Connect with us

Anchete

Argumentele cu care compania imobiliara One Mircea Eliade Properties a obtinut la JS5 dizolvarea Asociatiei Salvati Bucurestiul, fondate de Nicusor Dan

Publicat

acum 3 ani

pe

Ataca in instanta proiecte imobiliare… Mare parte din demersuri sunt finalizate in defavoarea ASB… Actiunile ne-au creat o pierdere de circa 20.000 Euro, pe care nu-i putem recupera, intrucat ASB isi mentine o stare de insolvabilitate pentru a putea continua demersuri nefondate”

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate actiunea prin care compania imobiliara One Mircea Eliade Properties SRL (parte din SC One United Properties SA – cel mai mare dezvoltator imobiliar din Romania) a obtinut miercuri, 20 decembrie 2023, la Judecatoria Sectorului 5, dizolvarea Asociatiei Salvati Bucurestiul, dezvaluie Lumea Justitiei.

ONG-ul a fost fondat de primarul Capitalei Nicusor Dan (foto), iar pe baza lui politicianul a construit partidul Uniunea Salvati Bucurestiul, care avea sa devina Uniunea Salvati Romania.

Cheltuielile de judecata? Ia-le de unde nu-s!

Cazul este identic cu alte doua spete vizand organizatii neguvernamentale apropiate lui Nicusor Dan (Asociatia SOS Orasul si Asociatia Civica Militia Spirituala): ONG-urile au atacat in instanta o serie de proiecte imobiliare si au pierdut procesele. Ulterior, cand a procedat la executare silita, ca sa recupereze cheltuielile de judecata (deloc neglijabile), dezvoltatorul imobiliar One United Properties a constatat ca sufla vantul prin conturile asociatiilor. Mai exact, societatea a putut recupera numai 4% din cheltuielile de judecata: doar 3.584,49 de lei din cei 89.668,86 lei pe care ii avea de incasat.

De aceea, compania imobiliara a solicitat instantei dizolvarea asociatiei, in baza art. 56 alin. 1 lit. d din OG nr. 260/2000 cu privire la asociatii si fundatii: „Asociatia se dizolva, prin hotarare judecatoreasca, la cererea Ministerului Public sau a oricarei alte persoane interesate: (…) cand asociatia a devenit insolvabila”.

Alte doua ONG-uri au patit-o. Una chiar definitiv

Daca in cazul Asociatiei „S.O.S. Orasul” doar Judecatoria Cluj-Napoca a apucat sa dea solutia , Tribunalul Cluj amanand pronuntarea in apel pentru data de 5 ianuarie 2024, in ceea ce priveste Asociatia „Militia Spirituala” lucrurile au fost batute in cuie de Tribunalul Bucuresti, instanta dispunand definitiv dizolvarea.

Prezentam principalele pasaje din actiunea One Mircea Eliade Properties care a avut castig de cauza la JS5 (vezi facsimil):

„Solicitam instantei ca prin hotararea ce o veti pronunta sa dispuneti urmatoarele:

– sa constatati ca Asociatia–parata a devenit insolvabila si, in consecinta, sa dispuneti dizolvarea acesteia; si

– sa numiti un lichidator al Asociatiei–parate.

Pentru a putea admite prezenta cerere va solicitam sa aveti in vedere, in esenta, urmatoarele aspecte:

– Asociatia-parata a abuzat de drepturile sale, formuland cereri de chemare in judecata neintemeiate vizand complexul imobiliar fata de care Subscrisa aveam calitatea de investitor, afectand astfel imaginea si fezabilitatea proiectului atacat;

– Actiunile Asociatiei-parate nu au avut un scop legitim, fiind in realitate mijloace de promovare a activitatii sale si de obtinere a unor surse de venit externe;

– Litigiile pornite de Asociatia-parata au prejudiciat in mod grav Subscrisa, numai cheltuielile de judecata suportate cu acestea fiind de peste 20.000 Euro;

– Subscrisa nu am putut recupera cheltuielile de judecata de la Asociatia-parata pe calea executarii silite, intrucat aceasta nu dispune de active in patrimoniu;

– Asociatia-parata va continua sa atace in instanta in mod neintemeiat proiectele imobiliare dezvoltate sub marca ‘ONE’, marind astfel prejudiciul ce ne-a fost deja cauzat;

– Asociatia-parata isi va mentine starea de insolvabilitate cu scopul de a impiedica recuperarea prejudiciului produs, in ipoteza in care conducerea si gestiunea acestei asociatii nu va fi preluata de un lichidator.

Cele mai sus prezentate vor rezulta, fara niciun dubiu, din situatia de fapt prezentata in continuare si inscrisurile anexate prezentei cereri.

I. SITUATIA DE FAPT

ASB a fost infiintata in anul 2008 de Nicusor Dan, actualul Primar al Municipiului Bucuresti, dupa cum rezulta din informatiile publicate pe site-ul acestei asociatii, dar si din alte surse din mediul on-line.

