Administratie
Intervenția ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în cadrul emisiunii „Decisiv”, la postul de televiziune Antena 3
Emisiunea „Decisiv”
Moderatoare: Mădălina Mihalache
Intervenție telefonică în direct: ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu
Mădălina Mihalache: S-a alăturat discuției noastre, este în direct cu noi și îi mulțumesc pentru asta, vicepremierul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu. Bună seara, domnule Predoiu, mulțumesc foarte mult pentru intervenție!
Cătălin Predoiu: Bună seara, vă mulțumesc și eu.
Mădălina Mihalache: Domnule Predoiu, ați văzut declarația premierului, ați văzut declarația președintelui Klaus Iohannis. Care este stadiul actual? Intrăm, așa cum ne-a anunțat premierul Marcel Ciolacu, și ați avut discuții în acest sens, și aerian și maritim în martie anul viitor și ce se întâmplă cu ridicarea frontierelor terestre?
Cătălin Predoiu: Vă voi răspunde, bineînțeles, la întrebare, rugămintea este să îmi dați doar un minut fără să fiu întrerupt, ca să știm exact despre ce discutăm, pentru că s-au făcut foarte multe speculații. Lucrurile stau în felul următor: în urmă cu luni de zile, când s-au reluat aceste eforturi de a discuta cu Austria pentru a-și schimba poziția, ne-am angajat pe mai multe canale de negocieri, ministerul de Interne, ministerul de Externe, cabinetul premierului, președinție, bineînțeles.
În urma acestor luni de negocieri, cel puțin la nivelul Ministerului Afacerilor Interne foarte intense, sunt convins că și la alte niveluri, în urma acestor luni de negocieri, de discuții diplomatice, Austria a anunțat, mai întâi în presă, că își schimbă poziția și că ar fi de acord cu extinderea spațiului Schengen doar pentru frontiera aeriană. În urma acestui anunț de presă a avut loc Forumul Salzburg, care s-a desfășurat la Liubliana, în Slovenia, și acolo partea austriacă a prezentat și un document scris, atât delegației României, cât și delegației bulgare.
Pe acel document au avut loc discuții sub rezerva, evident, continuării acestora pe baza mandatelor primite ulterior. În urma acestor discuții concluzia a fost că noi am clarificat oficial, Austria este de acord cu extinderea spațiului Schengen pe frontiera aeriană și că rămân în discuție celelalte două frontiere. Evident, ambele delegații, și română și bulgară au discutat și celelalte două frontiere. Concluzia a fost că în zilele următoare vor continua aceste discuții și se va vedea la ce nivel, la nivel de Minister de Interne, la nivel de cabinete de prim-ministru sau la nivelul Consiliului European.
Nu s-a semnat nimic, nu s-a convenit nimic, nu s-a bătut nimic în cuie. Acum suntem în pasul în care se discută la Consiliul European pe baza acestei propuneri a Ministerului de Interne austriac, respectiv a Austriei.
Mădălina Mihalache: În Propunere, Austria dă inclusiv exemple: gard de întreținere la frontieră, frontiere supravegheate de drone. Acestea sunt condițiile pe care România le poate accepta?
Cătălin Predoiu: În primul rând că nu sunt condiții. Nu există termenul de condiție și este vorba de termenul de propuneri de măsuri adiacente. Ce sunt aceste măsuri adiacente? Întreținerea gardurilor, acolo unde sunt deja. Există porțiuni de gard la frontieră, la diverse frontiere ale statelor membre ale Uniunii Europene, recte și Bulgaria din câte înțeleg, există undeva în sud și se propune întreținerea acestui gard la bulgari. Nu se propune construcții de garduri noi și așa mai departe. Se propune întărirea controalelor la frontiere, inclusiv cu suport al ofițerilor Frontex, care este Agenția Uniunii Europene în care România are un loc fruntaș.
Mădălina Mihalache: Dar se vorbește și despre consilieri austrieci pe aeroporturile relevante din Bulgaria și România.
Cătălin Predoiu: Corect. Se propune ca, pe cale de cooperare polițienească, care se întâmplă la ora asta și pe cazuri de crimă, și de furt, și de trafic și de ce vreți, ca măsură de încredere să participe o perioadă la aceste controale și după extinderea spațiului Schengen și ofițeri de poliție de frontieră din Austria. Se propune, de asemenea, investiții care să fie făcute de Comisia Europeană în protecția frontierelor, lucru care ne folosește și nouă. Și se mai subliniază faptul că se dorește continuarea aplicării acordurilor Dublin, în virtutea cărora cei care intră într-o țară, să zicem țara X, ca să nu mai subiectivizăm discuția, și din țara X în mod ilegal traversează frontiera și ajung în țara Y, capturați în țara Y, se reîntorc în țara X.
