Invitați în platou: Cătălin Predoiu, Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne

                                      Luminița Obobescu, ministrul Afacerilor Externe

Radu Tudor:

În această seară o să aflăm toate secretele negocierii pentru aderarea României la spațiul Schengen și modul în care am reușit să întoarcem într-un mod spectaculos decizia Austriei.

Alături de mine, în platoul Antena 3 CNN, ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu.

Luminița Odobescu:

Bună seara! La mulți ani!

Cătălin Predoiu:

Bună seara! La mulți ani! Mulțumesc pentru invitație!

Radu Tudor:

 Doamnă ministru, domnule ministru, chiar acum intrăm într-un dialog de 5 minute cu analistul militar al CNN, generalul Wesley Clark, pe care îl salut! (…) Acesta a fost fostul comandant suprem al forțelor aliate din Europa, generalul Wesley Clark, un personaj care cunoaște în profunzime tot ce implică, din perspectiva reacției noastre pentru amenințarea rusească din ce în ce mai mare.

Ne întoarcem la această, aș spune, victorie uriașă, unii spuneau că nesperată, a României de a adera la spațiul Schengen și, împreună cu ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, cu ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, urmărim declarația făcută de premierul Marcel Ciolacu chiar astăzi.

Este inserată declarația premierului Marcel Ciolacu

Radu Tudor:

 Înainte de toate, Luminița Odobescu, Cătălin Predoiu, suntem sau nu suntem în Schengen începând cu 2024? Pentru că încă opinia publică, după 12 ani de așteptare, mai are unele îndoieli.

Luminița Odobescu:

Eu spun că suntem în Schengen, pentru că dacă ne uităm la textul deciziei publicate astăzi, spune despre aplicarea integrală a aquis-ului Schengen. Sigur, mai avem o etapă, dar este un pas important în procesul de aderare completă la Schengen, un pas pentru care s-au depus eforturi diplomatice în strânsă coordonare cu Ministerul de Interne și cu colegi, a fost o muncă de echipă, sub coordonarea strânsă a președintelui României, a primului ministru. Am muncit până aproape în ultima zi. Eforturile noastre au fost intense, mai ales în ultima perioadă, dar cred că putem spune cu satisfacție că am trecut o etapă. Mai avem de lucru, într-adevăr, dar o etapă importantă, pentru că odată ce suntem acolo, procesul va continua.

Radu Tudor:

Haideți să vedem această decizie despre care spuneți, doamna ministru. Astăzi a apărut pe site-ul Comisiei Europene, decizia aceasta, în privința României și a Bulgariei. Ca să nu mai existe niciun fel de îndoială, e un document scris, îl vedem chiar acum, o să-l citim și o să-i rugăm pe invitații noștri să îl explice și apoi trecem la detalierea lui. Luminița Odobescu, Cătălin Predoiu, documentul publicat astăzi pe site-ul, iată, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Din motive tehnice, operaționale, este oportun să se elimine mai întâi controalele la frontierele aeriene și maritime interne cât mai curând posibil în 2024. Aceste controale ar trebui eliminate la prima dată posibilă care corespunde schimbării sezoniere a programului IATA.

Ce înseamnă lucrul acesta, domnule Predoiu?

Cătălin Predoiu:

În primul rând, aș pleca și eu de la întrebarea dumneavoastră. Fără îndoială, suntem stat membru Schengen în virtutea și în temeiul acestei decizii a Consiliului.

Radu Tudor:

Pentru asta ați luptat luni de zile?

Cătălin Predoiu:

… și cred că acesta este principalul avantaj, faptul că am dobândit statutul de stat membru Schengen, membru al clubului, dacă vreți, ceea ce face mai ușoară munca în continuare pentru punctul rămas în discuție, ceea ce profilează mai bine România în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, ceea ce consolidează influența noastră la nivelul consiliilor în care lucrăm, fiecare pe zona lui de competență.

 Radu Tudor:

Consiliul Afaceri Externe, Consiliul Justiție și Afaceri Interne.

 Cătălin Predoiu:

Consiliul JAI, secțiunea Afaceri Interne, ceea ce ne pune în poziția să ne apărăm mai bine interesele de țară, nu numai în dosarul Schengen, ci și în alte dosare. Deci este o victorie a României, o victorie politică, în primul rând, dincolo de avantajele și efectele tehnice, care simplu tradus înseamnă ridicarea controalelor la frontiera aeriană și frontiera navală și transformarea călătoriilor aeriene, respectiv navale în interiorul statelor membre Schengen, ca și o călătorie în interiorul țării. Dincolo de aceste avantaje tehnice și poziționarea pentru continuarea dosarului mai departe, înseamnă o subliniere politică foarte importantă în rândul statelor membre.

Radu Tudor:

Ce înseamnă această schimbare sezonieră a programului IATA? Adică?

