Descălecat” cu scandal la IPJ Călărași. Sindicat polițienesc acuză un management al fricii și al arbitrariului

Sindicatul Polițiștilor SIDEPOL (Sindicatul Sidepol) atrage public atenția asupra modului în care noul inspector-șef al IPJ Călărași și-ar exercita atribuțiile de conducere. Potrivit sesizărilor transmise organizației sindicale de către polițiști din cadrul inspectoratului, stilul managerial al acestuia ar fi unul „toxic, imprevizibil și profund dăunător” pentru colectiv și pentru buna funcționare a unității de poliție.

Promovat „la limită”, cu pretenții de autoritate deplină

Conform informațiilor făcute publice de Sindicatul SIDEPOL, accederea ofițerului în funcția de inspector-șef al IPJ Călărași a avut loc în urma unui concurs promovat cu nota 7,05 — în condițiile în care 7,00 reprezintă pragul minim pentru promovare.

În locul unei consolidări a instituției, mai mulți polițiști reclamă că numirea ar fi fost urmată de o „degradare accelerată” a climatului organizațional. Contrastul dintre rezultatul modest la examen și autoritatea maximală pe care și-ar fi asumat-o ulterior în funcție ridică, în opinia sindicatului, serioase semne de întrebare privind:

• pregătirea managerială,
• capacitatea de a conduce un inspectorat județean la standardele cerute de funcție,
• modul în care este înțeleasă responsabilitatea unei funcții de top management în Poliția Română.

(Sindicatul indică inclusiv existența unor fotografii ale notei de la examen, prezentate ca dovadă în sprijinul afirmațiilor făcute public.)

„Dezbină ca să conduci” – model exportat de la o secție de poliție la un inspectorat județean

Potrivit surselor citate de Sindicatul SIDEPOL, comportamentul actual al inspectorului-șef de la IPJ Călărași nu ar fi un accident de parcurs, ci repetarea unui tipar deja manifestat în perioada în care acesta a condus Secția 18 Poliție – Direcția Generală de Poliție a Municipiului București.

Modelul managerial atribuit acestuia este sintetizat de polițiștii nemulțumiți prin formula „dezbină pentru a conduce”:

• tensionarea deliberată a relațiilor în interiorul colectivului,
• cultivarea suspiciunilor între colegi,
• transformarea unei instituții care ar trebui să funcționeze în baza disciplinei și profesionalismului într-un spațiu dominat de frică și neîncredere.

Sindicatul subliniază că nu ar fi vorba de un incident izolat, ci de un tipar recurent de exercitare a autorității, transferat acum la nivelul unui întreg inspectorat județean — fapt considerat „inacceptabil într-o instituție publică modernă”.

Șefi de structuri, „pedepsiți” arbitrar: reproșuri, umilințe, amenințări

Sesizările ajunse la Sindicatul Polițiștilor SIDEPOL descriu situații în care numeroși șefi de structuri ar fi fost supuși unor reproșuri și mustrări lipsite de fundamentare clară, într-un climat în care relația cu inspectorul-șef ar oscila brusc între:

• apreciere aparentă și
• sancționare verbală dură.

Nu ar fi vorba de o evaluare profesională reală, reclamă polițiștii, ci de un mecanism prin care personalul este ținut într-o stare permanentă de nesiguranță și supunere.

Deși vorbim, potrivit sindicatului, despre manageri cu experiență semnificativă în funcții de conducere la nivelul IPJ Călărași — expertiză care ar depăși net cunoștințele actualului șef de inspectorat în domeniile respective — propunerile și soluțiile acestora ar fi respinse din start.

Mai mult, deciziile nu ar fi asumate prin dispoziții clare, scrise, ci prin răspunsuri monosilabice, de tip „DA” sau „NU”, fără justificări sau îndrumări profesionale. În momentul în care șefii din subordine ar îndrăzni să formuleze contraargumente, reacția descrisă în sesizări ar include jigniri, injurii și amenințări din partea conducerii inspectoratului.

Controale interne, cercetări disciplinare și sancțiuni „înainte de semnătură”?

Unul dintre cele mai grave aspecte semnalate de Sindicatul Polițiștilor SIDEPOL se referă la modul în care ar fi folosite instrumentele de control intern și disciplina:

• dispunerea repetată de verificări și cercetări disciplinare fără motive suficient de temeinice,
• aplicarea unor sancțiuni disciplinare care ar produce efecte înainte ca documentele respective să fie semnate sau comunicate în forma și condițiile prevăzute de lege.

Dacă aceste aspecte se confirmă, subliniază sindicatul, nu am mai fi în fața unor simple derapaje administrative, ci a unui mod sistematic de a eluda garanțiile legale care protejează angajații.

Organizația precizează că toate aceste elemente reprezintă, în acest moment, sesizări și acuzații formulate de personalul din subordinea inspectorului-șef, și nu fapte stabilite printr-o anchetă oficială. Totuși, având în vedere experiența anterioară a sindicatului cu același „manager”, SIDEPOL afirmă că are o „suspiciune rezonabilă” că situația din teren corespunde în mare parte relatărilor primite.

Sindicatul SIDEPOL: „Un management bazat pe frică nu are ce căuta într-o instituție publică”

În poziția publică asumată, Sindicatul Polițiștilor SIDEPOL afirmă că nu poate accepta un model de conducere bazat pe:

• intimidare,
• arbitrariu,
• ocolirea sau relativizarea legii.

