Actualitate
Cât de mare este interesul pentru Hidroelectrica şi câti bani vor ramâne în piaţă din cei suprasubscrişi

Cât de „umflată” prin linii de credit este cea mai mare vânzare de acţiuni către public din istoria României? Câţi bani vor rămâne în piaţă din cei care nu prind acţiuni? Hidro va fi o acţiune pentru pensionari, pentru dividende, nu pentru o creştere spectaculoasă ca la crypto.
IPO-ul Hidroelectrica, adică oferta de vânzare de acţiuni către public – investitori de retail şi instituţionali, este deja un succes, chiar înainte de ultima zi de subscriere – marţi 4 iulie, pentru că acţiunile oferite au fost suprasubscrise.
Spre exemplu, vineri, tranşa alocată investitorilor de retail, cu două zile înainte de închiderea ofertei, era suprasubscrisă în proporţie de 432%.
Peste 50.000 de noi conturi au fost deschise la Bursă – vorba unui broker „am stat în fiecare zi până la ora 4 dimineaţa să deschidem conturi”. 50.000 de noi conturi înseamnă 30% din investitorii actuali de pe Bursă care au fost făcuţi în 30 de ani.
De oferta de acţiuni Hidroelectrica a auzit aproape toată lumea şi fiecare s-a uitat prin economiile personale. Vorba unui şofer de Bolt într-o discutie cu un reporter ZF – Am pus şi eu 10.000 de euro la Hidroelectrica, din cei 70.000 de euro câştigaţi la pariuri.
Întrebările la care încă nu există un răspuns, cel puţin public, sunt legate de:
1. Cât de „umflată” este subscriere de pe retail de linii de finanţare de la bancă?
Investitorii de retail au pus pe masă ordine de 5 miliarde de lei, adică o suprasubscriere de peste 4 ori. Cei mai experimentaţi investitori nu joacă neapărat cu toţi banii subscrişi. Mulţi au linii de credite deschise sau scrisori de garanţie de la bănci, garantate cu portofoliul lor de acţiuni şi cu acţiuni Hidroelectrica pe care să le cumpere.
Cel mai mare ordin introdus a fost unul de 150 de milioane de lei, dar mă îndoiesc că au fost puşi cash 150 de milioane de lei. Fiind o ofertă suprasubscrisă, investitorii mai experimentaţi subscriu mai mult pentru ca la alocare să poată să primească acţiunile pe care ar fi vrut cu adevărat să le cumpere şi pentru care ar fi avut bani. Sunt bănci locale care acordă credite pentru oferta Hidroelectrica clienţilor lor, astfel încât aceştia să îşi maximizeze subscrierea, adică să ia cât mai multe acţiuni.
Pentru cei care sunt mai puţin experimentaţi, care sunt noi în piaţă, jocul cu linii de credite de la bancă nu există. Aşa că vor lua mai puţine acţiuni decât ar fi vrut.
În aceste condiţii, când piaţa este suprasubscrisă, întrebarea este cât din această cerere este reală şi cât este „umflată” de ordine prin linii de finanţare de la bancă, pentru a ajuta clienţii să cumpere numărul de acţiuni vizate.
2. Cât de mare este şi cât de mare va fi subscrierea pentru investitorii instituţionali, acolo unde sunt cei mai mulţi bani?
Dacă pe retail suprasubscrierea probabil că va depăşi 500%, la investitorii instituţionali părerile celor din piaţa de capital este că nu va depăşi 300%, într-o varianta super optimistă. Investitorii instituţionali au alocate 66 de milioane de acţiuni Hidroelectrica. La o suprasubscriere de 300%, asta ar însemna ordine înregistrate între 18,6 şi 22,1 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 3,7 – 4,4 miliarde de euro. Aceste sume sunt foarte mari pentru o ofertă de acţiuni din România. „Totusi nu suntem Middle East”, a menţionat un broker.
Investitorii instituţionali sunt mai experimentaţi, mai raţionali şi nu se aruncă şi nu supralicitează mai mult decât ar putea duce, pentru că s-ar putea trezi că pot cumpăra acţiuni mai mult decât ar fi vrut. Iar în joc sunt sume mari, nu te poţi juca cu sute de milioane şi miliarde de euro cum se joaca investitorii de retail cu sute şi mii de lei.
3. Cum este distribuită în funcţie de preţ subscrierea investitorilor instituţionali pentru că în funcţie de acest lucru se va stabili şi preţul ofertei?