Cătălin Predoiu:

Este vorba de faptul că de 2 ori pe an, în lunile martie și octombrie, companiile aeriene își reorganizează programul, rutele, orarul de zbor, în strânsă legătură cu aeroporturile din toată lumea și atunci numai în aceste două momente, martie-octombrie, s-ar fi putut face această acordare, această trecere la un nou regim, dacă vreți, al călătoriilor cetățenilor români, în ceea ce privește mijlocul de transport aerian. În plus, sunt și câteva luni de pregătire, dacă vreți, a unor măsuri tehnice care mai trebuie luate pentru a organiza efectiv punerea în aplicare a deciziei.

 Radu Tudor:

Citim și punctul 10, O altă decizie ar trebui luată de Consiliu, hotărând în unanimitate, în conformitate cu articolul 4, alineatul 2 din actul de aderare a Republicii Bulgaria și a României din 2005, pentru a stabili o dată adecvată pentru eliminarea controalelor la frontierele terestre interne, ținând seama de dispozițiile de ordin tehnic și operațional relevante la aceste frontiere și de situația actuală a cooperării reciproce menționate la considerentul 11. Statele membre și Comisia ar trebui să depună eforturi pentru a permite Consiliului să ia o astfel de decizie, așadar, eliminarea controalelor la frontiera internă terestră.

Ce înseamnă, Luminița Odobescu? Care sunt eforturile pe care trebuie să le facem noi?

Luminița Odobescu:

Este un al doilea pas pentru finalizarea procesului de aderare deplină la Schengen și practic vom continua demersurile diplomatice împreună anul acesta, pentru a ne atinge și acest obiectiv. Așa cum am făcut în ultimele luni, vom continua în strânsă coordonare și la nivel politic, evident, dialogul, în primul rând cu Austria și, cu sprijinul Comisiei Europene și cu sprijinul celorlalte state membre, sperăm ca în acest an să reușim să ne atingem și acest obiectiv.

Radu Tudor:

Deci sunteți optimistă că anul acesta România ar putea intra deplin în Schengen și cu frontierele terestre.

Luminița Odobescu:

Acesta este obiectivul nostru.

Radu Tudor:

Ce vă face să fiți optimistă, pentru că până acum am avut parte numai de piedici și de atitudini aș spune foarte dure din partea Austriei în ceea ce ne privește pe noi?

 Luminița Odobescu:

Cred că dacă vom continua eforturile de echipă, ca să spun așa, și strâns coordonate cu Comisia Europeană, cu celelalte state membre, vom reuși. Dacă ne uităm, acum câteva luni nu aveam șanse foarte mari ca să facem și acest pas, dacă ne uităm la luna august, ca să spun așa…

Radu Tudor:

În septembrie deja se vorbea în România, în toate mediile, de faptul că gata, nu intrăm în Schengen nici în 2025.

Luminița Odobescu:

Și nu am renunțat. Într-un efort coordonat, cum am spus, pe diverse canale, pe canalul Ministerului de Interne, pe canalul Ministerului de Externe, pe canalele politice la cel mai înalt nivel, la nivelul domnului președinte, al domnului prim-ministru, cu sprijinul, cum am spus, al celorlalte state membre, cu sprijinul Comisiei Europene. De altfel, noi am lucrat în strânsă cooperare, inclusiv pentru pregătirea acestei decizii, cu partenerii noștri din Comisia Europeană, cu europarlamentarii români, și nu numai cu europarlamentarii români. De aceea spun că este un efort de echipă.

Ceea ce vreau să subliniez, poate un alt element care este de interes direct pentru Ministerul de Externe, de la 31 martie vom acorda și vize de scurtă ședere Schengen. Noi, când am plecat la acest obiectiv, practic, Austria prima dată și-a dat acordul doar pentru frontierele aeriene. Între timp, am negociat și frontierele maritime și practic eliberarea de către România a vizelor de scurtă ședere Schengen de la 31 martie, iar noi am trecut cu bine un proces de evaluare pentru a putea acorda aceste vize Schengen.

Radu Tudor:

Domnule ministru Predoiu…

Cătălin Predoiu:

Aceasta, dacă îmi permiteți, această clauză, clauza 10, a fost discutată îndelung, începând din data de 12 decembrie, de la forumul Salzburg din Slovenia de la Bordeaux, permanent, pentru a fi inclusă în acordul politic și în decizie. Și, în mod intens în ultima săptămână, practic, toată ziua de 28 și 29 până târziu în noapte a fost o bătălie pentru aceste 2, 4, 8 rânduri, pentru că ele înseamnă deschiderea perspectivei în anul viitor.

Radu Tudor:

Deci pe 29 decembrie, noaptea, încă se negocia.

 Cătălin Predoiu:

Da, decizia a venit, votul a fost încheiat pe data de 30 decembrie, la ora 22:40. Dar pe 28 și 29 decembrie…

Radu Tudor:

Cu cine negociati, domnule ministru?

Cătălin Predoiu:

E o listă.

Radu Tudor:

Vrem să știm, că acum succesul există. Acum dați-ne detalii de culise.

 Cătălin Predoiu:

Au fost discuții încrucișate, dacă vreți. Noi doi și încă o colegă de-ale noastre, de la Ministerul de Interne. Practic, lucram cu 6, 8 persoane în același timp.

Radu Tudor:

Unde se întâmpla asta?

