fost alături de noi și au discutat permanent cu Austria, încercând să deblocheze acest proces.

Radu Tudor:

În septembrie, când ați fost în Statele Unite, i-ați rugat pe prietenii noștri, l-ați rugat pe Anthony Blinken, să ne ajute în acest demers?

Luminița Odobescu:

Da, evident!

Radu Tudor:

Și lucrul ăsta s-a întâmplat?

Luminița Odobescu:

Spunem că am beneficiat și de sprijinul Statelor Unite în acest proces.

Cătălin Predoiu:

Ce aș vrea să subliniez, dacă îmi permiteți…

Radu Tudor:

Presa europeană a marcat, să știți, toate aceste elemente de succesul de etapă al României, dar atenție, că toți vorbesc de succesul parțial și opoziția din România, respectiv liderii USR și AUR, spun că asta nu este o victorie, ca asta nu este, să spunem, ceea ce meritau românii, că de fapt durerea cea mare este pe frontiera terestră, nu pe frontiera aeriană și că noi nu suntem propriu-zis în Schengen. Cum le răspundeți?

Cătălin Predoiu:

Este o abordare puțin iresponsabilă, pentru că ignoră, cum spuneam, litera și spiritul tratatului, induce, dacă vreți, în eroare cu privire la modul în care se iau aceste decizii, și ignoră mai ales, cum spuneam, valoarea adăugată a acestei decizii, respectiv faptul că România devine stat membru Schengen, ceea ce e foarte important. Deci dacă un lider politic spune că e mai bine ca România să nu fie stat membru Schengen decât membru Schengen, atunci eu spun românilor că acel lider politic nu merită să-i reprezinte și nu le aduce servicii, dimpotrivă, le aduce numai deservicii. Pentru că o ambiție fundamentată pe demagogie și pe lipsă de eficiență practică a discursului politic și acțiunii politico-diplomatice, nu aduce decât poate două-trei declarații, rating la televizor, dar românilor nu le aduce nimic.

Această decizie aduce, și românii vor vedea în timp, că această decizie le aduce și la modul concret anumite avantaje și o altă poziție pentru țară.

Aș vrea să subliniez, vizavi de modul în care s-au armonizat toate aceste eforturi și toate aceste demersuri pe care prietenii și aliații noștri le-au făcut, ele au fost totdeauna în ariergarda, dacă vreți, eforturilor pe care cele două ministere le-au făcut. Noi am discutat direct cu omologii noștri, am antamat aceste discuții și abia ulterior am extins această paletă și întotdeauna, întotdeauna dialogul a fost și cu partenerii noștri, și al acestora, cu noi și cu Austria, și cu Bulgaria. Să nu uităm că am spus că ce a fost dificil a fost dificil să armonizăm toate cele trei poziții.

Dialogul a fost unul de respect reciproc. Austria nu este o țară pe care să o presezi, Austria e o țară pe care să o convingi, cu care trebuie să discuți foarte serios, foarte realist, arătând că înțelegi care e contextul și evident, promovându-ți interesele într-un mod demn și civilizat.

Radu Tudor:

Deci, cum ați spune, românul n-a mers cu amenințarea, a mers cu duhul blândeții?

Cătălin Predoiu:

Europa nu e construită pe amenințare. A mers cu, dacă vreți, persuasiunea și perseverența convingerii și a argumentelor, pentru că am adus permanent în discuție ceea ce avem de câștigat. Austria și România au de câștigat în perspectivă în consolidarea relațiilor noastre. Avem interese economice comune, și noi putem câștiga din aceste interese, și noi avem interes ca lucrurile să se desfășoare într-un mod cooperant, Austria, la rândul ei, are interese și am subliniat acest lucru, că interesele lor pot fi dezvoltate aici numai într-o relație de prietenie, constructiv și așa mai departe.

Am subliniat, de asemenea, performanța colegilor noștri de la Frontieră și din teren, care au redus migrația, care dezvoltă bune practici. La ultimul Consiliu JAI, comisarul Johansson a spus Ceea ce face România în proiectele-pilot este un exemplu de urmat de către toate statele membre și acesta ne dă și poziția de a ne exprima altfel în Consiliul JAI, pentru că poate sunt lucruri pe care și pe noi ne nemulțumesc în alte state membre. Pe mine, de exemplu. Aș vrea să spun niște lucruri în Consiliul JAI, o să le spun altfel acum. Putem cere lucruri…

Radu Tudor:

Cu siguranță!

Întrebarea pentru ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu și pentru ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, din partea colegei mele, Sabina Iosub.

Sabina Iosub:

Doamnă ministru, domnule ministru, întrebarea mea are doua direcții. Pe de o parte, ce a cedat România sau ce a promis România că va face pentru a intra maritim și aerian în Schengen și a doua parte a întrebării este când vom intra terestru în Schengen, pentru că în această decizie ce a fost publicată și astăzi se specifică faptul că acest Consiliu depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne. Concret, când ar trebui să intrăm terestru în Schengen?

Radu Tudor:

Ce am cedat, doamna ministru și când intrăm terestru în Schengen?

Luminița Odobescu:

Eu nu cred că România a cedat, pentru că dacă vorbim de pachetul cuprinzător al deciziei, într-adevăr, aceasta conține o serie de măsuri complementare care să consolideze cooperarea între România, Bulgaria și Austria în protecția frontierelor externe și vine exact așa cum a spus și domnul ministru, pe ceea ce deja România a făcut și ceea ce există în așa zisul Aquis comunitar.

Radu Tudor:

S-a speculat că cedăm ceva, că avem niște sarcini în plus, tema cea mai speculată a fost că vom primi migranți mulți din partea Austriei.

Luminița Odobescu:

Nu. Sunt prevederi care sunt clare, deja existente.

Radu Tudor:

Haideți să lămurim această chestiune cu migranții. Ce anume prevede exact acest mecanism? Vom primi înapoi acei migranți care au trecut ilegal prin România și au ajuns în alte state Schengen?

Cătălin Predoiu:

Migranții sunt la mine, vizele sunt la doamna. Nu am cedat, România nu a cedat nimic, nu și-a asumat nici o obligație în plus, sub aspectul protecției frontierelor și a combaterii migrației ilegale. O sa îmi argumentez afirmația.