Dacă la investitorii de retail subscrierea este facută la preţul maxim al ofertei de 112 lei, investitorii instituţionali, atât cei români, cât şi cei străini, pot să subscrie sau cumpere acţiuni oriunde în intervalul 94-112 lei. Bineînteles că cele mai multe suprasubscrieri sunt făcute spre intervalul mimim al ofertei, iar pe masură ce preţul creşte cererea este mai redusă.
Toată lumea este exuberantă urmărind cifrele subscrierilor de pe retail dar s-ar putea ca la preţul maxim oferta chiar să nu fie subscrisăîn totalitate de către investitorii instituţionali, mai ales că parametrii economici nu ar justifica, poate, un asemenea preţ.
În funcţie de cum au subscris investitorii instituţionali se va stabili preţul ofertei.
4. Ce se va întâmpla cu banii din retail dar şi de la investitorii instituţionali care nu au prins acţiuni, vor pleca înapoi în conturile bancare sau vor rămâne în piaţă?
Evoluţia actiunilor Hidroelectrica în momentul listării la Bursă va depinde de ce se întamplă cu banii care au rămas pe dinafară, respectiv banii care nu au prins acţiuni. Dacă aceşti bani vor fi folosiţi pentru a cumpăra acţiuni Hidroelectrica din piaţă, la preţuri mai mari, atunci preţul acţiunii va creşte. Sunt investitori instituţionali care urmăresc indicele BVB şi atunci mai trebuie să cumpere acţiuni, având in vedere ca Hidroelectrica va intra în indicele BET, cu cea mai mare pondere, de 25%.
Dacă există un interes atât de mare, iar oferta nu este „umflată” prin suprasubscriere, adică există o cerere reală, atunci ar trebui să vedem o creştere a preţului acţiunilor.
În piaţă există o aşteptare foarte mare, în special din zona de retail, de la oferta Hidroelectrica. Dar mulţi din cei care devin investitori la Bursă pentru prima dată, nu stiu ce însemană suprasubscriere, alocarea acţiunilor şi faptul că apoi s-ar putea să se trezească că nu au cumpărat acţiuni de caţi bani au avut şi vor începe să pună întrebări. Când vor vedea că preţul la care pot să cumpere restul de acţiuni este mai mare decât cel din ofertă, adică să ia acţiuni din piaţă, vor deveni foarte nervoşi şi se vor gândi la conspiraţii, la faptul că sunt unii care au cumpărat mai multe acţiuni la preţul din ofertă şi apoi le vând lor aceste acţiuni la preţuri mai mari. Sa nu fie preţuri mult prea mari.
Alocarea acţiunilor se face de către coordonatorii globali ai ofertei – Citi, Erste, Jefferies, Morgan Stanley – care au propriile criterii de alocare în funcţie de lista lor de clienţi. Pe segmentul instituţional, unii cumpărători pot să primească mai multe acţiuni sau mai puţine, în funcţie de cât de prieten este cu brokerul global.
În momentul în care acţiunea intră la tranzacţionare la Bursă, evoluţia va fi determinată de cerere şi de ofertă, de evenimetele din viaţa companiei, care pot fi negative sau pozitive, de ce se întâmplă la nivel global, de evoluţia preţului energiei, de reglementările guvernului şi ANRE, de iniţiativele legislative, sunt multi factori care determină evoluţia preţului. Dacă se întamplă ceva la nivel global iar un fond de investiţii străin primeşte ordin să vândă deţinerile de pe pieţele emergente, nici nu contează dacă este pe profit sau pierdere pe Hidroelectrica.
Hidroelectrica va deveni cea mai mare companie de pe Bursă, va avea cel mai mare free float, va influenţa evoluţia indicelui bursier, aşa că va fi în prim planul evenimentelor.
Pentru investitorii de retail, decizia de investiţie este mai mult legată de ceea ce au auzit şi mai puţin de analiza unor date economice. Mulţi cred că dacă pui banii la Hidroelectrica te îmbogăţeşti ca la pariuri sau ca la crypto. Şi nu este aşa.
Hidroelectrica este o acţiune de pensionari, nu ştiu dacă poate să îşi dubleze valoarea într-un an, sau doi, sau trei. Pe structura actuală este o acţiune care va da dividende între 6-8%, conform calculelor ZF, nu este o acţiune de creştere spectaculoasă, ca în IT.
Este o acţiune pentru Pilonul II de Pensii, acolo unde au pensia 8 milioane de români. Foarte puţină lume ştie că 3,75% din salariul lor brut se duce într-unul din cele 7 fonduri Pilon II, administrate privat.
În funcţie de evoluţia preţului şi de alocările primite în IPO, cei 7 administratori de Pilon II vor mai cumpăra sau nu acţiuni Hidroelectrica de pe piaţă. Sunt mulţi investitori care ar vrea să se descarce de Pilonul II de Pensii dacă preţul creşte iar Pilonul II de Pensii intră la cumpărare.