Scopul declarat al acestei asociatii este acela de a ‘lupta impotriva distrugerii orasului de catre rechinii imobiliari, impotriva coruptiei administratiei locale, dar si impotriva proiectelor de arhitectura si urbanism care desconsidera drepturile cetatenilor orasului Bucuresti’.

In fapt, activitatea asociatiei se rezuma la a ataca in instanta proiecte imobiliare de anvergura din Bucuresti si de a se folosi de imaginea dezvoltatorilor pentru a-si promova propria imagine. In final insa, mare parte din demersurile astfel initiate sunt finalizate in defavoarea ASB.

In procesele initiate de ASB, se alatura de cele mai multe ori fie in calitate de reclamanti, fie in calitate de intervenienti si alte asociatii non-guvernamentale, printre care se numara si Asociatia S.O.S. Orasul si Asociatia Miscarea Civica Militia Spirituala (denumite in continuare impreuna ‘Asociatiile afiliate’ si, in mod individual, ‘S.O.S.’, respectiv ‘AMCMS’).

Printre proiectele ce au servit drept pilon de promovare a activitatii ASB si a Asociatiilor afiliate, s-a numarat si complexul One Floreasca City, dezvoltat de Subscrisa alaturi de alte doua companii in perioada 2018–2020.

Complexul imobiliar anterior amintit face parte din portofoliul proiectelor dezvoltate de grupul de firme ‘ONE’, controlat de societatea–mama One United Properties S.A., fiind unul din cele mai cunoscute si premiate proiecte din portofoliu.

Zona in care s-a dezvoltat complexul, implicarea unui monument istoric (n.r. fosta Fabrica Ford), dar si arhitectura proiectului imobiliar au atras atentia asociatiilor disputate, care au demarat o intreaga campanie impotriva acestui proiect.

Pe langa declaratiile realizate in mediul online de diversi membri ai asociatiilor, dar si de personalitati politice afiliate acestora, convingerea asociatiilor de proprietari din vecinatatea proiectului cu privire la o presupusa ilegalitate a proiectului, consortiul format din aceste trei asociatii a demarat o serie de litigii impotriva proiectului One Floreasca City – si anume:

1. Dosarul nr. 25248/3/2018, avand ca obiect cererea ASB si a AMCMS pentru anularea actelor emise de Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti pentru proiectul One Floreasca City si verificarea legalitatii tuturor operatiunilor prealabile emiterii acestor acte;

2. Dosarul nr. 26421/3/2018, avand ca obiect cererea ASB si a S.O.S. pentru suspendarea hotararii de aprobare a PUZ Calea Floreasca nr. 159-165, Sector 1, a acordului de mediu si a deciziei de emitere a acordului de mediu, dar si a primei autorizatii de construire emise pentru proiect;

3. Dosarul nr. 32311/3/2019, avand ca obiect cererea ASB si a S.O.S. pentru anularea celei de a doua autorizatii de construire emise pentru proiect si suspendarea efectelor autorizatiei pana la solutionarea definitiva a cauzei;

4. Dosarul nr. 4858/3/2019, avand ca obiect cererea ASB si a S.O.S. pentru anularea hotararii de aprobare a PUZ Calea Floreasca nr. 159-165, Sector 1 si a primei autorizatii de construire si suspendarea efectelor acestora pana la solutionarea definitiva a cauzei.

Dosarele mai sus prezentate au generat pentru subscrisa costuri neprevazute, ce au destabilizat planul de afaceri, dar – si mai important – au afectat in mod grav imaginea grupului de firme One.

Litigiile pornite de aceste ONG-uri au fost solutionate in defavoarea lor, instantele de judecata constatand legalitatea actelor ce au stat la baza proiectului disputat.

Drept consecinta, asociatiile reclamante din cauzele de mai sus au fost obligate la plata cheltuielilor de judecata ocazionate Subscrisei. Din care ASB a fost obligata la plata unor cheltuieli de judecata in cuantum de 89.668,86 lei.

Mentionam faptul ca suma mai sus indicata reprezinta cuantumul total al cheltuielile de judecata, astfel cum au fost cenzurate de instantele competente, valoarea costurilor suportate de Subscrisa fiind mult mai mare. (…)

Deci actiunile intreprinse de Asociatia-parata au creat Subscrisei o pierdere de aproximativ 20.000 Euro, suma de bani pe care nu o putem recupera, intrucat Asociatia isi mentine o stare de insolvabilitate tocmai pentru a putea continua demersuri nefondate impotriva dezvoltatorilor imobiliari, fara suportarea cheltuielilor de judecata sau a prejudiciilor cauzate acestora dupa finalizarea litigiilor.

In consecinta, se impune dizolvarea Asociatiei-parate si numirea unui lichidator care sa preia atributiile consiliului director si gestiunea Asociatiei, motiv pentru care am formulat prezenta cerere.