Radu Tudor:

Vin mii de sirieni și de afgani din România, domnule Predoiu.

Cătălin Predoiu:

În documentul politic și în cel juridic se vorbește de întărirea controalelor la frontieră, deci nu cedăm nimic, pentru că noi facem controale la frontieră și vrem să ne întărim și e în interesul cetățenilor noștri. De investiții pe care Comisia Europeană să le facă în echiparea trupelor noastre de frontieră, Poliției de Frontieră, drone, scanere, radare și așa mai departe, deci nu cedăm, ci primim. Sprijin al ofițerilor Frontex, nu e nimic rău în asta. Și noi trimitem ofițeri Frontex în străinătate, anul sunt vreo 2600 plecați.

Radu Tudor:

Ziceți cu migranții, că acolo e tema.

Cătălin Predoiu:

La migranți este vorba de Regulamentul Dublin, adică acel regulament care organizează la nivelul tuturor statelor membre, modul în care sunt procesate migrațiile subsecvente sau secundare, mișcările secundare. Ce înseamnă mișcare secundară? Dau un exemplu foarte simplu, un cetățean al unui stat x, non membru Schengen accesează ilegal România, merge mai departe sau este înregistrat aici, în România, ca tentativă de accesare ilegală, este capturat în Austria, este returnat, potrivit acestui acord. Deci, nu orice fel de migrant. Și viceversa.

Radu Tudor:

Să explicăm simplu. Doar cei care au trecut prin România și care ajung în alte state europene Schengen ne sunt nouă returnați. Adică nu zecile de mii care vin pe la Lampedusa vor veni în România.

Cătălin Predoiu:

E un regulament pe care noi îl aplicăm deja și în asigurarea acestui regulament, de exemplu, anul acesta, 2022-2023, s-au returnat 150 de cetățeni, care au trecut deja prin România. Trecuseră deja prin România, e vorba de acei cetățeni pentru care ai  responsabilitatea faptului că i-ai scăpat mai departe. Sau intră în România, procesează și primește o cerere de azil răspuns favorabil, dobândește azil în România, mai departe pleacă și este subiectul unei alte cereri de azil formulate în Austria, fără să declare faptul că are azil deja în România. Dacă acest lucru se descoperă ulterior, el este returnat în România, pentru că acolo a dobândit protecție internațională, iar sistemul ăsta funcționează reciproc. Și Germania funcționează și cu Franța, fuzionează cu toată lumea. Noi nimic în plus nu ne-am asumat prin aceste obligații.

Radu Tudor:

Știți că s-a speculat, se speculează chestiunea cu migranți, că odată intrați în Schengen și cu negocierile astea dure, noi a trebuit să facem niște compromisuri.

Cătălin Predoiu:

Atenție, Croația când a intrat în Schengen, anul trecut, cu toate frontierele, s-a văzut țintă, dacă vreți, a unui flux migratoriu crescut substanțial și s-a confruntat cu acest lucru, într-adevăr. Dacă vreți, este un dezavantaj care vine la pachet. De ce? Pentru că odată penetrată frontiera unei țări membră în spațiul Schengen, mai departe poate să plece mai ușor către alte frontiere, că nu mai există controalele interne. Și atunci, evident că orice țară care devine membră a spațiului Schengen, în primă fază devine o potențială țintă. Nu e cazul nostru, pentru că noi încă nu ridicăm controale la frontiera terestră, dar așa a fost cazul cu Croația și atunci s-au combinat aceste informații. Pe de altă parte, principala rută migratorie către Europa nu sunt Balcanii, ci Mediterana centrală, Mediterana de est.

Radu Tudor:

Știm datele acestea și am dat și hărțile Frontex și  datele oficiale ale Comisiei.

Cătălin Predoiu:

Nu depinde decât de noi, domnule Radu Tudor, să ne protejăm frontiera.

Radu Tudor:

Ați spus că sunteți optimistă și probabil chestiunea asta a fost marcată ca atare de telespectatori. Sabina Iosub v-a întrebat când intrăm cu frontierele terestre, pentru că negocierea este în primul și în primul rând pe componenta politică, pe componenta diplomatică.

Luminița Odobescu:

Ceea ce pot să vă spun la acest moment este că vom continua demersurile diplomatice, împreună, în primul rând cu Austria și cu sprijinul Comisiei Europene și a celorlalți parteneri. Este foarte important să arătăm în continuare că frontierele noastre sunt sigure și acest lucru deja a fost dovedit anul trecut prin două misiuni voluntare și în plus, avem acest proiect pilot, care e un exemplu de bune practici, la granița dintre România și Serbia, pe care ni l-am asumat, tocmai ca să arătăm că în materie de azil putem să exportăm, ca să spun așa, bune practici de gestionare a frontierei externe a Uniunii Europene, cum este frontiera noastră cu Serbia. Acest lucru a fost recunoscut și apreciat de către toți partenerii noștri.

Până la urmă, așa cum a spus și domnul ministru, este în interesul nostru să protejăm granițele externe atât ale noastre, cât și ale Uniunii Europene, și acest lucru am arătat până acum și o să arătăm în continuare. Să nu uităm că lucrurile sunt în schimbare, nu numai în ceea ce privește migrația. Avem o decizie politică recentă pentru un nou pact de migrație și azil în Uniunea Europeană, dar avem amenințările teroriste.

Avem interesul să lucrăm împreună cu Austria, dar și cu ceilalți parteneri europeni, să facem mai sigur spațiul Schengen și să protejăm frontierele externe ale Uniunii Europene, să găsim până la urmă, împreună, soluții. De fapt, acesta este și obiectivul acestui acord politic pe care îl avem în materie de cooperare. Sunt măsuri complementare  de consolidare a cooperării cu Austria în primul rând, dar și cu celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Radu Tudor:

31 martie 2024 intrăm cu frontierele aeriene și navale, fluviale. Care ar fi, să spunem, data aproximativă, perioada aproximativă în care sperați să dați un anunț bun și în legătură cu frontierele terestre? Oportunitatea, pentru că vorbim de Președinția belgiană, apoi vine Președinția ungară a Consiliului Uniunii Europene, deja Cătălin Predoiu oftează și îl văd. Trebuie să dăm românilor un orizont cât de cât.