Organizația sindicală reamintește că un management modern, mai ales la nivelul unei instituții publice cu rol esențial în siguranța cetățeanului, trebuie să se întemeieze pe:

• legalitate și transparență decizională,
• dialog real cu personalul,
• respectarea neechivocă a drepturilor angajaților,
• utilizarea corectă și argumentată a instrumentelor disciplinare.

Orice sancțiune, susține sindicatul, trebuie să fie riguros motivată, documentată și adoptată cu respectarea strictă a procedurilor legale. În plus, este invocată lipsa unor reguli elementare de comunicare, deontologie și etică polițienească la nivelul actualului inspector-șef:

• un lider care aspiră la „top management” ar trebui, cel puțin, să cunoască și să respecte Codul de deontologie și etică polițienească, nu doar formal, ci în practică.

Apel către IGPR și MAI: evaluare independentă a climatului de la IPJ Călărași

În concluzie, Sindicatul Polițiștilor SIDEPOL solicită în mod ferm conducerii Inspectoratului General al Poliției Române și Ministerului Afacerilor Interne:

• declanșarea de urgență a unei evaluări independente a climatului organizațional din cadrul IPJ Călărași,
• verificarea temeinică a tuturor aspectelor semnalate de personal,
• adoptarea măsurilor necesare pentru eliminarea practicilor care ar conduce la deteriorarea gravă a activității instituției.

Potrivit sindicatului, miza nu este doar protejarea unui colectiv de polițiști, ci și garantarea faptului că o instituție-cheie pentru siguranța publică este condusă în spiritul legii, al demnității profesionale și al respectului față de cei care își desfășoară activitatea în teren. (Cerasela N.).

Critici privind modul de desfășurare a intervenției DIICOT

Modul în care au fost desfășurate perchezițiile în dosarul în care este vizat Călin Georgescu a generat reacții critice inclusiv în zona politică asociată mișcării #rezist, relatează publicația Lumea Justiției.

Printre cei care au comentat public situația se numără fostul deputat USR, PLUS și REPER Cătălin Teniță. Acesta a precizat că nu îl susține pe Călin Georgescu, dar a considerat necesară o discuție despre respectarea procedurilor și despre proporționalitatea intervenției.

Cătălin Teniță: „Din perspectiva lor pare o formă de abuz”

Într-o postare publicată pe Facebook, Cătălin Teniță a susținut că perchezițiile domiciliare desfășurate pe timp de noapte sunt, în principiu, supuse unor restricții prevăzute de legislația penală. El a menționat intervalul 20:00–06:00 și a făcut referire la excepțiile aplicabile în situații precum flagrantul sau sustragerea persoanei vizate.

Fostul parlamentar a afirmat că mobilizarea unui număr mare de forțe de ordine poate alimenta percepția unei acțiuni disproporționate în rândul susținătorilor lui Călin Georgescu.

„Din perspectiva lor pare o formă de abuz. Care îi întărește imaginea de martir al poporului”, a scris Teniță, potrivit citatului publicat de Lumea Justiției.

Acesta a mai susținut că ancheta putea fi demarată, în opinia sa, printr-o convocare la sediul procurorilor, în timpul zilei, fără o intervenție de o asemenea amploare. Totodată, Teniță a precizat că, dacă acuzațiile de înșelăciune se confirmă, persoana vizată trebuie să răspundă în fața legii.

Tribunalul București a respins propunerea de arestare preventivă

În același dosar, Tribunalul București a respins propunerea DIICOT privind arestarea preventivă a lui Călin Georgescu. Judecătorul Vlad Andriescu a dispus cercetarea acestuia sub control judiciar, potrivit informațiilor prezentate de publicația citată.

Decizia instanței a fost urmată de reacții divergente în spațiul public. Susținătorii lui Călin Georgescu au salutat hotărârea, în timp ce unele voci au criticat modul în care magistratul a fost prezentat în presă înainte și după pronunțarea soluției.

Avocata Ingrid Mocanu denunță presiuni asupra magistratului

Avocata Ingrid Mocanu a reclamat existența unei campanii mediatice împotriva judecătorului care a respins cererea de arestare preventivă.

„Justiția trebuie să fie independentă, trebuie să fie apărată și protejată. Fără judecători corecți nu putem avea stat de drept și democrație”, a transmis aceasta într-o postare pe Facebook, citată de Lumea Justiției.

Mocanu a adăugat că susține drepturile magistraților atât timp cât aceștia respectă și garantează drepturile cetățenilor.

Fost judecător: „Soluție în scârbă”, în jargonul magistraților

O reacție a venit și din partea fostului judecător al Tribunalului București, Andi Malaliu, care l-a felicitat public pe magistratul Vlad Andriescu pentru hotărârea pronunțată.

Malaliu a apreciat că, raportat la acuzațiile prezentate și la amploarea intervenției, soluția controlului judiciar reprezintă ceea ce, în jargonul unor judecători, este numit „soluție în scârbă” — o măsură intermediară menită să limiteze riscul plecării persoanei din țară, fără dispunerea arestării preventive.

Disputa depășește cazul concret

Cazul a readus în atenție dezbaterea privind limitele intervențiilor procurorilor și ale forțelor de ordine, protejarea independenței judecătorilor și modul în care sunt reflectate anchetele penale în spațiul public.

În lipsa unei hotărâri definitive, acuzațiile formulate în dosar trebuie analizate în cadrul procedurilor judiciare, cu respectarea prezumției de nevinovăție și a dreptului la apărare. (Irinel I.).