II. CEREREA FORMULATA ESTE INTEMEIATA

Potrivit art. 56 alin. (1) lit. d) din O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, asociatia se dizolva prin hotarare judecatoreasca, la cererea Ministerului Public sau a oricarei alte persoane interesate cand asociatia a devenit insolvabila.

Conform alin. (2) al aceluiasi articol, instanta competenta sa hotarasca dizolvarea este judecatoria in circumscriptia careia asociatia isi are sediul.

Prin prisma prevederilor mai sus enuntate, judecatoria de la sediul Asociatiei-parate urmeaza a constata, cu privire la prezenta cerere, ca:

– este formulata de o persoana interesata; si

– impotriva unei asociatii insolvabile.

A) SUBSCRISA AM CALITATEA DE PERSOANA INTERESATA

Dupa cum rezulta din situatia de fapt mai sus prezentata, Asociatia-parata alaturi de Asociatiile afiliate au atacat si continua sa atace in instanta, in mod neintemeiat, proiectele imobiliare dezvoltate de grupul de companii One, in scopul promovarii lor sau a persoanelor fizice din conducerea acestora.

Chiar daca, in cele din urma, instantele de judecata confirma caracterul neintemeiat al cererilor formulate si caracterul ilicit al acestor actiuni, Asociatiile continua, uzitand de aceleasi argumente deja invalidate de instantele investite cu cererile lor, sa atace hotararile judecatoresti, acolo unde este posibil, sau sa introduca noi actiuni.

Atat ONE, cat si companiile din grupul One investesc resurse si suporta multiple cheltuieli pentru gestionarea litigiilor astfel deschise, pe care, in cele din urma, nu le putem recupera, pentru ca Asociatiile sunt insolvabile si, cel mai probabil, isi vor mentine aceasta stare tocmai pentru a ne fi imposibil sa recuperam prejudiciile ce ne-au fost cauzate.

Prin dizolvarea Asociatiei-parate, Subscrisa vom putea recupera, cel putin in parte, debitul datorat si stopa orice actiune ilicita de natura a mari prejudiciul deja creat.

B) ASOCIATIA ESTE INSOLVABILA

In data de 6 mai 2022, Subscrisa am procedat la demararea procedurii de executare silita a Asociatiei-parate si a Asociatilor afiliate, fiind inregistrata pe rolul Biroului Executorului Judecatoresc Marian Stancu cererea de executare silita si emisa in acest sens Incheierea de inregistrare a cererii si deschidere a dosarului de executare silita nr. 374/2022 (ANEXA 1) impotriva Asociatiei Salvati Bucurestiul, Asociatiei S.O.S. Orasul si a Asociatiei Miscarea Civica Militia Spirituala pentru realizarea obligatiei de plata a sumei de 145.329,24 lei.

Executarea silita viza recuperarea cheltuielilor de judecata la plata carora Asociatia-parata si Asociatiile afiliate au fost obligate prin hotararile pronuntate in dosarele nr. 25248/3/2018 si nr. 4858/3/2019, respectiv:

– sentinta civila nr. 9013 din 20 decembrie 2019 pronuntata de Tribunalul Bucuresti in dosarul nr. 4858/3/2019 in etapa procesuala a fondului (ANEXA 2);

– decizia nr. 872 din 1 aprilie 2022 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti in dosarul nr. 4858/3/2019 in etapa procesuala a recursului (certificat de grefa – ANEXA 3);

– sentinta civila nr. 3696 din 25 august 2020 pronuntata de Tribunalul Bucuresti in dosarul nr. 25248/3/2018 in etapa procesuala a fondului (ANEXA 4);

– decizia nr. 1099 din 14 aprilie 2022 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti in dosarul nr. 25248/3/2018 in etapa procesuala a recursului (certificat de grefa – ANEXA 5).

In data de 6 iulie 2022, a fost retinuta suma in cuantum de 3.584,49 lei, ce a fost utilizata pentru acoperirea cheltuielilor de executare. Aceasta a fost singura suma recuperata pe calea acestei executari.

In data de 12 iulie 2022, executorul judecatoresc a emis Incheierea de incetare a executarii silite, ca urmare a lipsei de bunuri urmaribile in patrimoniul Asociatiei Salvati Bucurestiul, Asociatiei S.O.S. Orasul si a Asociatiei Miscarea Civica Militia Spirituala (ANEXA 6).

Este incontestabil faptul ca incetarea procedurii de executare silita a creantei a fost determinata de starea de insolvabilitate a asociatiilor, respectiv lipsa bunurilor si veniturilor urmaribile, aspecte rezultate in urma activitatii specifice intreprinse de catre executorul judecatoresc.

Suplimentar aspectelor constatate de executorul judecatoresc, Subscrisa am procedat la verificarea informatiilor publice referitoare la situatia financiara a Asociatiei-parate si am constatat urmatoarele: (…)

Veniturile Asociatiei sunt de 3 ori mai mici, spre deosebire de anii anteriori, iar cuantumul datoriilor a crescut considerabil.