Cătălin Predoiu:

Principalul nostru argument a fost și va rămâne în continuare protecția frontierelor, eficiența din teren. Contează, evident, demersurile diplomatice. Contează performanța la protecția frontierelor și combaterea migrației ilegale, a cooperării polițienești, a traficului de persoane, acolo trebuie să performăm. Și dacă vrem să performăm acolo, trebuie să și investim, nu numai în dotări logistice, dar și în statutul acestor oameni.

Așa cum după intrarea în Uniunea Europeană, concentrarea a fost pentru reformarea justiției, ridicarea MCV, și așa mai departe, acum, după părerea mea, după intrarea în Schengen, trebuie să avem ani de zile de concentrare pe toate forțele noastre de ordine publică, pentru că numai prin performanță să aducem acest rezultat.

Oricât de multe demersuri diplomatice să fac, să știți, nu există acel demers diplomatic de tip apăsare pe buton. Nu există doar un telefon care schimbă totul. Nu există doar un demers sau o scrisoare sau o vorbă sau o masă sau o negociere, ci există un ansamblu întreg de astfel de discuții și suport, dar care trebuie să se sprijine pe ceva, iar acel ceva este rezultatul din teren. Am spus că acele vizite de evaluare, cele opt din mandatul lui Blaga și două din mandatul lui Bode au contat foarte mult, măsurile luate în mandatul lui Vela, de asemenea, pentru că noi am putut să ne sprijinim pe un rezultat din teren foarte, foarte bun.

Cătălin Predoiu:

Care a fost factorul esențial, foarte scurt, Luminița Odobescu, care a transformat decizia de la opoziție sută la sută în septembrie, la acceptare în decembrie pentru aderarea României?

Luminița Odobescu:

Cred că a fost un cumul de factori. Pe lângă argumentele și determinarea noastră de a merge înainte, demersurile, evident, la toate nivelele, coordonarea, munca de echipă. Deci noi, dacă rămânem uniți și coordonați, reușim să mergem înainte și să avansăm.

Radu Tudor:

Declicul unde s-a produs?

Luminița Odobescu:

Declicul cred că s-a produs când am simțit că la începutul lunii decembrie eforturile dau rezultate și am spus acum este momentul. Sigur că procesul a fost unul mai complex, pentru că fiind împreună cu Bulgaria, a trebuit să așteptăm și decizia Olandei și practic au fost câteva etape în care am depins puțin de alte decizii, ca să spun așa. Pot să spun că ultima lună și ultimele zile din luna decembrie au fost extrem de intense. Au fost negocieri de zi și noapte pentru câteva, poate paragrafe esențiale, pe care le-am subliniat cu roșu, dar care ne-au luat câteva zile bune, ca să spun așa, tocmai pentru pentru a ne proteja foarte bine interesele.

Radu Tudor:

Cine v-a ajutat cel mai mult în acest demers, în acest succes?

Cătălin Predoiu:

Cel mai mult cred că ne-am ajutat noi și declicul de care vorbeați dumneavoastră s-a produs la noi în primul rând, pentru că am înțeles cum trebuie să procedăm și cum trebuie să abordăm. Pentru că, vedeți dumneavoastră, se poate spune nu unei persoane, două persoane, trei persoane, zece persoane, dar la foarte multe persoane e greu să mai spui nu și de asemenea în fața multor argumente. Cred că declicul a fost în momentul în care noi am reușit să asamblăm un mod coerent de abordare din mai multe unghiuri, de la mai multe etaje.

Radu Tudor:

Luminița Odobescu si Cătălin Predoiu, mulțumesc pentru acest dialog foarte sincer! Ne revedem în aceeași formulă, aici, în momentul în care avem decizia pentru intrarea cu frontierele terestre, de acord?

Luminița Odobescu:

De acord.

Cătălin Predoiu:

Știți că n-am vorbit nici de momentul ăsta, nu vorbesc nici de acela.

Radu Tudor:

Când o să vedem decizia, ne revedem aici și ne spuneți toate secretele.

Ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu. Am aflat tot ceea ce trebuia să știm despre aderarea României la spațiul Schengen. Bine că am reușit să spargem gheața!

 

 

Exclusiv

Episodul 44 – IPJ Prahova, „Grădinița de cadre”: combinații, favoruri și dosare îngropate cu lopata

Publicat

pe

De

Sau cum s-a transformat poliția într-o pepinieră de protejați, bolnavi strategici, amante ale funcției și specialiști în dosare făcute scrum

La IPJ Prahova, degradarea nu mai este accident. Este metodă. Nu mai este excepție. Este regula. Nu mai este rușine. Este organigramă. Iar noi, Incisiv de Prahova, continuăm să scotocim prin această cloacă instituțională unde legea se aplică doar celor fără pile, iar dosarele mor exact atunci când trebuie să ajungă unde doare.

După „Academia de Cămătărie” – CAR-ul IPJ Prahova, cu prejudiciu de 1,7 milioane lei în dosarul 4621/P/2023, unde apar Matei Tatiana, Neacșu Silviu și alții, bani dispăruți și polițiști jefuiți în ritm de instituție paralizată; după ofițerul SIPI Dan Alexandru Manuel, surprins la 26.07.2025, la Păulești, băut criță, într-un Mitsubishi cu folii, fluturând „ORNISS-ul” de parcă era bâtă de cartier, iar instanțele, în dosarele 17591/281/2025 și 17590/281/2025, au făcut ce n-au făcut șefii lui: au dat dreptate agenților; după episodul lui Stoican Bogdan, alias „Pinochio” de Băicoi, eternul „bolnav” cu girofar, treceri de pietoni, camioane cu bușteni și amenzi de „spargere de ghivece” livrate la 5-6 luni după faptă — acum intrăm în miezul putreziciunii.

Și nu intrăm oricum. Intrăm cu bocancul în ușă.

Stoican a căzut? Sau doar a fost mutat dintr-un scaun în altul?

Prima bombă: Pinochio Stoican ar fi fost înlăturat de la comanda Poliției orașului Băicoi, iar în locul lui ar fi fost împuternicit șef Bulei Laura de la SPR 2, Poliția Câmpina.