Cătălin Predoiu:

În Austria, în sediul Guvernului, în biroul meu de viceprim-ministru, acolo ne-am strâns toți, acolo a venit și premierul la un moment dat.

Radu Tudor:

Deci pe finalul lunii decembrie, noaptea la Guvern…

Cătălin Predoiu:

… a venit și președintele Ciucă la un moment dat…

Radu Tudor:

Deci haideți să enumerăm cine a fost acolo. Cătălin Predoiu, Luminița Odobescu…

Cătălin Predoiu:

În principal, am fost noi, consilier de stat Drăghiciu de la cabinetul vicepremierului și Ministerul de Interne, evident și a mai fost domnul prim-ministru, a mai trecut pe acolo, domnul vice-premier Neacșu, domnul președinte Ciucă a mai trecut pe acolo.

Radu Tudor:

Și cu cine ați negociat?

Cătălin Predoiu:

Fiecare discuta pe palierul său, cu omologii și tot ce e în jurul omologilor, miniștri, consilieri, șefi de cabinete parlamentare, europarlamentari, membri…

Radu Tudor:

Deci era o adunare zdravănă, europeană acolo, zi și noapte la Palatul Victoria până ați obținut…

Cătălin Predoiu:

Da, a fost o luptă mare pe această clauză 10. Spuneam că a început în Slovenia, pentru că trebuie mers mult în spate, mers până în august, pentru că, așa cum ați spus și dumneavoastră, până către septembrie-octombrie, poziția Austriei a fost extrem de clară și de inflexibilă. Nu sunt condiții, din punctul lor de vedere, nu vizavi de România, ci vizavi de modul în care funcționează spațiul Schengen și modul în care Comisia a întârziat adoptarea pactului pentru migrație și azil, să își schimbe într-un fel poziția față de extinderea spațiului Schengen.

Deci practic, pe românește, pe scurt, era Nu schimbăm poziția față de anul trecut. Asta a fost, dacă vreți, un răspuns recurent pe care l-am întâlnit și eu, l-am întâmpinat și eu și la rândul ei, doamna ministru Odobescu pe canalele Ministerului de Externe, după care am început să modulăm niște tactici, să accesăm și alte tipuri de contacte în comunitatea economică și politico-diplomatică din Austria.

Lucrurile încet, încet am simțit că încep să se miște și a venit acea declarație din 10, 11 decembrie, în presa austriacă, cum că Austria își schimbă poziția. Noi aveam deja semnale din luna octombrie că s-ar putea să fi reușit să spargem acest zid impenetrabil.

Radu Tudor:

Cineva ar spune că atitudinea fermă și dură a României a dat roade.

 Cătălin Predoiu:

Nu știu dacă dură, ci mai degrabă, aș prefera cuvântul adaptat inteligent la situația din teren, când uneori e cazul să fii mai dur, alteori e cazul să fii mai flexibil. Important e să-ți înțelegi…

Radu Tudor:

Reproșul opiniei publice în România a fost că de ce nu suntem noi foarte fermi și de ce nu batem noi cu pumnul în masă la Comisia Europeană sau la Guvernul de la Viena, ca să ne obținem drepturile.

Cătălin Predoiu:

E o întrebare legitimă la care, dacă îmi dați voie, o să răspund puțin mai la târziu, dar ca să închid cu această clauză 10, în Slovenia, la Bordeaux, deja în mod oficial atunci a fost prima dată când ministrul Karner a spus Da, suntem deschiși pentru Air Schengen. Clar, nu ne schimbăm poziția pe frontiera terestră și au urmat negocieri în trilaterală și cu ministrul bulgar, și cu domnul Karner, și bilaterale și ne-am mai…

Radu Tudor:

Deci pe ce dată exactă a zis Karner că e de acord?

Cătălin Predoiu:

În presă, a declarat în 10 sau 11 decembrie. La Bordeaux, în 12 decembrie, la masă a spus Da, într-adevăr, asta este poziția oficială și atunci noi am aruncat în discuție două elemente. În primul rând, de ce nu și frontiera navală, care e problema cu ea și, al doilea lucru, înțelegem că asta e poziția, sigur, noi am discutat totdeauna pe toate cele trei frontiere, nu am renunțat formal la nicio frontieră, să fie clar lucrul ăsta, dar am spus, Înțelegem inflexibilitatea dumneavoastră pe această chestiune, n-o împărtășim sub aspectul argumentației, dar luăm act de ea. Însă, trebuie să înțelegeți că și noi avem nevoie de niște garanții, de o deschidere pentru 2024.

Și de atunci, din 12 decembrie, s-a plecat la drum clar cu frontiera aeriană adjudecată. În discuție deja au acceptat să intre și frontiera navală și au spus Ne rezervăm un răspuns pentru acest punct 10, vom vedea dacă se poate. Nici ministrul austriac nu avea toate libertățile…

Radu Tudor:

… toată libertatea să negocieze. Trebuia să vorbească totuși la Viena.

Cătălin Predoiu:

Anumite lucruri s-au spus și informal acolo, deci nu știam exact cum stau lucrurile. Ați spus dumneavoastră că dezvăluim toate detaliile, nu dezvăluim toate detaliile. Nu avem cum.