Mădălina Mihalache: Și bulgarii au fost de acord? Pentru că a fost și omologul dumneavoastră bulgar la această discuție. Bulgarii sunt de acord și cu această cerință?
Cătălin Predoiu: Am început prin a vă sublinia că nu s-a convenit nimic bătut în cuie, ci s-a luat act de această poziție, s-au dezbătut pentru a se clarifica exact și a înțelege exact care sunt pozițiile Austriei…
Mădălina Mihalache: Noi, România avem anumite obiecții față de această propunere?
Cătălin Predoiu: Cum v-am spus, noi am discutat de la început faptul că e doar o frontieră în joc și nu sunt mai multe. N-a rămas nimic închis. Totul este deschis discuției, inclusiv foarte clar acolo a explicat că nu vedem ce probleme sunt, înțelegem că au o serie de probleme cu frontiera terestră, dar ce probleme sunt cu frontiera maritimă, de exemplu, care nu pune nici o problemă.
Mădălina Mihalache: Ce urmează în următoarele ore și următoarele zile?
Cătălin Predoiu: Deci, au fost discuții, se cheamă discuții exploratorii acest lucru, dar și a se pre-sesiza pozitiv să înțelegem exact ce vor. Primul lucru, trebuie să înțelegi ce vrea celălalt, dincolo de o declarație de presă, iar acum ce urmează, urmează să așteptăm ce ne va aduce discuția de la Consiliul European și mai departe, în zilele următoare.
Mădălina Mihalache: Cu președintele ați vorbit pentru că s-a întâlnit aseară cu Karl Nehammer?
Cătălin Predoiu: Pe tot parcursul acestor discuții au fost respectate toate procedurile în vigoare ale statului român de raportare, de informare, de stabilire a mandatelor și așa mai departe.
Mădălina Mihalache: Care sunt șansele pe care le dați dumneavoastră, pentru că sunteți omul cheie în aceste negocieri, care sunt șansele pe care le dați dumneavoastră ca România și Bulgaria, că suntem la pachet, să primească un vot pozitiv unanim din partea tuturor statelor membre, la nivelul unei reuniuni extraordinare a Consiliului JAI care să aibă loc până la finalul acestui an?
Cătălin Predoiu: Eu nu îmi exercit funcția de ministru ca să pronostichez șanse, ci ca să mă lupt pentru șanse și am făcut asta de când am preluat mandatul, și suntem într-un moment în care avem ceva ce putem discuta pe masă. Vom vedea ce aduc aceste discuții. Altfel la capitolul șanse acum 4 luni nu dădea nimeni nicio șansă, dacă e să o spun.
Mădălina Mihalache: Da, dar cu câteva zile înainte, avem pe de o parte un optimism afișat de premierul Marcel Ciolacu și un pesimism afișat de președintele Klaus Iohannis, chiar și după întâlnirea cu cancelarul Austriei, Karl Nehammer.
Cătălin Predoiu: Mă invitați la o zonă de conversație sau de comentariu politico-jurnalistic la care, sincer vă spun, nu sunt calificat, nu mă pricep. Eu știu la ce mă pricep și fac doar ce mă pricep.
Mădălina Mihalache: Bun! Urmează să mai discutați cu Gerhard Karner în următoarele în ore, în următoarele zile, să vă mai întâlniți chiar și o trilaterală, tot și cu omologul bulgar?
Cătălin Predoiu: Sunt permanent în contact cu toată lumea nu numai cu domnii miniștri, ci și cu comisarul european și Președinția spaniolă. Avem telefoanele deschise zi și noapte, credeți-mă, și există astfel de consultări permanente între miniștrii din cadrul țărilor membre UE.
Mădălina Mihalache: Și cum schimbă ultima poziție a Ungariei de astăzi? Ați văzut că acum și Ungaria pune o condiție bulgarilor în ceea ce privește gazul rusesc, votul este la pachet cu România cu Bulgaria.
Cătălin Predoiu: Este o informație care a fost, cum să spun, generată de discuțiile de la Bruxelles, dacă nu mă înșel acum e de ultimă oră. (…) Sunt prea puține informații în momentul ăsta ca să mă pronunț. O să mă informez și, când o să am destule informații, mă voi pronunța. Noi am explorat și acest subiect când am fost în Slovenia cu colegul bulgar și ne-au asigurat că nu sunt probleme sau dacă vor fi, le vor rezolva.