Așa-zisa mutare miroase a rearanjare de garnituri, nu a curățenie. La IPJ Prahova, când se „schimbă” un șef, de multe ori nu se schimbă nimic. Se schimbă doar omul de la butoanele murdare.

Stoican, acest personaj care a transformat funcția de poliție în scut personal, pare să fi intrat în faza clasică a șefului de sistem putred: medicalul de protecție. Când apar întrebările, apare și concediul. Când apar suspiciunile, apare și bolta de hârtie numită „inapt temporar”. Când se strânge funia, subit se îmbolnăvește tot imperiul.

Stroe Iulian – discipolul perfect al obedienței

Și dacă tot vorbim de mizeria din curtea lui Stoican, să-l pomenim pe Stroe Iulian, specimenul ideal al polițistului care nu se ridică prin competență, ci prin servilism.

Din informațiile pe care le-am documentat, Stroe Iulian ar fi intermediat pentru Stoican montarea tablei pe casă, pe bani puțini, cu „ieftineală”, cu favoare și cu subînțelesul clasic al rețelei: azi te ajut eu, mâine mă acoperi tu.

Asta nu mai e poliție. Asta e combinație cu uniformă.

Și ca tabloul să fie complet, același Stroe a ajuns să fie împins în față, promovat, protejat și lustruit, de parcă obediența ar fi criteriu profesional. La Băicoi, înțelegem, nu contează dacă știi legea. Contează dacă știi să spui „să trăiți”.

„Bolnavul” Stoican și arta de a fugi de dosare

Stoican, spun sursele noastre, ar încerca să scape de dosarele penale ascunzându-se în spatele medicalului. Un truc vechi, jalnic și perfect compatibil cu stilul lui: când nu mai poți controla terenul, controlezi absența.

Iar când vine vorba de bani, influență și contracte, povestea se îngroașă. Sursele noastre indică faptul că Stoican ar fi intermediat contracte grele pentru Jimy Palada, vărul său, cu anumite primării.

Asta deja nu mai e „bănuială”. Este rețeta clasică a polițistului care nu mai veghează legea, ci o vinde pe bucăți.

Și, ca să fie totul și mai frumos, se spune că inclusiv fiul lui Stoican, Andrei, ar fi lucrat la casa Ausburg, firma lui Jimy Palada. Coincidență? Poate. Dar în Prahova, coincidențele au prea des buzunare comune.

Breaza, Băicoi și vechea meserie: taxa de protecție

Cine a crezut că Stoican s-a născut doar pentru a purta uniforma, se înșală. Omul, potrivit surselor noastre, ar fi practicat vechea meserie a sistemului corupt: măturatul comercianților de bani, produse și frică.

La Breaza ar fi ras tot ce se putea. La Băicoi ar fi continuat în același stil, alături de personaje de târg precum „Măturică”, care, în logica acestui bazar mizerabil, nu mai era comerciant, ci plătitor de liniște.

Roșii, purcei, miei și alte produse ar fi intrat în meniul zilnic al protecției oferite de comandant. Nu vorbim despre agricultură. Vorbim despre șpagă rurală cu epoleți.

Iar scenele relatate de sursele noastre sunt de-a dreptul obraznice: la nunta fiicei lui, „Măturică” s-ar fi plâns că a fost muls ani la rând, săptămânal, de Stoican. La băutură omul vorbea. Și când vorbea, spunea adevărul pe care sistemul îl îngroapă de obicei sub dosare și praf.

Praga, dar de unde bani?

Întrebarea pe care o punem direct, fără fard: de unde bani, Stoicane?

De unde bani pentru deplasări, cazare, daruri, life-style și alte deplasări de „familist” cu cinci copii, nevastă fără serviciu și încă „fiți mai casă”, cum se spune?

Din salariu? Hai să fim serioși.

Din șpăgi? Din presiuni? Din șantaj? Din taxă de protecție? Din combinații cu primării și oameni de casă?

Când un polițist trăiește ca un mic boier de județ și se plimbă pe la Praga ca și cum ar fi ieșit din vreo bursă de integritate, întrebarea nu mai este dacă miroase urât. Întrebarea este cine a deschis canalizarea.

Mocanu Horia, Lambrino și SIPI-ul care nu vede ce trebuie să vadă

Mai nou, în peisaj apare și Mocanu Horia, un alt personaj care, potrivit informațiilor noastre, ar cânta la nunți și ar beneficia de acoperire. Iar SIPI? Dormiți liniștiți, băieți, că nu vede nimic.

Aici intrăm în zona în care instituția nu mai este oarbă, ci selectivă. Vede exact cât trebuie. Niciodată mai mult.

Și povestea devine și mai toxică atunci când apare numele lui Lambrino, fost șef de la antidrog, despre care se afirmă că l-ar fi cercetat pe Mocanu pentru consum de droguri, în timp ce asupra lui însuși planează informații similare. Adică pe scurt: drogatul cerceta drogatul. România, versiunea cu epoleți.

Stoican știa. A tăcut. Iar tăcerea lui nu mai pare neglijență, ci complicitate.

„Grădinița de cadre” – unde se cresc obedienți, nu polițiști

Asta este, de fapt, miza episodului 44. Nu doar Stoican. Nu doar Stroe. Nu doar Mocanu. Ci sistemul care îi produce, îi tolerează și îi împinge mai departe.

La IPJ Prahova nu se mai cresc polițiști. Se cresc:

  • executanți;
  • protejați;
  • specialiști în a închide ochii;
  • și șefi care se pricep mai bine la acoperit decât la condus.

De la CAR-ul cu 1,7 milioane lei lipsă, la SIPI-ul care amețește și amenință, la șefii de la Băicoi care se îmbolnăvesc la fix, se mută pe funcții și își ung rețeaua cu bani, favoruri și teamă, tabloul este același: un IPJ putrezit din interior.

Și când legea ajunge să fie aplicată doar la cei fără relații, fără protecție și fără carnet de partid informal, atunci nu mai ai instituție. Ai o anexă de combinații.

Concluzia:

IPJ Prahova nu mai seamănă cu o structură de ordine publică. Seamănă cu o grădiniță de cadre în care:

  • se mimează profesionalismul;
  • se cultivă obediența;
  • se ascund dosarele;
  • se protejează borfașii cu uniformă;
  • și se promovează cine trebuie, nu cine merită.