Radu Tudor:

Mă interesează să știu parcursul acesta, pentru că aici, în România, a fost un val de pesimism, zic eu justificat…

Cătălin Predoiu:

Da, e normal, oamenii au fost dezamăgiți.

Radu Tudor:

A fost, dacă vreți, inclusiv, doamna ministru Odobescu, senzația că acest refuz pentru România dă apă la moară extremismului, dă apă la moară populismului, da apă la moară antieuropenismului și că eșecul acesta a arătat, de fapt, că noi suntem, vezi Doamne, europeni de mâna a doua.

Luminița Odobescu:

Cred că, așa cum a spus și domnul ministru Predoiu, este justificată supărarea românilor până la urmă, pentru că, într-adevăr, nu am avut argumente solide, ca să spun așa, dar obiectivul nostru a fost să mergem înainte și să găsim soluții și exact asta am și făcut. Și s-a negociat odată ce Austria ne-a anunțat că își flexibilizează pe diverse canale poziți, am început să lucrăm ca să punem în aplicare această poziție, știind foarte bine parametri.

Radu Tudor:

Care a fost cel mai dificil moment în dialogul cu Austria în ultimele 3 luni pentru dumneavoastră, ca șef al diplomației?

Luminița Odobescu:

Sigur, cum am spus, nu putem să spunem tot, dar am avut și eu, la rândul meu, mai multe ca să spun așa întrevederi cu ministrul de Externe austriac, cu colegii mei austrieci din Ministerul de Externe, prezentându-le în detaliu poziția și încercarea de a debloca acest proces, în strânsă coordonare, pentru că de fiecare dată informam, discutam exact, am mers pe mai multe canale, să spun așa…

Cătălin Predoiu:

A trebuit să mergem în paralel, pe două avioane, dacă vreți…

Radu Tudor:

Componenta politică, odată confirmată, trebuia să se decline imediat în componenta politică de interne.

Luminița Odobescu:

Da, deci procesul este pe de o parte și politic, pentru că odată ce am avut acordul politic, a trebuit să-l transpunem în practică, ca să spun așa, în această decizie, care nu a fost simplu de negociat, pentru că este un text juridic cu implicații zilnice.

Radu Tudor:

Putem să vedem în continuare și decizia…

Cătălin Predoiu:

Mai lăsați un pic, dacă vreți, articolul ăsta 10, pentru că el explică puțin și de unde provine această frustrare, dacă vreți și sentiment că refuzul a fost cumva nejustificat de-a lungul anilor, pentru că vedeți, și în prima frază, în primul rând se vorbește de o decizie tot cu cuvântul decizie se termină paragraful și este vorba de acel articol 4, aliniat 2, care stabilește acest proces Schengen structurat pe două etaje.

Este un etaj tehnic, al criteriilor tehnice și al măsurilor tehnice din teren, al capacității de a implementa aquis-ul comunitar, dar este și un etaj politic, etajul deciziei politice la nivelul Consiliului. Or, confuzia de unde apare? Pentru că în textul tratatului 4 aliniat 2, de fapt e textul protocolului de accedere care însoțește actul, tratatul de aderare, se vorbește de o decizie a Consiliului care se ia de către statele membre, după ce se îndeplinesc criteriile tehnice.

A intrat cumva greșit explicat în primul rând, poate, de operatorii politici, în conștiința publică faptul că, odată îndeplinite criteriile tehnice, în mod automat trebuie să vină și decizia. Or, litera și spiritul tratatului spun că statele membre își păstrează decizia politică, în funcție de tot felul de criterii care țin inclusiv de natură internă, de politică internă, de securitate internă și așa mai departe.

Radu Tudor:

Când aștepți 12 ani, evident că…

Cătălin Predoiu:

E adevărat, dar cred că e datoria mea, a noastră să explicăm cum stau lucrurile în mod real.

Radu Tudor:

Deci faptul că noi am îndeplinit criteriile tehnice nu însemna automat că trebuia să intrăm în Schengen, trebuia să îndeplinim și, aș spune, votul politic.

Cătălin Predoiu:

Am depins foarte mult de aceste criterii, pentru că drumul e mult în spate, el pleacă de la declarațiile de pregătire din 2007-2008, semnate de ministrul Cristian David, ministrul liberal, pleacă de la chestionarul Schengen din noiembrie 2008, pleacă de la cele opt vizite de evaluare din mandatul ministrului liberal Blaga din 2009, 2010 până în 2011, de la tentative de a trece în faza politică, decizii prin Consiliu, blocate la momentul respectiv, 2011, de câteva ori, pe motiv de MCV, să nu uităm acest lucru care…

