În fiecare port de escală, după acostare întoarcem clepsidra și facem tot posibilul să ne bucurăm, din plin, de toate frumusețile orașului port și ale împrejurimilor și, atât cât se poate, să inspirăm adânc vaporii culturii locului. Pireu, primul port de escală din acest marș de instrucție al navei-școală „Mircea”, nu a făcut excepție.
Am acostat în cel mai vechi și cel mai mare port elen, vineri, 7 iulie, dimineață, într-o zi toridă, cu temperaturi de circa 40°C, care s-au menținut pe toată durata staționării noastre.
Ne-a fost atribuit cheul 11, unde, timp de patru zile, ne-a ținut companie un număr impresionant de nave de croazieră și alte trei veliere. Fluxul intens al traficului de nave în portul Atenei n-a încetinit aproape niciodată, din antichitate până acum.
În prima zi de escală, la bordul navei au sosit rectorul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, contraamiral de flotilă conf. univ. dr. Alecu Toma, și prorectorul pentru programe și relații internaționale, colonel conf. univ. dr. Cătălin Popa.
A fost o oportunitate pentru noi, am primit o invitație de la Academia Navală a Greciei pentru a vizita această școală cu tradiție și de prestigiu și, dacă s-a întâmplat ca această perioadă să se suprapună și cu vizita navei-școală „Mircea”, atunci am beneficiat de această oportunitate pentru a veni la bordul navei, pentru a fi aproape de studenți.
Cred că studenții deja conștientizează, și-au învățat rolurile, au început să zâmbească mai mult și cred că sunt nerăbdători să ajungă în următorul port, a afirmat contraamiralul de flotilă Alecu Toma.
Rectorul Academiei Navale a profitat de prezența la bord pentru a vorbi despre perioada în care, în calitate de student militar, s-a instruit pe nava-școală „Mircea”: Am avut ocazia să fiu ambarcat la bordul acestei nave doi ani consecutiv: 1992 și 1993. În perioada aceea, eram student la Academia Navală, în anul I, apoi anul al II-lea, iar aceste stagii de pregătire au fost fiecare de peste o lună de zile. Amintirile mele din acea perioadă sunt amintiri plăcute.
Punctând semnificația pe care practica la bordul navei-școală „Mircea” a avut-o asupra carierei sale ulterioare, contraamiralul Toma a avut și un mesaj pentru actuala promoție de studenți militari de la bord și anume să fie încrezători că, oricât de dificilă li s-ar părea această misiune la care iau parte în prezent, ea va contribui, în mod pozitiv, la dezvoltarea lor și la formarea lor ca viitori ofițeri de marină.
Însoțit de comandantul navei-școală „Mircea”, comandor Mircea Târhoacă, de prorectorul pentru programe și relații internaționale, colonel Cătălin Popa, precum și de zece studenți militari, contraamiralul Toma a vizitat Academia Navală Elenă, cu sediul în Pireu.
În timp ce comandanții noștri au purtat discuții cu reprezentanții academiei lor, noi am avut parte de un tur al campusului, unde ne-au fost arătate spațiile de studiu, de cazare, de servire a mesei. De asemenea, ni s-a prezentat istoricul Academiei Navale elene și am putut face comparația între facilitățile de care dispune Academia Navală „Mircea cel Bătrân” și cele de acolo.
Astfel, eu pot spune că academia noastră stă foarte bine la capitolul dotări, avem facilități în plus sau mai moderne decât ce am văzut aici, deci a fost o experiență utilă, a spus studentul caporal Alexandru Șerpoiu.
Prioritatea vizitei colonelului Cătălin Popa, prorectorul pentru programe și relații internaționale, la bordul navei-școală „Mircea” a constituit-o cei 12 cadeți străini care se instruiesc în acest marș internațional. De altfel, practica internațională la bordul unui velier reprezintă și una din oportunitățile pe care învățământul superior militar de marină din România se bazează în competiția cu alte structuri similare.
Uneori condițiile sunt mai grele decât și-au imaginat studenții străini. Confortul nu e ca pe o navă obișnuită a flotei, dar i-am văzut bucuroși că au întâlnit un colectiv în care s-au integrat și pot spune că asta ne-a bucurat cel mai mult, a afirmat colonelul Popa.
Pentru că am ajuns în Pireu la final de săptămână, weekendul a fost rezervat excursiilor și explorării punctelor de atracție turistică ale Atenei. Pe lista obiectivelor turistice care merită vizitate, în Atena, pentru consolidarea culturii generale, merită menționat Muzeul Războiului sau ceea ce noi am numi Muzeul Militar.