De asemenea, am verificat si portalul instantelor de judecata si am constatat faptul ca exista si alti creditori care pretind plata unor sume de bani de catre Asociatia-parata.

Se confirma astfel ca Asociatia-parata este in stare in insolvabilitate, astfel cum este ea definita de prevederile art. 1417 alin. (2) Cod civil: starea de insolvabilitate rezulta din inferioritatea activului patrimonial ce poate fi supus, potrivit legii, executarii silite, fata de valoarea totala a datoriilor exigibile. Daca prin lege nu se prevede altfel, aceasta stare se constata de instanta, care, in acest scop, poate tine seama de anumite imprejurari, precum disparitia intempestiva a debitorului, neplata unor datorii devenite scadente, declansarea impotriva sa a unei proceduri de executare silita si altele asemenea.

In aceeasi stare se afla si Asociatiile afiliate, obligate in solidar la plata cheltuielilor de judecata impreuna cu Asociatia-parata, motiv pentru care si fata de acestea am formulat cereri de dizolvare.

Avand in vedere cele de mai sus, Asociatia se afla intr-una din situatiile care a atrag sanctiunea dizolvarii, motiv pentru care prezenta cerere este intemeiata.

Avand in vedere toate cele de mai sus, va solicitam sa admiteti prezenta cerere si sa dispuneti dizolvarea Asociatiei-parate si numirea unui lichidator in vederea parcurgerii etapelor necesare dizolvarii si radierii acesteia”. (Irinel I.).

sursa foto: Cotidianul.ro

 

Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Publicația IncisivdePrahova.ro pune la dispoziția persoanelor interesate DREPTUL la REPLICA prin intermediul următorului email:
incisiv.national@gmail.com
.....
Articole pe aceiasi tema:

Anchete

Ce a găsit Avocatul Poporului anul trecut la azilele lui Pașca: Renate Weber acuză complicitatea autorităților, de la spitale la Poliție

Publicat

acum 11 ore

pe

iulie 6, 2026

De

Cum au ajuns oamenii în azilele lui Pașca: spitalele pasează, Poliția ridică, statul închide ochii

Renate Weber, Avocatul Poporului, a vorbit despre controalele pe care le-a făcut anul trecut la azilele improvizate ale lui Viorel Pașca și despre ce a găsit acolo. Ea spune că a ajuns la Dumbrava ca parte a unei anchete mai ample privind deficitul de locuri în centrele pentru persoane cu dizabilități, nu întâmplător.

După vizite, a trimis adrese către ANPDP, Ministerul Muncii și către spitalele care alimentau cu pacienți casele lui Pașca. Concluzia centrală este devastatoare pentru stat: autoritățile nu doar că nu au oprit fenomenul, ci au ajuns să fie, de facto, parte a lui.

Control cu traseu prestabilit: „le-a dus strict unde a vrut” și neregulile au rămas în afara turului

Despre modul în care au decurs controalele Avocatului Poporului la azilele lui Pașca, Renate Weber explică, pentru HotNews:
„Le-a dus pe colegele mele strict unde a vrut și nu au observat nereguli înăuntru.”

Cu alte cuvinte, reprezentanții instituției au primit un tur ghidat, atent regizat. Doar că Avocatul Poporului nu s-a oprit la ce li s-a pus în față:
„Nu ne-am limitat la acea activitate: am continuat investigația, tocmai pentru că deja se înmulțiseră relatările din presă în legătură cu felul în care unii oameni ajung acolo fără să știe unde ajung. Doar sunt trimiși de instituții ale statului”, spune Weber.

Practic, în timp ce controalele erau „conduse” pe trasee sigure, presa documenta cazuri de oameni trimiși acolo fără informare, fără consimțământ real, uneori fără să știe măcar unde ajung.

Practică „de sistem”: spitale care își descarcă pacienții și Poliție care adună oameni de pe stradă

În urma investigațiilor, Avocatul Poporului a descoperit că nu vorbim despre excepții, ci despre o „adevărată practică”. Renate Weber spune limpede:
„Am văzut că există o adevărată practică – unele spitale trimițând acolo (n.r. la Dumbrava) pacienți. Mai mult, chiar Poliția lua oameni de pe stradă din mai multe locuri din țară, chiar locuri foarte îndepărtate, trimițându-i acolo.”

În loc să fie protejate, persoanele vulnerabile au fost tratate ca probleme logistice:

  • spitalele s-au folosit de aceste azile improvizate pentru a „elibera paturi”;
  • Poliția a cules oameni de pe stradă și i-a livrat în același circuit opac;
  • toți au fost redirecționați către casele lui Pașca, indiferent de distanță sau de condiții.

„Problema noastră este felul în care autoritățile statului nu s-au implicat sau, dimpotrivă, au fost cumva complice la tot ceea ce era acolo”, punctează Weber.

Iar descrierea locului este tăioasă: „Nici nu știu cum să-i spun, că centru nu era. Era ca o colonie, ca să fiu foarte, foarte sinceră.” Nu centru de îngrijire, nu „casă de tip familial”, ci colonie – termen care spune tot despre lipsa de demnitate și de control.