Deci nu e prima dată ceea ce s-a întâmplat anul trecut.restulrestul Ce a fost diferit anul trecut e că a fost, într-adevăr, o decizie supusă la vot, dar ani de zile în spate au fost aceste tentative de a se depăși faza tehnică în faza politică și de a se lua o decizie și au fost diverse alte state care au spus Nu, din punct de vedere politic noi nu suntem pregătiți, fie pentru că aveți încă MCV, fie că Bulgaria încă n-a terminat reformele în justiție anul trecut, Olanda, fie pentru că în interior noi avem niște probleme de siguranță, iar acest aspect politic eu cred că va fi exersat foarte curând de România, pentru că gândim într-o notă optimistă ca în următorii ani în spațiul Schengen să ne punem problema să primim și alte state. Vorbim de Republica Moldova, de ce nu, Ucraina, de ce nu, Balcanii de Vest și o să vedem atunci că, deși vom vedea că statele îndeplinesc condițiile tehnice, statele candidate, sunt absolut convins că vom avea o mare dezbatere aici, în România, la nivel politic, Trebuie sau nu trebuie să ne dăm un vot politic?. Asta a fost toată greutatea și de aici am plecat în discursul nostru cu partenerii austrieci.

Radu Tudor:

Din acest moment, s-au normalizat toate relațiile politice cu Austria, doamna ministru? Pentru că a fost momentul în care ambasadorul nostru la Viena, Emil Hurezeanu, a venit un pic acasă, au fost niște momente în care primul-ministru și președintele au exprimat niște supărări publice cât se poate de justificate, noi, la rândul nostru, eram de 10 ori mai supărați, oamenii obișnuiți.

Luminița Odobescu:

Eu spun că da, ca să mă exprim așa, diplomatic. Gheața a fost spartă și sigur că trebuie să lucrăm în continuare.

Cătălin Predoiu:

A fost spartă și topită.

Radu Tudor:

Vă întreb pentru că mi-ați spus că tot cu Austria va trebui să negociem în continuare și chestiunea terestră și atunci cumva o luăm de la capăt pe un subiect.

Luminița Odobescu:

Evident!

Cătălin Predoiu:

Nu numai cu Austria. Sunt toate statele membre interesate de acest lucru.

Radu Tudor:

Dar știm că toate celelalte state ne sprijină.

Cătălin Predoiu:

Da, dar vedeți că ați început dumneavoastră emisiunea cu un interviu pe o anumită temă. Sunt și alte teme. Migrațiune, criminalitate transfrontalieră, risc de terorism. Europa intră într-un ciclu, toată lumea… La anul sunt alegeri în 77 de state din lume, dacă nu mă înșel. Trei sau patru miliarde de oameni votează, mulți în Europa. Deci intrăm într-un context în care apartenența noastră va fi esențială și va trebui să discutăm și cu alte state.

Rămânerea în status-quo-ul dinainte de această decizie ne-ar fi expus foarte mult, pentru că eu nu sunt foarte sigur că toate statele ar fi continuat să rămână pe aceeași poziție dacă noi nu dobândeam acum acest statut, de a fi membru Schengen. Și nu suntem prima țară care intră etapizat în Schengen.

Radu Tudor:

Doamna ministru, în presa română, dacă îmi aduc bine aminte, pe site-ul G4Media s-a publicat un articol în care s-a spus că Statele Unite au jucat un rol important în dezghețarea relației dintre România și Austria și schimbarea opiniei Austriei în ceea ce ne privește. Este adevărat? Statele Unite au fost implicate, ne-au ajutat?

Luminița Odobescu:

Au fost mai mulți parteneri care ne-au ajutat, inclusiv Statele Unite.

Radu Tudor:

Și chestiunea aceasta a reprezentat, să spunem, momentul în care am văzut că se fisurează gheața sau a fost pur și simplu un sprijin așa, prietenesc Încercăm să vorbim și noi la Viena și gata?

Luminița Odobescu:

Cred că a fost rezultatul demersurilor coordonate, atât ale noastre, cât și ale partenerilor europeni. Sa nu uitam că și state membre precum Germania, Franța, Comisia Europeană, Parlamentul European, au fost alături de noi și au discutat permanent cu Austria, încercând să deblocheze acest proces.

Radu Tudor:

În septembrie, când ați fost în Statele Unite, i-ați rugat pe prietenii noștri, l-ați rugat pe Anthony Blinken, să ne ajute în acest demers?

Luminița Odobescu:

Da, evident!

Radu Tudor:

Și lucrul ăsta s-a întâmplat?

Luminița Odobescu:

Spunem că am beneficiat și de sprijinul Statelor Unite în acest proces.

Cătălin Predoiu:

Ce aș vrea să subliniez, dacă îmi permiteți…

Radu Tudor:

Presa europeană a marcat, să știți, toate aceste elemente de succesul de etapă al României, dar atenție, că toți vorbesc de succesul parțial și opoziția din România, respectiv liderii USR și AUR, spun că asta nu este o victorie, ca asta nu este, să spunem, ceea ce meritau românii, că de fapt durerea cea mare este pe frontiera terestră, nu pe frontiera aeriană și că noi nu suntem propriu-zis în Schengen. Cum le răspundeți?