Mădălina Mihalache: Bun! În legătură cu ridicarea frontierelor, dumneavoastră în negocierile pe care le-ați purtat, ați încercat să puneți problema dacă va fi un vot, o reuniunea Consiliului JAI extraordinară până la finalul anului, să obținem și o dată concretă pentru anul viitor, când vom intra cu drepturi depline în spațiul Schengen, adică și cu frontierele terestre?
Cătălin Predoiu: Vă asigur că am explorat toate variantele și am stat pentru toate variantele care să maximizeze poziția României, plecând de la realitatea din teren.
Mădălina Mihalache: Și ce v-a spus partea austriacă? Există înțelegere?
Cătălin Predoiu: Există o deschidere pentru a discuta toate aceste aspecte. Ele se discută la ora aceasta. Vom vedea ce vor aduce aceste decizii.
Mădălina Mihalache: Și o ultimă întrebare, domnule vicepremier, ce știți de Olanda? Pentru că știm, Olanda a avut o poziție contrară aderării Bulgariei, însă asta înseamnă un vot negativ și vizavi de România. Ce știți despre Olanda și-a flexibilizat poziția în ceea ce privește Bulgaria? Vom avea un anunț din partea bulgarilor în acest sens, din partea Olandei mă scuzați?
Cătălin Predoiu: Condiția Olandei era legată de reformele din justiția din Bulgaria, care erau încă deschise, la noi s-au închis anul trecut nu mai avem acest subiect. În legătură cu Bulgaria, ceea ce știm pe canale diplomatice de la nivelul Consiliului JAI, când a avut loc Consiliul JAI, este că guvernul olandez dorește să obțină un mandat din Parlamentul olandez, dar depinde foarte mult de discuția de acolo din Parlament.
Mădălina Mihalache: Bun! Vă mulțumim foarte mult pentru intervenția la “Decisiv” și pentru toate aceste explicații! Așteptăm și în următoarele zile să vedem exact cum vor decurge aceste negocieri și sperăm cu toții să avem un rezultat și un anunț bun.
Administratie
Revoluția apei la Sinaia: Lucrări avansate promit siguranță pe termen lung
Stațiunea Sinaia, o destinație emblematică a Văii Prahovei, se află în plin proces de modernizare a infrastructurii sale vitale. Lucrările de reabilitare a sistemului de alimentare cu apă au atins un stadiu avansat de execuție, prefigurând un viitor în care calitatea și continuitatea serviciilor hidrice nu vor mai reprezenta o preocupare.
Un proiect vital pentru siguranța Sinaiei
În centrul acestei transformări stă proiectul PH-CL-13, derulat cu seriozitate și profesionalism de către HIDRO PRAHOVA S.A. Acesta nu este doar un simplu șantier, ci o inițiativă strategică ce vizează reabilitarea integrală a componentelor cheie: sursele de apă, aducțiunile, stațiile de tratare și rezervoarele. Scopul este clar și ambițios: creșterea siguranței și eficienței întregului sistem de alimentare cu apă al orașului.
De la calitate la continuitate: Beneficiile tangibile
Investițiile masive în infrastructura hidrică nu sunt doar cifre în rapoarte, ci aduc beneficii concrete și imediate pentru fiecare locuitor și turist al Sinaiei. Prin aceste intervenții complexe, se urmăresc patru piloni esențiali:
- Îmbunătățirea calității apei furnizate: Asigurarea unei ape potabile la cele mai înalte standarde.
- Reducerea riscului de avarii: Eliminarea disfuncționalităților și a întreruperilor neprevăzute.
- Creșterea fiabilității infrastructurii: O rețea rezistentă și performantă pe termen lung.
- Asigurarea continuității serviciului: Acces neîntrerupt la apă, un element fundamental pentru confortul urban.
Aceste eforturi se înscriu în viziunea pe termen lung a unei stațiuni moderne, unde resursele esențiale sunt gestionate cu responsabilitate. Mesajul „Investim astăzi pentru apă sigură mâine” subliniază angajamentul ferm față de sănătatea și bunăstarea comunității, transformând Sinaia într-un exemplu de bună practică în administrarea resurselor hidrice.
Administratie
Sediul modern al Secției 9 Poliție București: O investiție în siguranță și performanță
Bucureștiul se bucură de o nouă infrastructură vitală pentru siguranța publică. Secția 9 de Poliție a capitalei a fost dotată cu un sediu complet modern, un proiect ce marchează o investiție semnificativă în condițiile de lucru ale polițiștilor și, implicit, în beneficiul direct al cetățenilor. Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, prim-vicepreședinte PNL, a subliniat că această realizare reprezintă o „investiție concretă în siguranța publică și în condiții mai bune de lucru pentru polițiști”.