Cum a justificat un spital din Capitală „colonia”: Dumbrava, „plasă de urgență” pentru un stat depășit

Serviciul de Ambulanță Bihor a confirmat pentru Avocatul Poporului că pacienții ajunși în centrele lui Viorel Pașca erau transportați la solicitarea medicilor din spitalele în care erau internați.

Printre aceste spitale se află trei unități mari din București:

  • Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon”
  • Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”
  • Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie și TBC Osteoarticular „Foișor”

După ce au primit adrese oficiale de la Avocatul Poporului, reprezentanții Spitalului „Sfântul Pantelimon” din Capitală au oferit o justificare care spune totul despre mentalitatea sistemului. În documentul redat în raportul Avocatului Poporului din iunie 2025, unitatea susține că Asociația Dumbrava „a fost plasa de urgență pentru multe situații sociale, aflate în unități sanitare și nu numai, în contextul în care administrațiile publice teritoriale (DGASPC, DAS, SPAS) erau depășite de complexitatea și volumul cazurilor”.

Altfel spus:

  • spitalele admit că au folosit aceste azile neautorizate ca „soluție socială”;
  • arată cu degetul spre DGASPC, DAS, SPAS, declarate „depășite”;
  • transformă în „plasă de urgență” un loc pe care Avocatul Poporului îl descrie ca pe o colonie, nu ca pe un centru.

Ce spune legea și ce face sistemul: Renate Weber insistă că transferurile sunt ilegale

Dincolo de justificările umanitare sau de discursul despre lipsa de capacitate a statului, legea este clară. Renate Weber subliniază ferm:
„Spitalele nu au voie să transfere către un centru care funcționează fără autorizație. Noi le-am trimis niște adrese și le-am rugat să nu mai trimită oamenii în centre neautorizate, pentru că nu este firesc.”

Așadar:

  • centrele lui Pașca funcționau fără autorizațiile necesare;
  • spitalele nu aveau dreptul legal să trimită pacienți acolo;
  • totuși, au făcut-o în mod repetat, suficient cât să se contureze o „practică” recunoscută de Avocatul Poporului.

Weber insistă că aceste transferuri sunt ilegale, nu doar moral discutabile. Nu este o simplă problemă administrativă, ci încălcarea directă a normelor privind protecția persoanelor vulnerabile.

De la stradă la colonie: rolul Poliției în lanțul complicităților

Elementul cel mai grav din tot acest tablou rămâne implicarea Poliției. Avocatul Poporului consemnează că „chiar Poliția lua oameni de pe stradă din mai multe locuri din țară, chiar locuri foarte îndepărtate, trimițându-i acolo”.

Acest mecanism transformă:

  • Poliția, din garant al drepturilor, într-un agent de selecție și transport al oamenilor nedoriți din spațiul public;
  • azilele lui Pașca, din inițiativă „caritabilă”, în destinație finală pentru cei pe care sistemul nu vrea să-i mai vadă;
  • vulnerabilitatea socială, într-un fel de „vină” sancționată prin dispariție administrativă la marginea țării.

În loc de intervenție socială reală și soluții legale, statul a creat un circuit informal, în care oamenii au fost tratați ca niște cazuri de „mutat” dintr-un loc în altul, fără control, fără transparență și fără garanții.

Concluzie incomodă: când statul își transformă rușinea în „practică de lucru”

La un an de la controale, mărturiile și documentele strânse de Avocatul Poporului construiesc o concluzie pe care Renate Weber o formulează explicit: autoritățile nu au fost doar pasive, ci „cumva complice” la ceea ce se întâmpla în azilele lui Pașca.

Imaginea care rămâne este aceea a unui stat care:

  • își pasează pacienții neconvenabili către centre neautorizate;
  • folosește ambulanța și echipajele de Poliție pentru a „reloca” oameni;
  • lasă administrațiile locale să se declare depășite;
  • acceptă, prin tăcere sau chiar prin practică, existența unei „colonii” în loc de centru legal de îngrijire.

Faptul că Avocatul Poporului a fost nevoie să reamintească, în scris, că spitalele nu au voie să trimită oameni în centre neautorizate arată nu doar o problemă juridică, ci o deformare profundă a modului în care instituțiile înțeleg ce înseamnă drepturi, demnitate și responsabilitate. (Irinel I.),.

Citeste in continuare

Anchete

Procurorul General Cristina Chiriac răspunde presiunilor în cazul azilelor din Bihor: „Procurorii nu răspund la campanii mediatice, ci doar în fața legii”

Publicat

acum 11 ore

pe

iulie 6, 2026

De

Potrivit unei relatări publicate de Lumea Justiției, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Cristina Chiriac, a intervenit public în scandalul iscat în jurul dosarului DIICOT privind azilele din Bihor, dosar care a împărțit opinia publică în două tabere. Șefa Ministerului Public a transmis un mesaj ferm privind independența procurorilor și limitele presiunii publice asupra anchetelor penale.