O clădire care, pe trei niveluri, adăpostește o filă a epopeii balcanice, rezervată istoriei naționale a Greciei. Am remarcat cu toții reconstituirile istorice deosebit de dramatice ale unor momente cruciale din evoluția statului elen.
În timpul escalei, „Mircea”, ambasadorul onorific al României pe mările și oceanele lumii, a fost onorat de vizita la bord a șefei misiunii diplomatice române de la Atena, Adriana Ciamba. A fost o escală complexă, în care echipajul și studenții militari au avut ocazia să își refacă resursele de energie pentru continuarea marșului, iar componenta de diplomație navală a bifat un nou capitol.
Marți, 11 iulie, am lăsat în urmă escala elenă de pe itinerariul acestui marș și am luat cap compas următorul port de destinație: Taranto, Italia. Prognoza meteo ne informa că mai multe țări europene se confruntă cu valuri uriașe de căldură. Am experimentat suficient de mult canicula în Pireu și Atena, încât să ne simțim norocoși că, fie și pentru 28 de zile, trăim pe un vapor, pe mare.
Ne-am desprins bucuroși de cheul terminalului 11 din portul Pireu, fiindcă urma un moment îndelung așteptat: tranzitarea canalului Corint. Aspirantul Mihai Alexandru umblă preocupat pe punte cu agenda în mână.
I-am împărțit pe vergi. Astăzi merg să le comunic rolurile, spune în timp ce coboară scările către cazarma 3, unde studenții sunt deja adunați. Aspirantul, împreună cu comandantul SL7, căpitan Ștefan Scutelnicu, dau citire rolurilor la lucrul în arboradă. Pe fețele studenților se citește nerăbdarea. Cu toții se visează la verga rândunică, pe cât posibil pe poziția de verfafor.
Ieșim din cazarma 3 și urcăm pe puntea teugă, unde câțiva studenți și membri ai echipajului sunt deja strânși și dau de la unul la altul un binoclu și indicații telegrafice: uite acolo, pe tribord, vezi copacii ăia? Dincolo de coroanele lor e intrarea. Nu mai e niciun secret, privesc cu toții spre intrarea în canalul Corint. Am ajuns.
Tranzitarea canalului a declanșat o emoție generală la bord. Aproape întregul echipaj s-a aflat pentru câteva zeci de minute pe punte, de la comandant până la bucătari și chiar echipa de mecanici.
Spectacolul a fost transmis, în direct, pe pagina oficială de Facebook a navei-școală „Mircea” de căpitanul Ștefan Scutelnicu, unul dintre norocoșii echipați cu centuri, care, din nou, pentru acest spectacol, și-au rezervat loc „în lojă”, la 40 de metri înălțime.
Părăsim canalul Corint și navigăm cu motor, iar asta ne ajută să câștigăm suficient timp încât să ne încadrăm în programul de marș și să desfășurăm și câteva activități foarte importante de practică.
Prima dintre ele, abandonul navei. Studenții se echipează cu vestele de salvare, urcă pe platforma montată pe copastie și plonjează în apa cristalină a Mării Ionice. După răcoreala atât de apreciată de studenți și de echipaj, urmează, tot în arhipelagul Insulelor Ionice, lansarea la apă a bărcilor 10+1.
Ușor de confundat cu delfinii care ne tot însoțesc din Marea Neagră și până, iată, în insulele grecești, scafandrii militari sunt și ei în apă, unde profită să facă o nouă inspecție a operei vii și să curețe crusta de scoică formată pe burta lui „Mircea”, în timpul marșului.
Ultima zi de marș spre Taranto, 14 iulie, începe cu un curs practic susținut de comandantul grupului de vitalitate, maistrul militar cls. a II-a Alexandru Opincaru, care le prezintă studenților materialele folosite de echipa de vitalitate în cazul apariției găurilor de apă, precum și în cazul intervențiilor la incendii.
Nici nu apucă bine să termine de prezentat echipamentele și, prin catarg, studenții sunt chemați urgent la puntea centru, fără să li se comunice (încă) activitatea pe care o vor desfășura. Nu mică le-a fost surpriza acestora când au dat nas în nas cu Zeul Neptun, însoțit de alaiul său de nimfe ispititoare, devoratoare de inimi de marinari.
„Cine tulbură liniștea apelor mele?!” – tună vocea puternică a zeului mărilor. Dar, în loc să-i ia la rost pentru îndrăzneala lor, Zeul Neptun laudă curajul tinerilor lupi de mare și le dă binecuvântarea sa pentru a colinda mereu, în siguranță, întinderile albastre! (Cristina Sîmbeteanu).