O clădire nouă, din temelii, finanțată strategic
Noua clădire a Secției 9 Poliție nu este doar o renovare, ci o reconstrucție integrală. Vechiul imobil a fost demolat, iar în locul său a fost ridicată o structură modernă, adaptată nevoilor actuale. Proiectul a avut o valoare totală de 46 de milioane de lei și a fost finanțat în cadrul unui program amplu de investiții derulat de Ministerul Afacerilor Interne în parteneriat cu Banca Mondială.
Acest program a demonstrat deja o eficiență considerabilă. Conform declarațiilor oficiale, în perioada 2023-2025, prin intermediul său, au fost recepționate nu mai puțin de 78 de obiective. Valoarea totală a acestor investiții se ridică la impresionanta sumă de 183 de milioane de euro, destinate structurilor esențiale de ordine publică și siguranță națională, incluzând Poliția, Jandarmeria, Poliția de Frontieră și Imigrări.
Apel la profesionalism: Standardul clădirii cere standard profesional
Cu ocazia inaugurării, ministrul Predoiu a transmis un mesaj clar și direct către membrii Poliției Române. „Standardul clădirii a crescut; să crească și standardul profesional, zi de zi”, a declarat oficialul. El a accentuat că o dotare modernă este doar un instrument, iar diferența esențială o face modul în care forțele de ordine intervin: „rapid, corect, ferm, fără abuzuri și cu respect pentru cetățean.”
Siguranță crescută și încredere consolidată în comunitate
Ministrul de Interne s-a declarat mulțumit de faptul că încrederea publicului în Poliția Română este în creștere, felicitând toți colegii implicați. Cu toate acestea, obiectivul rămâne ambițios: „mai multă siguranță în comunități și rezultate vizibile pentru fiecare leu investit”.
Noul sediu al Secției 9 Poliție, care va deservi nevoile de siguranță ale aproximativ 120.000 de bucureșteni, reprezintă un pas concret în atingerea acestor obiective. Cătălin Predoiu a mulțumit partenerilor și tuturor celor implicați în proiect, urând succes colectivului Secției 9 în operarea acestei noi facilități. (Paul D.).
Administratie
Centrul pentru Mari Arși Copii avansează rapid: Ministrul Rogobete confirmă 40% progres fizic
Bucureștiul este martorul unor progrese semnificative în construcția Centrului pentru Mari Arși Copii de la Spitalul Clinic de Urgență „Grigore Alexandrescu”. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vizitat recent șantierul, exprimându-și optimismul cu privire la stadiul lucrărilor. „Avansăm. Și se vede”, a declarat ministrul, subliniind că, în doar câteva luni, proiectul a atins un progres fizic de 40%. Această evoluție rapidă indică o structură deja ridicată și spații conturate, transformând promisiunile de pe hârtie în realități concrete.
Capacități extinse pentru cazuri severe
Noul centru este conceput pentru a trata cazuri severe la cele mai moderne standarde. Acesta va dispune de 10 paturi pentru pacienți critici, 14 paturi de terapie intermediară și 10 paturi dedicate microchirurgiei. De asemenea, vor fi disponibile 2 săli de operație specializate, o secție ATI cu 36 de paturi și un bloc operator cu 8 săli de intervenție. Toate aceste facilități vor fi integrate funcțional cu spitalul existent, asigurând acces direct către UPU și circuite medicale optime.
Infrastructură resilientă pentru siguranță sporită
Pe lângă dotările medicale, proiectul pune un accent deosebit pe autonomia și securitatea infrastructurii, esențiale în situații de criză. Centrul va beneficia de o centrală proprie pe gaz, cu rezervă pe motorină, un puț forat și rezerve de apă potabilă de 200 mc, precum și circuite separate pentru apa menajeră. Această abordare subliniază importanța construirii unei infrastructuri responsabile, capabile să funcționeze chiar și atunci când sistemul este pus la încercare.
Ministrul Rogobete a recunoscut că „nu putem repara totul peste noapte”, dar a reiterat angajamentul de a construi „capacități reale care salvează vieți”, exprimând încrederea în succesul acestui proiect vital pentru sănătatea copiilor din România.
-
Exclusivacum 2 zileClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 4 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 4 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Exclusivacum 4 zileSCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!
-
Exclusivacum 2 zileVărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
-
Exclusivacum 3 zileMAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!