Presiuni și atacuri publice pe marginea dosarului DIICOT

Chiriac arată că, în ultimele zile, activitatea procurorilor DIICOT a devenit ținta unor critici virulente și a unor presiuni exercitate în spațiul public, generate de modul în care este instrumentată cauza privind azilele din Bihor.

Ea își declară „întreaga susținere” pentru procurorii Direcției și subliniază că Ministerul Public „nu va accepta” ca munca acestora să fie influențată, intimidată sau delegitimată prin campanii derulate în mediul public, indiferent de autorii acestora.

„Procurorii nu răspund la curente de opinie sau interese politice”

Procurorul General punctează că, într-un stat de drept autentic, procurorii nu trebuie să răspundă „curentelor de opinie, intereselor politice sau campaniilor mediatice”, ci exclusiv legii. Fiecare act procesual, susține aceasta, trebuie analizat doar raportat la cadrul normativ și la probele administrate în dosar.

Chiriac amintește că este legitim ca activitatea Ministerului Public să fie supusă controlului democratic și dezbaterii publice, însă trasează o linie clară: nu este compatibil cu principiile statului de drept ca anchetele penale să fie atacate prin demersuri menite să exercite presiune asupra procurorilor înainte ca instanțele și autoritățile judiciare competente să se pronunțe potrivit procedurilor legale.

Independența procurorilor – garanție pentru cetățeni, nu privilegiu de castă

Cristina Chiriac atrage atenția că independența procurorilor nu reprezintă un privilegiu acordat unei categorii profesionale, ci o „garanție constituțională” instituită în beneficiul cetățenilor. Atunci când această independență este supusă presiunii, explică Procurorul General, este afectată chiar capacitatea statului de a aplica legea „în mod egal și imparțial”.

Ea reamintește misiunea constituțională a Ministerului Public: apărarea ordinii de drept, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, precum și a intereselor generale ale societății. Pentru a-și putea îndeplini această misiune, procurorii trebuie să își desfășoare activitatea într-un climat lipsit de „orice formă de intimidare, presiune sau influență externă”.

Angajamentul Procurorului General: apărarea fermă a independenței procurorilor

În calitate de Procuror General al României, Cristina Chiriac declară că va apăra „cu fermitate” independența funcțională a tuturor procurorilor din cadrul Ministerului Public și va susține exercitarea atribuțiilor acestora exclusiv în temeiul Constituției, al legii și al probelor strânse în fiecare cauză.

Ea avertizează că statul de drept „nu poate funcționa” dacă, ori de câte ori o anchetă vizează persoane influente sau generează controverse publice, procurorii sunt transformați în ținte ale presiunilor.

Apel către actorii vieții publice: respect pentru autoritatea judiciară

În finalul mesajului său, redat de Lumea Justiției, șefa Parchetului General subliniază că respectarea independenței autorității judiciare este o obligație ce revine tuturor actorilor vieții publice. Aceasta constituie una dintre condițiile esențiale pentru menținerea încrederii cetățenilor în justiție și pentru funcționarea corectă a statului de drept. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Eroi cu scara împrumutată: cum sare Poliția în flăcări doar când nu e ocupată să fie hulită

Publicat

acum o zi

pe

iulie 5, 2026

De

„ÎN SPATELE UNEI UNIFORME…” – LOZINCA PE CARE O AUZI DOAR CÂND ARDE BLOCUL

În spatele unei uniforme se află un om dispus să-și riște viața pentru tine, ne anunță solemn Sindicatul Europol. În restul timpului, aceeași uniformă e, pentru mulți, doar ținta perfectă de glume, injurii și filmulețe „virale” pe rețelele de socializare.

Polițistul român devine interesant pentru public, de regulă, abia când greșește, când îl filmează cineva cu telefonul sau când se caută „senzaționalul” din orice interacțiune: „Uită-te ce a făcut polițistul!”. Dar în ziua în care cineva chiar se aruncă în foc ca să salveze un necunoscut, brusc nu mai e la modă să dai share.

MOLDOVA NOUĂ, SCENA UNUI FILM PE CARE NU-L VEZI LA ȘTIRI, CI ÎN COMUNICATE

La Poliția Orașului Moldova Nouă, în județul Caraș-Severin, o misiune de rutină s-a transformat într-o scenă de film pe care, dacă n-ar relata-o Sindicatul Europol, n-ar interesa aproape pe nimeni.

Două patrule de ordine publică, de la IPJ Caraș-Severin, formate din agenții Iliuță Chiseliță, Florin Drăghici, Florin Lupan, Cătălin Luican și Gabriel Mihai, patrulau „banal” prin oraș. Banal până în clipa în care banalul a luat foc, la propriu.