Cătălin Predoiu:

Este o abordare puțin iresponsabilă, pentru că ignoră, cum spuneam, litera și spiritul tratatului, induce, dacă vreți, în eroare cu privire la modul în care se iau aceste decizii, și ignoră mai ales, cum spuneam, valoarea adăugată a acestei decizii, respectiv faptul că România devine stat membru Schengen, ceea ce e foarte important. Deci dacă un lider politic spune că e mai bine ca România să nu fie stat membru Schengen decât membru Schengen, atunci eu spun românilor că acel lider politic nu merită să-i reprezinte și nu le aduce servicii, dimpotrivă, le aduce numai deservicii. Pentru că o ambiție fundamentată pe demagogie și pe lipsă de eficiență practică a discursului politic și acțiunii politico-diplomatice, nu aduce decât poate două-trei declarații, rating la televizor, dar românilor nu le aduce nimic.

Această decizie aduce, și românii vor vedea în timp, că această decizie le aduce și la modul concret anumite avantaje și o altă poziție pentru țară.

Aș vrea să subliniez, vizavi de modul în care s-au armonizat toate aceste eforturi și toate aceste demersuri pe care prietenii și aliații noștri le-au făcut, ele au fost totdeauna în ariergarda, dacă vreți, eforturilor pe care cele două ministere le-au făcut. Noi am discutat direct cu omologii noștri, am antamat aceste discuții și abia ulterior am extins această paletă și întotdeauna, întotdeauna dialogul a fost și cu partenerii noștri, și al acestora, cu noi și cu Austria, și cu Bulgaria. Să nu uităm că am spus că ce a fost dificil a fost dificil să armonizăm toate cele trei poziții.

Dialogul a fost unul de respect reciproc. Austria nu este o țară pe care să o presezi, Austria e o țară pe care să o convingi, cu care trebuie să discuți foarte serios, foarte realist, arătând că înțelegi care e contextul și evident, promovându-ți interesele într-un mod demn și civilizat.

Radu Tudor:

Deci, cum ați spune, românul n-a mers cu amenințarea, a mers cu duhul blândeții?

Cătălin Predoiu:

Europa nu e construită pe amenințare. A mers cu, dacă vreți, persuasiunea și perseverența convingerii și a argumentelor, pentru că am adus permanent în discuție ceea ce avem de câștigat. Austria și România au de câștigat în perspectivă în consolidarea relațiilor noastre. Avem interese economice comune, și noi putem câștiga din aceste interese, și noi avem interes ca lucrurile să se desfășoare într-un mod cooperant, Austria, la rândul ei, are interese și am subliniat acest lucru, că interesele lor pot fi dezvoltate aici numai într-o relație de prietenie, constructiv și așa mai departe.

Am subliniat, de asemenea, performanța colegilor noștri de la Frontieră și din teren, care au redus migrația, care dezvoltă bune practici. La ultimul Consiliu JAI, comisarul Johansson a spus Ceea ce face România în proiectele-pilot este un exemplu de urmat de către toate statele membre și acesta ne dă și poziția de a ne exprima altfel în Consiliul JAI, pentru că poate sunt lucruri pe care și pe noi ne nemulțumesc în alte state membre. Pe mine, de exemplu. Aș vrea să spun niște lucruri în Consiliul JAI, o să le spun altfel acum. Putem cere lucruri…

Radu Tudor:

Cu siguranță!

Întrebarea pentru ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu și pentru ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, din partea colegei mele, Sabina Iosub.

Sabina Iosub:

Doamnă ministru, domnule ministru, întrebarea mea are doua direcții. Pe de o parte, ce a cedat România sau ce a promis România că va face pentru a intra maritim și aerian în Schengen și a doua parte a întrebării este când vom intra terestru în Schengen, pentru că în această decizie ce a fost publicată și astăzi se specifică faptul că acest Consiliu depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne. Concret, când ar trebui să intrăm terestru în Schengen?

Radu Tudor:

Ce am cedat, doamna ministru și când intrăm terestru în Schengen?

Luminița Odobescu:

Eu nu cred că România a cedat, pentru că dacă vorbim de pachetul cuprinzător al deciziei, într-adevăr, aceasta conține o serie de măsuri complementare care să consolideze cooperarea între România, Bulgaria și Austria în protecția frontierelor externe și vine exact așa cum a spus și domnul ministru, pe ceea ce deja România a făcut și ceea ce există în așa zisul Aquis comunitar.

Radu Tudor:

S-a speculat că cedăm ceva, că avem niște sarcini în plus, tema cea mai speculată a fost că vom primi migranți mulți din partea Austriei.

Luminița Odobescu:

Nu. Sunt prevederi care sunt clare, deja existente.

Radu Tudor:

Haideți să lămurim această chestiune cu migranții. Ce anume prevede exact acest mecanism? Vom primi înapoi acei migranți care au trecut ilegal prin România și au ajuns în alte state Schengen?

Cătălin Predoiu:

Migranții sunt la mine, vizele sunt la doamna. Nu am cedat, România nu a cedat nimic, nu și-a asumat nici o obligație în plus, sub aspectul protecției frontierelor și a combaterii migrației ilegale. O sa îmi argumentez afirmația.

Radu Tudor:

Vin mii de sirieni și de afgani din România, domnule Predoiu.