Cel puţin în urmatoarele două săptămâni toţi ochii vor fi pe oferta Hidroelectrica, în special ochii investitorilor străini, mai ales că va fi cel mai mare IPO din acest an din Europa, cel putin până acum.
În momentul în care o companie încearcă să iasă pe piaţa bursieră sau un vânzător, cum este cazul Fondului Proprietatea, cel mai mult contează cum este piaţa bursieră internatională în acel moment. Hidroelectrica pare sa aibă o piaţa bună.
Vom vedea pe 12 iulie, când este prevazută listarea la Bursă, cât de reale sunt ordinele de cumpărare puse de investitori, cât de mare este interesul pentru Hidroelectrica şi câti bani vor ramâne în piaţă din cei suprasubscrişi.
Cristian Hostiuc
Actualitate
Realimentarea flotei aeriene americane: KC-46 Pegasus, singura opțiune viabilă până la apariția NGAS

Forțele Aeriene ale SUA se confruntă cu o nevoie stringentă de a-și moderniza flota de avioane cisternă, iar KC-46 Pegasus de la Boeing pare a fi singura soluție disponibilă pe termen scurt, până la introducerea aeronavei de generație următoare, NGAS, la mijlocul anilor 2030. Cu toate acestea, problemele legate de lanțul de aprovizionare și drepturile de acces la date ar putea reprezenta obstacole pe termen lung, conform unui document recent al serviciului.
Decizia controversată de a achiziționa mai multe KC-46
Conform unei notificări de justificare și aprobare (J&A) publicată de Forțele Aeriene pe 2 octombrie, decizia de a comanda până la 75 de aeronave KC-46 suplimentare a fost motivată de nevoia de a înlocui flota îmbătrânită de KC-135 Stratotanker și de a acoperi intervalul de timp până la disponibilitatea NGAS. Această decizie a necesitat o justificare, deoarece serviciul contractează cu Boeing pentru mai multe avioane cisternă fără o competiție deschisă.
Schimbări de strategie și priorități
Documentul detaliază planurile inițiale ale Forțelor Aeriene de a recapitaliza flota de avioane cisternă prin intermediul programului KC-135 Tanker Recapitalization Program, pentru care au fost primite răspunsuri din partea mai multor companii, inclusiv un parteneriat între Lockheed Martin și Airbus, care concura cu Boeing. Forțele Aeriene au constatat că doar Airbus și Boeing (după retragerea Lockheed din parteneriat) ar putea „îndeplini parțial cerințele preliminare” ale programului, inclusiv cerința ca o soluție să fie gata de implementare până în anul fiscal 2031.
Cu toate acestea, la începutul anului 2025, Forțele Aeriene și-au schimbat direcția, deoarece „amenințările globale în evoluție și prioritățile concurente ale DoD” au transformat NGAS într-o „prioritate”. În acest proces, documentul menționează că Forțele Aeriene au constatat că atât Boeing, cât și Airbus ar avea nevoie de „dezvoltare semnificativă” pentru a îndeplini cerințele programului inițial de recapitalizare. Prin urmare, Forțele Aeriene au considerat că opțiunea de recapitalizare este prea costisitoare, deoarece era necesară și finanțarea dezvoltării platformei NGAS.
Astfel, serviciul a renunțat la cerințele pentru un nou efort de avioane cisternă și a optat, în schimb, pentru utilizarea celor deja existente pentru KC-46 până când NGAS va fi disponibil, conform documentului. Această decizie a deschis practic calea pentru Boeing, deoarece A330 MRTT propus de Airbus ar avea nevoie de „dezvoltare semnificativă pentru a îndeplini cerințele obligatorii”.
Timpul, factorul decisiv
Un factor cheie în decizia de a utiliza cerințele KC-46, conform documentului, a fost timpul. Forțele Aeriene înlocuiesc în prezent flota îmbătrânită de KC-135 Stratotanker cu KC-46, dar livrările Pegasus în baza unui contract existent sunt programate să se încheie în 2030 – cu aproximativ șase ani înainte ca NGAS să fie gata cel mai devreme. Pentru a continua înlocuirea KC-135 cu avioane cisternă mai noi, Forțele Aeriene au nevoie de un avion cisternă care să poată acoperi acest interval de șase ani, ceea ce, conform serviciului, doar KC-46 poate face.
Problemele persistă
Cu toate acestea, achiziționarea mai multor KC-46 va veni cu probleme. Boeing „va trebui să rezolve” problemele legate de diminuarea surselor de producție și lipsa de materiale (DMSMS), împreună cu uzura pieselor, care, conform documentului, afectează atât programul KC-46 actual, cât și extinderea acestuia. În plus, documentul ridică problema negocierii pentru mai multe drepturi asupra datelor tehnice și a software-ului, în special atunci când drepturile actuale sunt „inferioare nivelului necesar” pentru extinderea producției KC-46.
Airbus rămâne în joc
Într-o declarație pentru Breaking Defense, Airbus a afirmat: „Ne menținem soluția noastră dovedită de avioane cisternă și evoluția sa, MRTT+. Airbus rămâne angajat alături de USAF, pe măsură ce aceștia continuă să evalueze soluția lor de realimentare aeriană de generație următoare.”
NGAS: Înapoi în viitor
Soarta NGAS a fost incertă până de curând, deoarece oficialii din administrația Biden au declarat că platforma ar putea fi prea costisitoare, în timp ce bugetul FY26 al Forțelor Aeriene a alocat resurse limitate pentru eforturile de cercetare și dezvoltare.
După cum reiese clar din document, Forțele Aeriene tratează acum NGAS ca pe o nevoie critică, deși se menționează că „calea finală către NGAS nu a fost încă definită, având în vedere prioritățile concurente ale apărării”. Programul a finalizat o analiză a alternativelor, se arată în document, deși sunt în curs de desfășurare activități suplimentare de colectare a informațiilor pentru a rafina cerințele.
Conform generalului John Lamontagne, șeful Comandamentului de Mobilitate Aeriană al Forțelor Aeriene, serviciul a examinat o gamă largă de platforme potențiale – de la avioane de afaceri la aeronave cu corp fuzelat și avioane cisternă stealth, cu „semnătură gestionată” – pentru misiunea NGAS. Se așteaptă ca platforma să opereze în medii periculoase, cum ar fi Indo-Pacificul, unde pistele de aterizare sunt puține, iar sistemele de apărare aeriană sunt formidabile.
Industria se pregătește pentru NGAS
Industria se pregătește să ofere Forțelor Aeriene candidați pentru realimentarea de generație următoare. Conform lui Roderick McLean, vicepreședinte și director general al misiunilor de mobilitate aeriană și maritime la Lockheed, compania se așteaptă ca un avion nou, capabil să supraviețuiască, să fie necesar pentru misiune.
Actualitate
Armata SUA recunoaște și remediază problemele de securitate cibernetică la Platforma NGC2

Armata SUA a anunțat că a atenuat o serie de riscuri de securitate cibernetică descoperite într-o versiune incipientă a platformei sale Next Generation Command and Control (NGC2), potrivit unui memo intern obținut de Breaking Defense.
Alarma trasă de ofițerul sef pentru tehnologie
Documentul, datat 5 septembrie și semnat de Gabriele Chiulli, ofițerul șef pentru tehnologie din cadrul Biroului Șefului pentru Informații al Armatei, avertiza că platforma NGC2 „în starea sa actuală, prezintă deficiențe critice în ceea ce privește controalele fundamentale de securitate, procesele și guvernanța.”
Chiulli a scris că armatei „îi lipsește vizibilitatea și controalele necesare pentru a asigura securitatea și integritatea platformei”. El a adăugat că „se pare că există o grabă de a introduce capabilități în sistem fără o supraveghere reală sau un proces adecvat, ceea ce crește riscul pe măsură ce acest sistem îl amplifică și mai mult.”
Reacție rapidă și măsuri corective
Cu toate acestea, oficialii armatei au declarat pentru Breaking Defense că, în cele trei săptămâni de la redactarea și distribuirea documentului, problemele au fost rezolvate. „Problemele au fost atenuate imediat”, a declarat Leonel Garciga, șeful pentru informații al armatei, într-un comunicat. El a adăugat că „procesele simplificate de securitate cibernetică au fost capabile să identifice rapid și să asiste biroul programului și furnizorul în trierea vulnerabilităților de securitate cibernetică și în implementarea măsurilor de atenuare.”
Integrarea securității cibernetice de la inceput
Generalul-locotenent Jeth Rey, șeful adjunct de stat major la G-6, departamentul armatei responsabil cu securitatea cibernetică și rețelele, a susținut că identificarea timpurie a acestor deficiențe face parte din procesul intenționat al serviciului și că au fost luate măsuri pentru a le corecta.
„Trebuie să includem securitatea cibernetică de la început în proces și cred că asta am făcut”, a spus Rey într-un interviu recent. „Aceasta este o nouă capacitate și am găsit un risc și l-am atenuat imediat. Cred că este o veste bună pentru noi în viitor. Dacă vom continua să privim lucrurile în acest mod și procesele noastre funcționează, sunt mulțumit.”
NGC2: Prioritatea numărul unu pentru modernizare
NGC2 este prioritatea numărul unu a serviciului în materie de modernizare și este conceput pentru a oferi comandanților și unităților o nouă abordare a gestionării informațiilor, a datelor și a comandamentului și controlului cu arhitecturi agile și bazate pe software.
În iulie, armata a acordat aproape 100 de milioane de dolari companiei Anduril și unei echipe de furnizori pentru a dezvolta un prototip al sistemului, care va fi extins la nivelul întregii divizii la Project Convergence Capstone 6 în această vară, cu Divizia 4 Infanterie. Un prototip a fost testat la evenimentul de anul trecut la nivel de batalion. Mai recent, Lockheed Martin și echipa sa au obținut, de asemenea, un contract pentru a dezvolta un strat de date integrat cu Divizia 25 Infanterie.
Ivy Sting: Testare incrementală și adăugare de capabilități
Pe măsură ce armata urmărește să extindă prototipul Anduril la nivelul întregii divizii, Divizia 4 Infanterie a început o serie de evenimente de tip sprint între acum și Project Convergence pentru a adăuga incremental capabilități. Aceste evenimente sunt numite seria Ivy Sting.
Deficiențe identificate în Memo-ul Chiulli
Memo-ul Chiulli, care a fost redactat cu 10 zile înainte de primul eveniment, enumera o serie de preocupări, al căror „efect cumulativ” era că NGC2 părea mai degrabă o „cutie neagră” în care serviciul nu putea controla ce utilizatori fac sau văd pe rețea.
„Lipsa de guvernanță înseamnă că nu există o persoană sau o entitate responsabilă pentru acceptarea acestui risc în numele armatei”, se arată în document. „Având în vedere postura actuală de securitate a platformei și a aplicațiilor terțe găzduite, probabilitatea ca un adversar să obțină acces persistent nedetectabil la platformă necesită ca sistemul să fie tratat ca fiind cu risc foarte ridicat.”
Problemele enumerate includ lipsa controlului accesului și a responsabilității, codul sursă neverificat și vulnerabil pentru aplicațiile terțe, lacune critice în guvernanță și igiena de bază a securității și lipsa guvernanței datelor.
Prima deficiență evidențiată a menționat că sistemul nu avea control al accesului bazat pe roluri, ceea ce înseamnă că, odată ce unui utilizator i se acordă acces, acesta ar avea acces nerestricționat la toate aplicațiile și la toate datele – o anatema pentru principiile mai largi de încredere zero ale Pentagonului. Memo-ul a descris acest lucru ca fiind o defecțiune critică de securitate care ar putea duce la un potențial acces și utilizare abuzivă a informațiilor clasificate.
În ceea ce privește aplicațiile terțe, memo-ul notează că Serviciul Federal de Cloud Palantir care găzduiește aplicațiile într-o metodologie de găzduire a containerelor nu a fost evaluat de armată sau de o politică a CIO a armatei care să susțină funcția de conductă deținută/operată de contractant. Niciuna dintre aplicații nu a fost supusă scanării de rutină a securității aplicațiilor web.
Memo-ul a susținut că sistemul funcționează cu vulnerabilități cunoscute, neatinuate, similar cu desfășurarea unui sistem de arme cu defecte cunoscute. Fără un proprietar clar al misiunii care să își asume responsabilitatea pentru securitatea operațională a sistemului, memo-ul a avertizat că securitatea va fi compromisă.
Măsuri concrete și rezultate pozitive
Oficialii armatei nu au precizat exact cum sau când a fost abordată fiecare presupusă deficiență, dar, la Ivy Sting pe 15 septembrie, NGC2 a funcționat bine, potrivit lui Garciga. El a menționat că procesele simplificate de securitate cibernetică au permis ca Ivy Sting 1 să „avanseze fără întârziere.”
Maiorul Sean Minton, un purtător de cuvânt al armatei, a declarat că „armata este într-o transformare unică în generație pentru a oferi soldaților noștri capabilitățile de care au nevoie rapid.”
„După cum s-a demonstrat în acest caz, postura noastră proactivă de securitate cibernetică este concepută pentru a identifica riscurile și a le atenua, minimizând în același timp efectele asupra forței”, a spus el.
Actualitate
Cursa pentru motoare mai mici: Companiile se luptă pentru contracte pe piața UAV-urilor attritabile, în ciuda incertitudinilor privind CCA
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 14 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 3 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 5 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum 2 zile
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!