Un apartament de la etajul al II-lea al unui bloc a fost cuprins de un incendiu violent. Pe balcon, un bărbat înconjurat de fum, cu niciun drum de scăpare, pregătit să sară în gol. Când viața îți arde sub ochi, nu mai ai timp nici de conferințe de presă, nici de „planuri de comunicare strategică”.

„CE FACEM CA OMUL ACESTA SĂ TRĂIASCĂ?” – ÎNTREBAREA CARE N-O SĂ APARĂ ÎN NICIUN RAPORT

În asemenea momente, nu există „ședință de analiză”, „proceduri în 15 pași” sau „așteptăm confirmarea superiorului”. Există o singură întrebare, povestită chiar de Sindicatul Europol:
„Ce facem ca omul acesta să trăiască?”

Nu sună ca o frază din fișa postului, nu apare la rubrica „atribuții”. Nu are cod, nu are alineat în lege. Dar e întrebarea care diferențiază o uniformă goală de un om viu în spatele ei.

SCARA MINUNE: CÂND EROISMUL SE FACE CU LOGISTICĂ ÎMPRUMUTATĂ

Cum procedăm, în România, când oamenii ard la etaj și instituțiile ard la capitolul dotări? Simplu: improvizăm.

Polițiștii au observat în trafic o autoutilitară a unei companii de telefonie și internet care trecea prin zonă. Nu era a MAI, nu era „în planul de intervenție”, era doar România în realitate: scara salvatoare aparținea unei firme private, nu statului care se laudă cu „siguranță și încredere”.

Au folosit scara extensibilă a mașinii. Doar că scara… nu ajungea. Ca în orice poveste românească, când mai lipsește „un pic”, acel „un pic” se plătește cu sânge, cu mușchi și cu risc personal.

Polițiștii au ridicat scara pe brațe, la propriu, ca să mai câștige câțiva centimetri. Centimetri dintre viață și moarte. Centimetri care nu apar la rubrica „ore suplimentare”, „spor de risc” sau „dotări”.

În timp ce unii se chinuiau să țină scara cu forța fizică, ceilalți polițiști au securizat zona, au dirijat traficul și au creat condițiile pentru intervenția ambulanței și a pompierilor, cei care, în mod normal, ar trebui să fie primii în astfel de scene. De data asta, primii au fost cei care de obicei sunt chemați „să dea amenzi”.

„NU E ÎN FIȘA POSTULUI” – DAR E ÎN JURĂTURILE DE PE INTERNET

Rezultatul intervenției, relatat clar în comunicarea Sindicatului Europol: bărbatul de pe balcon a fost salvat.

Tradus:
– o familie nu și-a pierdut tatăl;
– o femeie nu și-a pierdut soțul;
– niște părinți nu și-au pierdut fiul.

Toate acestea datorită unor oameni care, pe hârtie, ar fi trebuit să se ocupe de ordine publică, nu de salvări de la incendiu cu scări improvizate. Asta nu scrie în fișa postului. În fișa postului, polițistul există, mai ales, ca țintă gata pregătită pentru hula publică „pentru cea mai mică greșeală”.

SUNT BUNI DOAR CÂND ARD BLOCURILE? SOCIETATEA ȘTIE SĂ APRECEZE DOAR POST-MORTEM

Sindicatul Europol subliniază: aceștia sunt doar o parte dintre polițiștii pe care societatea îi hulește pentru cea mai mică eroare. Cei care, când lumea fuge din pericol, intră în el.

Astăzi nu vorbim doar despre cinci agenți de la Moldova Nouă. Vorbim de miile de polițiști care pleacă zilnic în stradă fără să știe dacă se întorc acasă întregi, dar care vor fi judecați cu maximă severitate pentru un ton, un gest sau o secundă interpretată greșit într-un filmuleț de 15 secunde.

Când își riscă viața, sunt „datori, dom’le, că de-aia iau salariu”. Când greșesc, „trebuie dați afară, că sunt toți o apă și-un pământ”.
Eroismul lor nu se viralizează; doar eșecurile lor ajung trending.

ONOARE, CURAJ, SPIRIT DE ECHIPĂ – CUVINTE UZATE ÎN DISCURS, DOVEDITE ÎN FUM ȘI FOC

În comunicatul Sindicatului Europol se încheie cu „Felicitări, colegi! Ați demonstrat că onoarea, curajul și spiritul de echipă nu sunt simple cuvinte, ci valori care pot salva vieți”.

Sună frumos. Prea frumos pentru o societate care, de obicei, își amintește de astfel de cuvinte doar la parastase, înmormântări oficiale sau când se taie panglici la busturi și monumente.

Realitatea crudă e alta: în România, onoarea, curajul și spiritul de echipă se practică la etajul al II-lea, cu o scară împrumutată de la o firmă de internet, ținută în brațe de oameni care mâine vor fi fluierați în trafic pentru că „iar dau amenzi”.

CONCLUZIE: CÂND VA FI MAI UȘOR SĂ APLAUZI DECÂT SĂ HULEȘTI?