Cătălin Predoiu:

În documentul politic și în cel juridic se vorbește de întărirea controalelor la frontieră, deci nu cedăm nimic, pentru că noi facem controale la frontieră și vrem să ne întărim și e în interesul cetățenilor noștri. De investiții pe care Comisia Europeană să le facă în echiparea trupelor noastre de frontieră, Poliției de Frontieră, drone, scanere, radare și așa mai departe, deci nu cedăm, ci primim. Sprijin al ofițerilor Frontex, nu e nimic rău în asta. Și noi trimitem ofițeri Frontex în străinătate, anul sunt vreo 2600 plecați.

Radu Tudor:

Ziceți cu migranții, că acolo e tema.

Cătălin Predoiu:

La migranți este vorba de Regulamentul Dublin, adică acel regulament care organizează la nivelul tuturor statelor membre, modul în care sunt procesate migrațiile subsecvente sau secundare, mișcările secundare. Ce înseamnă mișcare secundară? Dau un exemplu foarte simplu, un cetățean al unui stat x, non membru Schengen accesează ilegal România, merge mai departe sau este înregistrat aici, în România, ca tentativă de accesare ilegală, este capturat în Austria, este returnat, potrivit acestui acord. Deci, nu orice fel de migrant. Și viceversa.

Radu Tudor:

Să explicăm simplu. Doar cei care au trecut prin România și care ajung în alte state europene Schengen ne sunt nouă returnați. Adică nu zecile de mii care vin pe la Lampedusa vor veni în România.

Cătălin Predoiu:

E un regulament pe care noi îl aplicăm deja și în asigurarea acestui regulament, de exemplu, anul acesta, 2022-2023, s-au returnat 150 de cetățeni, care au trecut deja prin România. Trecuseră deja prin România, e vorba de acei cetățeni pentru care ai  responsabilitatea faptului că i-ai scăpat mai departe. Sau intră în România, procesează și primește o cerere de azil răspuns favorabil, dobândește azil în România, mai departe pleacă și este subiectul unei alte cereri de azil formulate în Austria, fără să declare faptul că are azil deja în România. Dacă acest lucru se descoperă ulterior, el este returnat în România, pentru că acolo a dobândit protecție internațională, iar sistemul ăsta funcționează reciproc. Și Germania funcționează și cu Franța, fuzionează cu toată lumea. Noi nimic în plus nu ne-am asumat prin aceste obligații.

Radu Tudor:

Știți că s-a speculat, se speculează chestiunea cu migranți, că odată intrați în Schengen și cu negocierile astea dure, noi a trebuit să facem niște compromisuri.

Cătălin Predoiu:

Atenție, Croația când a intrat în Schengen, anul trecut, cu toate frontierele, s-a văzut țintă, dacă vreți, a unui flux migratoriu crescut substanțial și s-a confruntat cu acest lucru, într-adevăr. Dacă vreți, este un dezavantaj care vine la pachet. De ce? Pentru că odată penetrată frontiera unei țări membră în spațiul Schengen, mai departe poate să plece mai ușor către alte frontiere, că nu mai există controalele interne. Și atunci, evident că orice țară care devine membră a spațiului Schengen, în primă fază devine o potențială țintă. Nu e cazul nostru, pentru că noi încă nu ridicăm controale la frontiera terestră, dar așa a fost cazul cu Croația și atunci s-au combinat aceste informații. Pe de altă parte, principala rută migratorie către Europa nu sunt Balcanii, ci Mediterana centrală, Mediterana de est.

Radu Tudor:

Știm datele acestea și am dat și hărțile Frontex și  datele oficiale ale Comisiei.

Cătălin Predoiu:

Nu depinde decât de noi, domnule Radu Tudor, să ne protejăm frontiera.

Radu Tudor:

Ați spus că sunteți optimistă și probabil chestiunea asta a fost marcată ca atare de telespectatori. Sabina Iosub v-a întrebat când intrăm cu frontierele terestre, pentru că negocierea este în primul și în primul rând pe componenta politică, pe componenta diplomatică.

Luminița Odobescu:

Ceea ce pot să vă spun la acest moment este că vom continua demersurile diplomatice, împreună, în primul rând cu Austria și cu sprijinul Comisiei Europene și a celorlalți parteneri. Este foarte important să arătăm în continuare că frontierele noastre sunt sigure și acest lucru deja a fost dovedit anul trecut prin două misiuni voluntare și în plus, avem acest proiect pilot, care e un exemplu de bune practici, la granița dintre România și Serbia, pe care ni l-am asumat, tocmai ca să arătăm că în materie de azil putem să exportăm, ca să spun așa, bune practici de gestionare a frontierei externe a Uniunii Europene, cum este frontiera noastră cu Serbia. Acest lucru a fost recunoscut și apreciat de către toți partenerii noștri.

Până la urmă, așa cum a spus și domnul ministru, este în interesul nostru să protejăm granițele externe atât ale noastre, cât și ale Uniunii Europene, și acest lucru am arătat până acum și o să arătăm în continuare. Să nu uităm că lucrurile sunt în schimbare, nu numai în ceea ce privește migrația. Avem o decizie politică recentă pentru un nou pact de migrație și azil în Uniunea Europeană, dar avem amenințările teroriste.