Noi vom continua.

Pentru că atunci când poliția ajunge să miroasă a șpagă, a frică și a protecție de clan, cineva trebuie să spună lucrurilor pe nume.

Iar noi o facem. Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Cai drogați, trolee decapitate și mecanici beți la TCE: Ploieștiul lui „Nae Comisionaru”

Publicat

pe

De

„Nae Comisionaru’ și „Troaca de Aur – TCE”: de la Vijelia dopată la troleibuzul beat

Cum s-a transformat Ploieștiul în terenul de joacă al unui „prefect de comisioane”, cu cai descalificați, trolee decapitate și mecanici care dorm beți în vestiar, dar apar eroi pe pontaj.

Nae Comisionaru’, strategul cu comisii „umflate” și cai dezumflați

Într-un colț de Românie numit Ploiești, există un personaj care pare fabricat în laboratorul „sistemului”: Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”.
Fost prefect, fost deputat, actual general de comisii umflate, Nae are o singură specializare clară: să pună mâna pe instituții, să-și planteze oamenii și să iasă mereu „la linia întâi” când e de împărțit voturi, funcții și comisioane.

La Hipodromul Ploiești, Nae a reușit performanța să transforme Regulamentul ANARZ într-o simplă „părere”. Calul „Vijelie STI” – mândria „Stimatu’” – a refuzat controlul antidoping la Marele Premiu de Trap (T30) din 5 iulie 2026, dar, ce să vezi, a fost declarat câștigător.
Cum? Simplu: se umflă comisia, se dezumflă regulamentul.

Comisia de Apel a CSM Ploiești, condusă de Nae, a fost umflată ilegal de la 3 la 5 membri, ca să „iasă cum trebuie”. Când nu-ți ajung voturile, nu te adaptezi la lege, adaptezi comisia. Ce contează ce spune ANARZ, important e ce spune Nae.

Doar că, surpriză, ANZ a dat cu regulamentul în masă:
– Decizia nr. 554/11.08.2026 a Agenției Naționale pentru Zootehnie a desființat Hotărârea nr. 2 a comisiei ploieștene, a descalificat calul, a sancționat proprietarul și a confirmat negru pe alb că jocurile lui Nae au fost în afara regulii.

Caii au plătit, proprietarul a plătit.
Nae? N-a pățit nimic.

IPJ Prahova? A privit totul ca la curse, din tribune: fără reacție, fără interes major pentru posibile fapte penale, pentru încălcarea regulamentelor și, mai nou, pentru legea protecției animalelor. Aparent, la Ploiești, animalele au mai multe șanse să fie sancționate decât oamenii care decid soarta lor.

Din grajd în garaj: aceeași șmecherie, altă instituție – TCE Ploiești

Când nu mai ajunge șpag… pardon, „experiența” la Hipodrom, Nae își mută geniul administrativ la TCE Ploiești.
Rezultatul?

Un jaf administrativ cu acte în regulă.

Raportul oficial nr. 1729/05.11.2025 al Primăriei Ploiești vorbește clar:

  • pierderi de zeci de milioane de lei,
  • datorii fiscale cu potențial penal,
  • achiziții „interesante”,
  • consumuri de combustibil care există doar pe hârtie,
  • control intern sabota(n)t.

Când două controlore financiare îndrăznesc să nu închidă ochii și trimit sesizări către Consiliul de Administrație al TCE, ce face Nae?
Se poartă ca un „baron de autobază”: intimidare, presiuni, amenințări cu „linșajul” instituțional.

Nu contează ce scrie în raport, important este cine ține pixul.

C.A.-ul de carton: băieții care „iau la cunoștință” și „prorogă”

În loc să reacționeze la jaful descris de raportul 1729 și la hărțuirea controlorelor financiare, Consiliul de Administrație al TCE Ploiești se comportă ca un paravan birocratic de protecție.

Decizia C.A. TCE nr. 11/11.08.2026 este un monument de lașitate administrativă:

  • „prorogări”,
  • „luat la cunoștință”,
  • „rugăm să se actualizeze materialele”.

Nicio demitere.
Nicio sancțiune serioasă.
Niciun semnal real pentru procurori.

Dobrescu, Șchiopu, Țaboi, Băcanu, Pantazi – un C.A. care, în loc să administreze, amână. În loc să apere legalitatea, apără liniștea. În loc să protejeze banul public, protejează sistemul lui Nae.

Omul lui Nae din vestiar: troleibuzul beat și pontajul treaz

Și aici intră în scenă „mecanicul minune”:
Niculicea Vasile, mecanic la troleibuze.

Conform oamenilor din interior:

  • în fiecare zi vine beat la muncă,
  • lipsește 2–3 zile, dar este pontat ca prezent,
  • nu face efectiv nimic,
  • stă în vestiar și doarme.

Ieri, spun colegii, abia putea să stea în picioare de beat ce era.
Dar, pe hârtie, e muncitor model: pontat, plătit, prezent.

De ce rezistă în sistem?
Pentru că, spun sursele, este „omul lui Nae Comisionaru’”, cu care s-a făcut „decapitarea troleibuzelor” – adică acea „reformă” internă prin care au fost lovite exact zonele unde oamenii chiar munceau, ca să rămână la butoane cine trebuie.

În timp ce Niculicea doarme în vestiar, colegii de la troleibuze trag ca sclavii:

  • muncesc și pentru el,
  • pun umărul ca troleele să iasă în traseu,
  • își asumă responsabilitățile pe care „mecanicul de serviciu” nici nu se trezește să le semneze.

Oamenii sunt disperați. Solicită, imploră, urlă în surdină:

„Să-l dea afară!”

Dar într-un TCE controlat politic, nu dai afară oamenii lui Nae, îi dai afară pe cei care vorbesc despre ei.

Coloana 8: prezenți pe hârtie, absenți în realitate

La TCE, minunea nu se oprește la un singur mecanic.
La coloana 8, spun sursele, e un adevărat laborator de „inginerie administrativă”:

  • sunt oameni pontati, deși nu stau la program,
  • apar ca prezenți, dar real nu se țin de ture,
  • există „foi fictive” de lucru,
  • iar peste tot plutește un miros greu: motorina care se fură „în draci”.