Cazul de la Moldova Nouă, relatat de Sindicatul Europol, ar trebui să pună o întrebare incomodă:
Nu cumva suntem o societate care vede polițistul doar ca pe un potențial abuzator, dar nu ca pe cel care ridică o scară cu mâinile goale ca să nu moară un necunoscut?

Polițiștii ăștia cinci n-au salvat doar un om. Au salvat, pentru o clipă, și ideea că uniforma încă mai poate însemna ceva: onoare, risc, responsabilitate.

Dar, ca de obicei, aplauzele vor ține o zi. Huiduielile – o viață. (irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv11 ore ago

Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XX): când „instructorul de etică” are 0,25 la etilotest

În serialul „Grădinița de cadre – IPJ Prahova”, documentat public de Incisiv de Prahova (aici), episodul cu agentul Ioniță Bogdan...
Exclusiv11 ore ago

IPJ Prahova si maneliadă la lege: cum dictează clanurile codul penal în centrul Ploieștiului

Centrul Ploieștiului, cedat oficial: trotuar de clan, lege de mucava În timp ce primăria vinde pliante lucioase cu „zonă civilizată”,...
Exclusiv11 ore ago

Marele Premiu de Trap al României: „Fugi de antidoping și ia trofeul!” Hipodromul Ploiești, din „Ținutul Vvnului” în „Ținutul dopajului protejat”

„Experiențe pentru toată familia”: popcorn în tribune, dopaj în culise În broșurile proiectului turistic „Prahova Tips & Tricks – De...
Exclusiv11 ore ago

Cutremur cu magnitudinea CCR în MAI: trei polițiști, cinci articole „detonate” și un sindicat cu fitilul aprins

Trei polițiști, un minister și un mănunchi de bombe juridice În ultimul an, trei nume au început să bântuie, juridic...
Exclusiv11 ore ago

Azile, voturi și ipocrizie: cum se înghesuie politicienii la poze cu victime, nu la responsabilitate

Când dosarul penal devine decor de campanie În ultimele zile, scena politică românească arată ca o licitație de cinism: cine...
Exclusiv11 ore ago

Cum face IPJ Olt economie la litru de benzină: taie din drepturi, nu din prostie

Când litera legii e clară, dar mințile „specialiștilor” sunt aburite Politicile Ministerului Afacerilor Interne, așa cum sunt ele „traduse” către...
Exclusiv22 de ore ago

Hipodromul de Ploiești: „Tips & Tricks” despre cum să fugi mai repede de antidoping

De la „Ținutul Vinului” la „Ținutul Dopajului” Proiectul turistic „Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie: Ploiești...
Exclusivo zi ago

87 de milioane pe an ca să nu plouă: anti-grindină în Vest interzis, la noi prelungit

Rachete pe bani grei, ploi pe gratis: cum a ajuns „sistemul anti-grindină” să fie acuzat că e, de fapt, anti-fermieri...
Exclusivo zi ago

Inspectoratul de Protecție al Jmecherului, sezonul XIX: bețivi la volan, fini de „nași”, pozari cu vile și gândacul‑șef care încasează „merit” la A3 – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XIX)

Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XIX): cum se țin bețivii la volan „activi” până la pensie La IPJ Prahova,...
Exclusivo zi ago

Poliția pe TikTok, birocrata pe fotoliu: cum se face praf pregătirea fizică a oamenilor legii

„Curul și hârtia igienică”: așa își tratează MAI propria poliție Pentru că birocrații din aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne...
Exclusivo zi ago

Garda de Coastă, fără cârmă: directori la prelungiri, lege la dușuri

POARTA SCHENGEN, PAZITĂ LA MICĂ ÎNȚELEGERE: 3 ANI ȘI 4 LUNI FĂRĂ CONCURS La Garda de Coastă, adică la cea...
Exclusiv2 zile ago

Gândacul‑șef cu salariu de „merit” – cum își unge pensia comisarul Sadicovici pe spinarea agenților sufocați în autospeciale fără aer condiționat – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XVIII)

De la „abonamentul la șmecherie” la „salariul de merit la gândăceală” După ce Incisiv de Prahova a arătat, în episodul...
Exclusiv2 zile ago

O nouă revoluție la poliție: marele mop iese din fișa postului

După opt decenii de „lasă că merge și-așa”, descoperim secolul XXI Da, ați citit bine: în anul 2026, în Uniunea...
Exclusiv2 zile ago

De la „Alo, 112?” la „Fugi, Costine, fugi!” – cum a ajuns un dispecerat să țină loc de SMURD, ISU și Minister

Eroii de serviciu: comunicatul lacrimogen marca Sindicatul Europol Sindicatul Europol ne anunță, cu patos de telenovelă și inimioare albastre, că...
Exclusiv3 zile ago

Republica „butoiului roșu”: Mafia deșeurilor de la Coca‑Cola Ploiești își face legea pe OLX

Din fabrica de suc, direct la tarabă În urma declanșării investigației privind deșeurile din cadrul fabricii Coca‑Cola din Ploiești și...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv