Actualitate
Ne-am fi putut aștepta la o reduce a încasărilor și a bugetelor de asigurări de sănătate, având în vedere scăderi de volum și calitate ale actului medical? Nțț

În cei cinci ani despre care vorbim, populația României a scăzut, conform referendumului de anul trecut, cu mai mult de un milion de persoane. A scăzut, deci, și numărul asiguraților. Ar fi trebuit, teoretic, să scadă și cheltuielile de sănătate.
În ultimii 5 ani, încasările de la populație de contribuții de asigurări sociale aproape că s-au dublat – de la 26 de miliarde de lei colectate în 2018, la 42 de miliarde de lei bugetate pentru anul acesta.
Serviciile de îngrijire medicală au scăzut, atât în volum, cât și în calitate. Este valabil atât în cazul spitalelor și clinicilor publice, cât și în cazul celor private.
În spitalele din România, gravidele au „dreptul” de a naște pe trotuarul spitalului, de a aștepta 7 ore până își dau obștescul sfârșit sau de a li se confunda o sarcină de 8 luni cu o hernie.
Nu avem niciodată suficiente paturi pentru marii arși sau pentru terapie intensivă. La tv, șefii prostocrați ai guvernului și ai ministerelor de resort rânjesc satisfăcuți când mecanismul european de cooperare sanitară găsește mici breșe pentru transportarea în străinătate a pacienților arși în explozii și incendii, ca și când treaba asta jenantă ar fi o victorie a europenismului, iar nu un românesc eșec major de administrare a banilor publici.
De altfel, nimic major sau semnificativ nu s-a întâmplat în spitalele conduse de feudalii sistemului sanitar (profesori de medicină – politicieni, sponsorizați ai big pharma, birocrați eterni ai ministerelor și agențiilor „de resort”, lideri ai smurdo-sferei etc.) în ultimii 5 ani. La nivel de principii, de fapt, nu s-a schimbat nimic în ultimii 25 de ani, de când la noi a fost implementat sistemul de asigurări sociale de sănătate de tip german. Spitalele metropolitane sau regionale complexe încă așteaptă lumina zilei, ca și autostrăzile, tocând în gol zeci de miliarde de ani de zile.
Reamintesc că, pe vrema plandemiei, la „recomandarea” lui gomandant de la agțiune, spitalele au stat închise în proporție de 80%, restul fiind concentrate pe pacienții plandemiei, inclusiv pe asimptomatici și ipohondri.
Inteligent ar fi fost, dacă tot s-a redus atât de mult prestația de servicii asigurate populației, să se fi reorientat surplusul teoretic către investiții și primenirea personalului, inclusiv cu absolvenți de medicină din state unde încă se face carte.
Dar nu. Mergem mai departe cu dacia papuc și cu Dorel, care știe cum se transvazează GPL dintr-o cisternă în alta, cu țigara în mână și cu furtunul de la butoiul de țuică.
Ne-am fi putut aștepta la o reduce a încasărilor și a bugetelor de asigurări de sănătate, având în vedere aceste scăderi de volum și calitate ale actului medical? Nțț.
În schimb, s-au cheltuit sute de milioane de euro pe izolete și ventilatoare inutile, pe spitale mobile nefuncționale, pe măști utile doar supușeniei și pe chituri neconforme de testare a guturaiului. Desigur, să nu uităm niciodată că s-au cheltuit demențial 1,2 miliarde de euro pe seruri experimentale inutile, nocive și refuzate de populație (ca la noi, la luptătorii anti-corupție premiați de ambasade, s-a uitat, totuși de problemă, acolo unde contează, adică la DNA).
În plus, numai anul trecut, un număr de trei mari lanțuri de farmacii, au făcut o cifră de afaceri de 7 miliarde de lei, pentru care nu au achitat impozite, pe motiv de „optimizare fisclă” (cifra este mai mare cu cel puțin 3 miliarde; există un al patrulea lanț, care a declarat profit anemic pe aceste 3 miliarde, urmând a achita niște firfirici cu titlu de impozit).
Ei bine – ca să mă exprim în clișeele reporterilor de teren de la tv – mai mult de 70% din această cifră de afaceri provine din medicamente compensate și gratuite, adică, finanțate din asigurările sociale de sănătate.
Să mai reținem că, în perioada plandemiei și în perioada de după, spitalele și-au majorat în ritm amețitor personalul, iar salariile din sistem s-au dublat ori s-au triplat, ca să nu mai vorbim de sporurile aferente muncii de „eroi din linia întâi”. S-a ajuns în situația spitalului din Urziceni, care are mai mult de 220 de angajați, inclusiv secție de ginecologie, dar trimite gravidele să nască la alte spitale (dacă au noroc și nu arată prea sărace) ori le lasă să se descurce cum or putea, pe trotuar (pentru că sunt de etnie romă și mai au și dizabilități).
La Botoșani e chiar mai rău – gravidele pot să dea ortul popii, că medicul de gardă nu se trezește din siesta. Ca să nu mai vorbim de spitalele unde omul merge pentru a fi salvat, dar a doua zi „se trezește, Doamne ferește, mort” (după celebra expresie inteligentă a unei madam ministru), pentru că instalațiile electrice sau de oxigen improvizate incendiază secția de ATI sau de nou-născuți a spitalului.
(tot respectul pentru profesia de medic – vindecător, dar nu se poate trece cu vederea un Dorel care confundă sarcina cu hernia; de asemenea, nu poate să te lase rece transformarea urâtă a medicului în comerciant sau în antropotehnician).
Este ridicol, este revoltător, este inacceptabil pentru un om rațional, dar guvernul Ciolacu intenționează ca, prin asumarea răspunderii în Parlament, să emită o lege care ne va obliga pe noi toți să plătim și mai mult la acest fond național de asigurări de sănătate.
În momentele înălțătoare în care aplaudați sistemul că e „pă știință”, că vă protejează, că vă ține în continuare apți să consumați ceea ce vă livrează, luați-vă 5 minute și gândiți-vă unde vă sunt banii. Se vede la televizor.
Banii noștri se află în achizițiile publice de peste 50 de miliarde de euro anual, din care jumătate se duc în buzunare corupte, care utilizează Dorei pentru a ne face știrile despre dezastre mai „interesante”.
Gheorghe Piperea
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Administratieacum 15 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”