Schema e simplă:

  1. Umflăm pontajul.
  2. Umflăm consumul de motorină.
  3. Justificăm „pe hârtie” ce s-a scurs „în realitate”.

Cine suferă?
– Bugetul local,
– transportul public,
– călătorii care stau în stații după trolee care nu vin,
– angajații corecți, care trag pentru doi-trei bețivi pontati și pentru rețele de „băieți deștepți” care golesc rezervoarele.

De la Hipodrom la TCE: Nae, același film, alt afiș

Că vorbim de Hipodrom sau de TCE, rețeta lui Nae Comisionaru’ e aceeași:

  • nu se respectă regulamente,
  • se umflă comisiile când nu ies voturile,
  • se ignoră rapoarte oficiale,
  • se intimidează și se amenință cei care cer legalitate,
  • se protejează oamenii-cheie din teren, fie că-s „combinatori” de cai, fie că-s „mecanici de vestiar”.

Nae nu e un accident.
E un produs perfect al sistemului: se pliază pe orice instituție, de la trap la troleu, cu aceeași lejeritate cu care se umflă un pontaj sau se falsifică o „foaie de tură”.

Când un cal refuză antidoping, Nae îi face loc pe podium printr-o comisie umflată.
Când un mecanic vine beat și lipsește cu zilele, Nae îi face loc pe pontaj printr-un șef de coloană „înțelegător”.
Când controlorii financiari trag semnalul de alarmă, Nae trage semnalul de închidere a gurii.

Final de cursă: cine fluieră, cine cercetează, cine plătește?

Într-o lume normală:

  • Decizia ANZ ar fi declanșat anchete serioase la Hipodrom.
  • Raportul 1729 ar fi dus la controale penale la TCE.
  • Hărțuirea controlorelor financiare ar fi determinat reacții ferme din partea Primăriei și IPJ.
  • Un mecanic beat, pontat pe bune, ar fi trimis la comisie de disciplină, nu la vestiar să doarmă în continuare.
  • Coloana 8 ar fi verificată la sânge, nu „prorogată” în ședințe sterile.

În Ploieștiul lui Nae:

  • caii sunt descalificați, oamenii nu,
  • bețivii dorm liniștiți, trec pe stat de plată,
  • funcționarii corecți stau cu frica-n oase,
  • C.A.-uri întregi „iau la cunoștință” până iese mandatul.

Ce urmează

Acest pamflet nu condamnă, nu judecă, nu dă verdicte penale.
Face ce nu fac instituțiile: pune reflectorul pe nume, fapte, mecanisme:

  • „Nae Comisionaru’” – exponent al sistemului de comisioane și comisii „umflate”.
  • Hipodromul Ploiești – caz-școală de sfidare a regulamentelor, confirmat chiar de ANZ.
  • TCE Ploiești – scenă de jaf, hărțuire și protecție de rețele, documentată de raportul 1729 și cosmetizată de decizia C.A. 11/11.08.2026.
  • Niculicea Vasile – simbolul unui sistem în care poți fi beat, absent, inactiv, dar „perfect pontat” dacă ești omul cui trebuie.
  • Coloana 8 – laborator de foi fictive, motorină dispărută și prezență fantomă.

Rămâne ca:

  • Primăria,
  • Curtea de Conturi,
  • ANAF,
  • Parchetul,
  • IPJ Prahova

să decidă dacă rămân în rolul de figuranți la marginea cursei sau intră, în sfârșit, pe pistă.

Până atunci, pe traseele din Ploiești circulă:

  • troleibuze decapitate,
  • șoferi epuizați,
  • mecanici de vestiar pontati,
  • și o întreagă rețea de „Nae ai comisionului” care transformă transportul public într-o glumă amară. Vom reveni. (Cristina T.).
Citeste in continuare

Exclusiv

STATUL PARALEL LA PRIZE: CUM S-A ÎNFIPT SRI ÎN PRIZA TRANSELECTRICA

Publicat

pe

De

De la epoleți la ștechere: România, țara în care „rezerva de cadre” nu se pensionează, doar își schimbă badge-ul

În România, nimic nu se pierde, nimic nu se transformă, totul se reciclează pe pile. Când un ofițer iese „la pensie” din servicii, nu se duce la pescuit, ci la altă priză de bani publici. Așa funcționează „rezerva de cadre”: nu ca final de carieră, ci ca trambulină spre un nivel superior de influență și remunerație.

Traseul colonelului (r) Florin Cosmoiu – fost șef peste infrastructura de comunicații a Ministerului Afacerilor Interne (DGCTI), fost director general al Centrului Național Cyberint din SRI și, din 2020, șef peste securitatea informației la Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA – nu seamănă deloc cu o reconversie profesională cinstită. Este, mai degrabă, un manual practic despre cum statul paralel nu lasă niciodată din gheare nodurile strategice și financiare ale țării, doar își mută cartierul general din Băneasa în consiliile de administrație și birourile „de securitate cibernetică” ale companiilor de stat.

Conform prezentării oficiale din publicația Intelligence a SRI, Florin Cosmoiu a fost ani buni imaginea Cyberint, iar traseul său ilustrează perfect „simfonia” dintre informații, infrastructură critică și bani publici (sursă: intelligence.sri.ro).

Episodul MAI: „Big Brother” cu două state de plată

O privire pe fișele fiscale și declarațiile de avere din perioada 2010–2011 scoate la iveală farmecul specific dâmbovițean al „dublei subordonări”: comisar-șef în Ministerul de Interne, dar trimis acolo, potrivit relatărilor din presă, de conducerea SRI, mai exact de prim-adjunctul de atunci, Florian Coldea – astăzi inculpat într-un dosar de interes major pentru opinia publică (sursa: newsweek.ro).

Rezultatul? Ani buni de carieră petrecuți într-o zonă gri, în care linia dintre civil și militar, dintre minister civil și serviciu secret, a fost rasă cu radiera „interesului național”. Salarii paralele, subordonări paralele, responsabilitate zero.