Avem interesul să lucrăm împreună cu Austria, dar și cu ceilalți parteneri europeni, să facem mai sigur spațiul Schengen și să protejăm frontierele externe ale Uniunii Europene, să găsim până la urmă, împreună, soluții. De fapt, acesta este și obiectivul acestui acord politic pe care îl avem în materie de cooperare. Sunt măsuri complementare  de consolidare a cooperării cu Austria în primul rând, dar și cu celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Radu Tudor:

31 martie 2024 intrăm cu frontierele aeriene și navale, fluviale. Care ar fi, să spunem, data aproximativă, perioada aproximativă în care sperați să dați un anunț bun și în legătură cu frontierele terestre? Oportunitatea, pentru că vorbim de Președinția belgiană, apoi vine Președinția ungară a Consiliului Uniunii Europene, deja Cătălin Predoiu oftează și îl văd. Trebuie să dăm românilor un orizont cât de cât.

Cătălin Predoiu:

Principalul nostru argument a fost și va rămâne în continuare protecția frontierelor, eficiența din teren. Contează, evident, demersurile diplomatice. Contează performanța la protecția frontierelor și combaterea migrației ilegale, a cooperării polițienești, a traficului de persoane, acolo trebuie să performăm. Și dacă vrem să performăm acolo, trebuie să și investim, nu numai în dotări logistice, dar și în statutul acestor oameni.

Așa cum după intrarea în Uniunea Europeană, concentrarea a fost pentru reformarea justiției, ridicarea MCV, și așa mai departe, acum, după părerea mea, după intrarea în Schengen, trebuie să avem ani de zile de concentrare pe toate forțele noastre de ordine publică, pentru că numai prin performanță să aducem acest rezultat.

Oricât de multe demersuri diplomatice să fac, să știți, nu există acel demers diplomatic de tip apăsare pe buton. Nu există doar un telefon care schimbă totul. Nu există doar un demers sau o scrisoare sau o vorbă sau o masă sau o negociere, ci există un ansamblu întreg de astfel de discuții și suport, dar care trebuie să se sprijine pe ceva, iar acel ceva este rezultatul din teren. Am spus că acele vizite de evaluare, cele opt din mandatul lui Blaga și două din mandatul lui Bode au contat foarte mult, măsurile luate în mandatul lui Vela, de asemenea, pentru că noi am putut să ne sprijinim pe un rezultat din teren foarte, foarte bun.

Cătălin Predoiu:

Care a fost factorul esențial, foarte scurt, Luminița Odobescu, care a transformat decizia de la opoziție sută la sută în septembrie, la acceptare în decembrie pentru aderarea României?

Luminița Odobescu:

Cred că a fost un cumul de factori. Pe lângă argumentele și determinarea noastră de a merge înainte, demersurile, evident, la toate nivelele, coordonarea, munca de echipă. Deci noi, dacă rămânem uniți și coordonați, reușim să mergem înainte și să avansăm.

Radu Tudor:

Declicul unde s-a produs?

Luminița Odobescu:

Declicul cred că s-a produs când am simțit că la începutul lunii decembrie eforturile dau rezultate și am spus acum este momentul. Sigur că procesul a fost unul mai complex, pentru că fiind împreună cu Bulgaria, a trebuit să așteptăm și decizia Olandei și practic au fost câteva etape în care am depins puțin de alte decizii, ca să spun așa. Pot să spun că ultima lună și ultimele zile din luna decembrie au fost extrem de intense. Au fost negocieri de zi și noapte pentru câteva, poate paragrafe esențiale, pe care le-am subliniat cu roșu, dar care ne-au luat câteva zile bune, ca să spun așa, tocmai pentru pentru a ne proteja foarte bine interesele.

Radu Tudor:

Cine v-a ajutat cel mai mult în acest demers, în acest succes?

Cătălin Predoiu:

Cel mai mult cred că ne-am ajutat noi și declicul de care vorbeați dumneavoastră s-a produs la noi în primul rând, pentru că am înțeles cum trebuie să procedăm și cum trebuie să abordăm. Pentru că, vedeți dumneavoastră, se poate spune nu unei persoane, două persoane, trei persoane, zece persoane, dar la foarte multe persoane e greu să mai spui nu și de asemenea în fața multor argumente. Cred că declicul a fost în momentul în care noi am reușit să asamblăm un mod coerent de abordare din mai multe unghiuri, de la mai multe etaje.

Radu Tudor:

Luminița Odobescu si Cătălin Predoiu, mulțumesc pentru acest dialog foarte sincer! Ne revedem în aceeași formulă, aici, în momentul în care avem decizia pentru intrarea cu frontierele terestre, de acord?

Luminița Odobescu:

De acord.

Cătălin Predoiu:

Știți că n-am vorbit nici de momentul ăsta, nu vorbesc nici de acela.

Radu Tudor:

Când o să vedem decizia, ne revedem aici și ne spuneți toate secretele.

Ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu. Am aflat tot ceea ce trebuia să știm despre aderarea României la spațiul Schengen. Bine că am reușit să spargem gheața!