În mandatul lui Cosmoiu la Interne au curs licitațiile grele din zona IT și telecom. Contracte consistente, atribuite unor firme pomenite ulterior în dosare instrumentate de DNA – de la infrastructurile conectate la rețelele lui Sebastian Ghiță, până la parteneriate cu mari furnizori de tehnologie. Miliarde de lei rulând prin softuri, servere și contracte bine direcționate, într-un sistem în care conflictul de interese era o glumă, iar controlul civil – o ficțiune.

Cyberint & „Big Brother”: când Constituția a dat cu statul paralel de pereți

Retras disciplinat „la locul de baștină”, în SRI, Florin Cosmoiu a preluat conducerea Centrului Național Cyberint și a structurii CNSC. De acolo, împreună cu adjuncții săi, a devenit imaginea „modernă” a serviciilor, defilând prin Parlament cu pachetul de legi supranumit „Big Brother” și cu Legea Securității Cibernetice din 2014–2015.

Mesajul era simplu: dați-ne acces, legal, la tot, prin HCSAT-uri (hotărâri CSAT), adică acte administrative, în timp ce Parlamentul e redus la decor. Cyber-securitatea, rebranduită ca pretext pentru supravegherea generalizată.

Curtea Constituțională a României a pus stop, prin Decizia nr. 17/2015, pulverizând legea și arătând că extinderea atribuțiilor de supraveghere și funcționarea structurilor de securitate cibernetică doar pe baza unor hotărâri CSAT, fără lege clară votată de Parlament, reprezintă un atentat la drepturile cetățenești și la utilizarea legală a fondurilor publice.

Într-o țară normală, un asemenea eșec legislativ constituțional ar fi tăiat cariere. În România, asemenea „rateuri” se traduc în salturi de carieră, funcții noi, salarii mai mari și prize tot mai solide la rețelele strategice ale statului.

Aterizarea în fotoliul de la Transelectrica: când priza de curent devine priză de bani

În 2020, Florin Cosmoiu aterizează domol pe poziția de Chief Information Security Officer (CISO) la Transelectrica – compania care controlează întreaga rețea de transport a energiei electrice din România. O infrastructură critică, în care se învârt bugete uriașe pentru digitalizare, „modernizare cibernetică” și achiziții IT de tot soiul.

Dincolo de influență și acces la informații sensibile, declarația de avere din 2024, depusă în mai 2025, arată dimensiunea financiară a combinației „pensie specială + salariu gras la monopolul de stat” (sursă: declarație de avere publicată pe site-ul Transelectrica și profil profesional pe LinkedIn):

  • Salariu de la Transelectrica SA: 214.782 lei pe an (aprox. 17.900 lei/lună).
  • Pensie militară de stat – Florin Cosmoiu: 199.020 lei pe an (peste 16.500 lei/lună).
  • Pensie militară de stat – soția, Carmen Cosmoiu: 110.400 lei pe an (aprox. 9.200 lei/lună).

Total: peste 524.000 lei pe an din bani publici – adică mai bine de 100.000 de euro anual, alimentați generos de bugetul de stat și de facturile la energie ale românilor.

În timp ce pensionarii „civili” se luptă cu facturi astronomice la curent și gaze, foștii șefi din servicii încasează simultan pensii militare de nabab și salarii de top în companiile strategice, transformând ideea de „serviciu pentru țară” într-o afacere personală cu randament de lux.

Întrebările pe care nimeni din civil nu are curaj să le pună

Prezența unui fost cadru de conducere din SRI la vârful deciziei pe securitatea informației în Transelectrica scoate la iveală o serie de întrebări pe care autoritățile civile par să le evite cu grijă:

  1. Securitate națională sau monopol de rețea?
    Este Transelectrica o companie pe acțiuni, condusă pe criterii economice și de eficiență, sau o anexă discretă a serviciilor, folosită pentru monitorizarea fluxurilor financiare și a furnizorilor de IT?
  2. Cine verifică trecutul?
    În timp ce pe piață se vorbește despre sesizări la ANI, despre neconcordanțe financiare din perioada detașărilor și despre umbrele unor vechi dosare de achiziții (tip EADS sau TETRA), Transelectrica oferă un fotoliu bine tapițat și un salariu generos pentru un „rezervist” de lux, plătit, în ultimă instanță, de toți cei care își achită lunar factura la energie.
  3. Cui îi pică licitațiile de securitate cibernetică?
    Cerințele drastice de securitate cibernetică, împinse agresiv în legislație de SRI, sunt aplicate în practică de exact aceiași oameni care le-au promovat. Furnizorii privați care nu sunt „agreați de sistem” pot fi excluși elegant sub pretextul „riscurilor de securitate”. O piață închisă, în care statul definește regulile, statul verifică, statul câștigă.

Statul paralel SA: rotirea de cadre între Băneasa și companiile de stat

Cazul Cosmoiu nu este un accident, ci o metodă. Nu vorbim despre un om care, după o carieră în intelligence, se retrage în modestie să-și scrie memoriile. Vorbim despre un model sistemic, replicat la scară largă: după ieșirea din SRI, personajele-cheie apar, aproape invariabil, în poziții de decizie la Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica sau prin consiliile de administrație ale marilor companii de stat.

Dosarul penal ce îi privește pe Florian Coldea, Dumitru Dumbravă, Daniel-Corcodel Cocoru sau Ionuț Iftode, aflat în prezent pe rolul instanțelor, este doar un exemplu despre cum această rețea de putere a funcționat și continuă să funcționeze în spatele ușilor închise.

Militarizarea economiei și a administrației nu mai are nevoie de tancuri pe străzi. E suficient să plasezi „specialiști IT” cu epoleți invizibili la toate comutatoarele de control ale infrastructurii așa-zis „strategice” sau „critice”.

De la Cosmoiu la Rog: „stăpânii internetului” și amenințarea cenzurii digitale

Mentalitatea SRI de „stăpân al internetului românesc” nu s-a oprit la tentativele lui Florin Cosmoiu de a împinge legi neconstituționale prin Parlament. A fost dusă un nivel mai sus de succesorul său de la Cyberint, generalul Anton Rog.

Într-o declarație publică la Iași, de o aroganță greu de egalat, Rog a explicat senin cum SRI poate „da jos” contul sau site-ul oricărui influencer, dacă serviciul decide, după propriile criterii, că mesajele acestuia reprezintă o „amenințare hibridă”. Fără instanță, fără contradicție, fără control civil real.

Astfel se închide cercul:

  • Cosmoiu – omul care a încercat să împingă cadrul legislativ de tip „Big Brother” și apoi s-a racordat la banii Transelectrica, cumulând pensia militară de peste 16.000 lei cu salariul de aproximativ 17.000 lei lunar;
  • Rog – omul care anunță deschis că SRI poate decide cine mai vorbește sau nu în spațiul online.

Mesajul transmis societății este limpede: pentru „băieții cu epoleți”, drepturile civile, Constituția și licitațiile publice corecte sunt opționale. Singurele lucruri importante sunt pârghiile de control și accesul la conductele de bani ale statului.

Final la tabloul de distribuție: România, țara în care statul paralel nu sare niciodată din priză

2033023_1945167_DA_2010-11-01_COSMOIU FLORIN_40397668 3037744_2417545_DA_2011-06-14_COSMOIU FLORIN_30385966 (1) 4304073_4495294_DA_2013-08-06_FLORIN I. COSMOIU_60951524 Declaratie_avere_2024_COSMOIU_Florin

Până când instituțiile de control și justiția nu vor avea curajul să urmeze firul acestor trasee – de la legi neconstituționale la sinecuri de lux, de la Cyberint la Transelectrica –, compania națională de transport al energiei și restul „perlelor strategice” vor rămâne conectate la aceeași priză: rețeaua de putere, contracte, pensii speciale și interese a vechilor și noilor structuri care au capturat statul.

Curentul electric circulă prin fire. Curentul de bani circulă prin „rezerva de cadre”. Iar până când siguranțele de la vârful sistemului nu vor sări, statul paralel va continua să lumineze, generos, doar conturile celor din rețea. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv11 ore ago

Episodul 44 – IPJ Prahova, „Grădinița de cadre”: combinații, favoruri și dosare îngropate cu lopata

Sau cum s-a transformat poliția într-o pepinieră de protejați, bolnavi strategici, amante ale funcției și specialiști în dosare făcute scrum...

Exclusiv12 ore ago

Cai drogați, trolee decapitate și mecanici beți la TCE: Ploieștiul lui „Nae Comisionaru”

„Nae Comisionaru’ și „Troaca de Aur – TCE”: de la Vijelia dopată la troleibuzul beat Cum s-a transformat Ploieștiul în...

Exclusiv12 ore ago

STATUL PARALEL LA PRIZE: CUM S-A ÎNFIPT SRI ÎN PRIZA TRANSELECTRICA

De la epoleți la ștechere: România, țara în care „rezerva de cadre” nu se pensionează, doar își schimbă badge-ul În...

Exclusiv13 ore ago

„Ți-ai făcut meseria? Acum plătești!” — noua normalitate pentru polițistul român?

La Buhuși, un episod de ultraj și distrugere stârnește indignare: polițiști amenințați, mașină personală avariată, iar mesajul transmis pare să...

Exclusiv13 ore ago

Pietre aruncate, mașină distrusă, atacatorii încă liberi: șase zile de tăcere după agresiunea de la Buhuși

Sindicatul Europol acuză lipsa unei reacții ferme după un atac violent asupra polițiștilor din Buhuși, județul Bacău. Deși dosarul este...

Exclusivo zi ago

Consiliul care doar «ia act»: Cum îl spală C.A.-ul pe Nae Comisionaru’ la TCE, după ce-a dopat hipodromul și a jumulit transportul public

„Breaking news” la TCE: Consiliul de Administrație a descoperit… amânarea După ce trei articole au radiografiat, pe rând: dopajul grotesc...

Exclusiv2 zile ago

Gradul de chestor, noul abonament „family & friends” în Poliția Penitenciară?

Când uniforma e opțională, dar relațiile de familie sunt obligatorii Pamflet – ton foarte serios, dar râzi ca să nu...

Exclusiv2 zile ago

COMITETUL FANTOMĂ AL POLIȚIEI ROMÂNE: SE ÎNTRUNEȘTE PE HÂRTIE, DOAR CA SĂ BIFEZE PROSTIA

Cum a reușit Ministerul Afacerilor Interne să inventeze comitetul de securitate și sănătate în muncă care nu apără pe nimeni,...

Exclusiv2 zile ago

Io no soi Marinero, soi… „el general” Despescu

Dacă tot am avut Ziua Marinei, la malul mării nu mai adia briza, adia… regulamentul, dar doar pe la „amărâți”,...

Exclusiv2 zile ago

Sclipiri de geniu la IPJ Călărași: e-mailul, acest abuz de drept procedural

Cum a reinventat Inspectoratul de Poliție Județean Călărași transparența: dacă ceri un document pe e-mail, ești excesiv. Dezvăluie Sindicatul Diamantul....

Exclusiv2 zile ago

„Stat de drept, dar să nu supărăm derbedeii” – pamflet despre România în care polițistul plătește din buzunar pentru că aplică legea

Polițistul român, dușmanul public nr. 1: a îndrăznit să aplice legea În România anului 2026, dacă ai nenorocul să fii...

Exclusiv3 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre, episodul 42″: De la „Pinochio” la „Linge-Folie”. Cum se fabrică „investigatorii” la Băicoi

În episodul 42 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, după cazurile CAR-ului „Academiei de Cămătărie” (Matei Tatiana, Neacșu...

Exclusiv3 zile ago

România secretelor de serviciu: statul cu două legislații – una oficială și una pentru fraieri

Barbaria legislativă la nivel de minister: norme secrete, salarii pe ghicite În anul 2026, România reușește performanța rușinoasă de a...

Exclusiv5 zile ago

IPJ PRAHOVA – GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XLI (41): „MAI 62487 – CĂRUȚA CU GIROFAR ȘI CREIER PE AVARII” (POZE SI VIDEO)

În episodul 41 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, producătorii de prostie instituțională ne oferă un nou moment...

Exclusiv5 zile ago

O nouă operațiune la Poliția de Frontieră: „Un frigider pentru domnul chestor cu 20.000 de lei pe lună”

O nouă misiune la granița bunului-simț: salvarea cărnii domnului chestor Poliția de Frontieră Română pare să fi primit, pe lângă...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv