Administratie
Lui Constantin Christescu va trebui să-i dăm onorul, pentru vecie, la Mărășești, în sarcofagul cuvenit
Figura generalului Constantin Christescu nu era printre acelea venerate în tablourile școlilor pe care le-am urmat. Personajul părea uitat „în colb de cronici” și, vă mărturisesc, l-am descoperit târziu.
Cu drama care l-a însoțit și în moarte, nedreptățit, umilit, recunoscându-i-se meritele cu acel inhibatoriu și nelipsit gest meditativ al mâinilor ridicate a neputință, însoțit de un solomonic „da, dar…”
Promoțiile din acest an ale colegiilor naționale militare și ale academiilor categoriilor de forțe vor purta numele lui Constantin Christescu, însoțit de „100”. Un centenar împlinit de la trecerea la cele veșnice a celui care, la numai 57 de ani, părăsea lumea aceasta din postura de șef al Marelui Stat Major, la 9 mai 1923.
Ofițer strălucit de artilerie, absolvent al Școlii de Infanterie și Cavalerie din București, ca șef de promoție, al Școlii Politehnice din Paris, al Şcolii de Aplicaţie de Artilerie şi Geniu, de la Fontainbleau, şi al Şcolii Superioare de Război din Paris, în 1894, Christescu s-a dovedit nu doar un profesor eminent la Școala Superioară de Război din București, dar și un ofițer de stat major de cea mai bună calitate.
În 1917, din poziția de subșef al Marelui Cartier General, este numit la comanda Armatei 1, pe frontul de la Mărășești, punând la punct planul militar al bătăliei care urma să se desfășoare.
După numai câteva zile de la începerea încleștării, în urma neînțelegerilor cu generalul rus Aleksandr Ragoza, este schimbat din funcție cu generalul Eremia Grigorescu, acela care va culege roadele victoriilor, dificile, și jertfelor de sânge de pe frontul Mărășeștilor, meritându-și locul în mausoleul ridicat pe locul luptelor din vara anului 1917.
Constantin Christescu a fost trimis să inspecteze centrele de recrutare din Moldova și va fi numit în fruntea Marelui Stat Major, ca o recunoaștere târzie a meritelor sale, ca un soi de consolare tardivă, șeful organului de gândire al armatei, cea mai importantă funcție militară care i se putea oferi, în aprilie 1920.
Nu a primit ordinul „Mihai Viteazul”, i-a fost refuzată, cu încăpățânarea familiei Grigorescu și „sprijinul” Ministerului Apărării Naționale, aducerea osemintelor, spre veșnică odihnă și pomenire, la Mărășești, în 1938, așa încât și astăzi ele se află sub o lespede de piatră, la grămadă, în Cimitirul Bellu din Capitală.
Episodul din 1917 este analizat pe larg în monografia pe care i-au dedicat-o generalul de brigadă (r) Adrian Stroea și colonelul (r) Marin Ghinoiu, apărută în 2016, la Editura militară, așa încât vă îndemn – mai ales că zilele acestea este în desfășurare cea mai frumoasă manifestare a cărții, în București, Bookfest – să vizitați standul editurii pentru a înțelege mai bine contextul complicat al „triunghiului de foc” al Moldovei și al nedreptății care i s-a făcut lui Christescu, prin expunerea celor doi autori.
Recent, din inițiativa generalului Nicolae-Ionel Ciucă, a fost dezvelită o placă de marmură, la Mausoleul de la Mărășești, menționând meritele generalului Christescu, prin revigorarea ideii că locul osemintelor acestuia se află la Mărășești, nu la Bellu, în Capitală.
S-au împlinit 100 de ani de la moartea nedreptățitului Christescu și e minunat că este onorat astfel, inclusiv prin atribuirea numelui său promoțiilor de absolvenți militari din vara acestui an.
Ar fi fost însă de preferat ca acest Centenar să repare greșelile de altădată pe de-a-ntregul. Înainte de toate, verificarea autenticității poveștii de viață a generalului rus Coloacev (de fapt, un Kolodeev, devenit, pe placa sarcofagului, prin efortul unui „Dorel” autohton, Coloacev!) care e înhumat, din punctul meu de vedere, nedrept la Mărășești (actul petrecându-se în august 1947, într-o Românie aflată sub asaltul comuniștilor și sub ocupație militară sovietică!), biografia acestuia având nu doar lacune, ci și neverosimile încropeli cu tente de farsă istorică.
Cred că, într-un viitor apropiat, lui Christescu i se va face dreptate. Lui Coloacev (Kolodeev) îi va sta bine în orice alt loc, în vreme ce lui Constantin Christescu va trebui să-i dăm onorul, pentru vecie, la Mărășești, în sarcofagul cuvenit. (Colonel Florin Șperlea).
Administratie
„Festivalul Cocorilor” a renăscut la Cocorăștii Colț după două decenii
O tradiție locală readusă în mijlocul comunității
După o pauză de 20 de ani, locuitorii comunei Cocorăștii Colț s-au reunit pentru a celebra o tradiție care a făcut parte, cândva, din viața comunității: „Festivalul Cocorilor”. Evenimentul a readus în atenție obiceiurile locale și a oferit oamenilor prilejul de a petrece din nou împreună, într-o atmosferă de bucurie și apropiere.
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, a transmis că revenirea festivalului reprezintă mai mult decât reluarea unei manifestări culturale. În opinia sa, cel mai important moment a fost reîntâlnirea comunității și redescoperirea unei tradiții întrerupte în urmă cu două decenii.
Copiii, garanția continuității
Potrivit declarației lui Virgiliu Daniel Nanu, ediția reluată a festivalului a fost dedicată atât tradițiilor și obiceiurilor locale, cât și legăturilor dintre generații. Copiii, părinții și bunicii au avut ocazia să petreacă timp împreună și să contribuie la reînvierea unei povești importante pentru localitate.
Președintele CJ Prahova a remarcat, în mod special, prezența numeroasă a copiilor, considerând că aceștia sunt cei care vor duce mai departe tradițiile și sentimentul de apartenență față de locul în care se formează.
Felicitări pentru organizatori
Virgiliu Daniel Nanu i-a felicitat pe primarul Adrian Călin, echipa administrației locale și toate persoanele implicate în organizarea evenimentului. Acesta a subliniat că eforturile lor au făcut posibilă revenirea „Festivalului Cocorilor” acolo unde îi este locul: în mijlocul comunității din Cocorăștii Colț.
Administratie
Elis Rapeanu, desemnată Cetățean de Onoare al comunei Valea Călugărească
Distincție acordată pentru contribuția la păstrarea istoriei și identității locale
Profesoara Elis Rapeanu a primit titlul de Cetățean de Onoare al comunei Valea Călugărească, în semn de recunoaștere pentru activitatea sa academică și literară, precum și pentru contribuția la promovarea istoriei și tradițiilor comunității în care s-a născut.
Distincția i-a fost înmânată de reprezentanții Primăriei comunei Valea Călugărească, administrație condusă de primarul Ioana Neagu.
Potrivit unui mesaj publicat de Primăria Valea Călugărească, acordarea titlului reprezintă o expresie a aprecierii comunității față de activitatea profesoarei și față de atașamentul constant pe care aceasta l-a manifestat față de locurile natale.
Cartea care păstrează memoria localității
Un rol important în promovarea patrimoniului local îl are lucrarea „Valea Călugărească pe spirala de timp”, reeditată și completată de-a lungul anilor de Elis Rapeanu.
Prin această lucrare, profesoara a documentat povești, personalități, tradiții și momente importante din trecutul comunei, contribuind la păstrarea memoriei comunității pentru generațiile actuale și viitoare.
Cercetările și scrierile sale au readus în atenție elemente semnificative ale identității locale și au oferit cititorilor o perspectivă asupra evoluției comunei Valea Călugărească de-a lungul timpului.
Titlul, aprobat prin hotărâre a Consiliului Local
Titlul de Cetățean de Onoare a fost acordat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 71 din 27 august 2026.
Administrația locală a precizat că această recunoaștere onorifică recompensează întreaga contribuție a profesoarei Elis Rapeanu la promovarea comunei și la conservarea valorilor sale istorice și culturale.
„Prin activitatea sa academică și literară, prin talent și prin dragostea față de meleagurile natale, doamna Elis Rapeanu a contribuit la promovarea și păstrarea identității locale”, se arată în mesajul transmis de Primăria comunei Valea Călugărească.
Mesaj de recunoștință din partea administrației locale
Primarul Ioana Neagu i-a transmis profesoarei Elis Rapeanu felicitări și mulțumiri pentru modul în care a continuat să promoveze locurile natale și să păstreze vie legătura cu oamenii și istoria comunității.
Administrația locală a subliniat că întreaga comună este mândră de activitatea unei fiice a localității care, prin realizările sale, a dus numele Văii Călugărești mai departe.
„Vă mulțumim pentru tot ceea ce ați dăruit comunității noastre și pentru că ați păstrat aceste locuri în suflet și în paginile istoriei”, a transmis Primăria comunei Valea Călugărească.
Administratie
Aproximativ 60 de saci de deșeuri, strânși în zona râului Teleajen din Plopeni Sat
Primăria Dumbrăvești s-a alăturat campaniei „Let’s Do It, Romania!”
O acțiune de ecologizare desfășurată în mai multe zone din Plopeni Sat a dus la colectarea a aproximativ 60 de saci cu deșeuri abandonate. Inițiativa a fost organizată în cadrul campaniei naționale „Let’s Do It, Romania!”, la care s-a alăturat și Primăria comunei Dumbrăvești.
Potrivit unui mesaj transmis de instituție, acțiunea s-a concentrat inclusiv într-o zonă cunoscută pentru acumulările de gunoaie de pe lunca râului Teleajen.
Mobilizare pentru un mediu mai curat
Reprezentanții administrației locale au subliniat că implicarea comunității poate produce schimbări concrete în localitate. Pe parcursul zilei, participanții au colectat deșeurile din mai multe puncte ale localității, contribuind la igienizarea spațiilor afectate de depozitarea necorespunzătoare a gunoiului.
„Atunci când ne mobilizăm, putem face lucruri importante pentru comunitatea noastră”, a transmis Primăria comunei Dumbrăvești.
Acțiunea a fost prezentată drept un demers civic bazat pe responsabilitate, respect față de natură și grijă pentru spațiile comune. Fiecare sac colectat a contribuit la curățarea și îmbunătățirea aspectului zonei.
Primarul Dorin Gabriel Răducanu le-a mulțumit participanților
Primarul comunei Dumbrăvești, Dorin Gabriel Răducanu, le-a transmis mulțumiri tuturor celor care au participat la campania de ecologizare.
„Le mulțumesc tuturor celor care s-au implicat, celor care au venit cu energie, mănuși și dorința de a lăsa în urmă un loc mai îngrijit”, a declarat edilul, într-un mesaj publicat de Primăria Dumbrăvești.
Edilul a evidențiat că protejarea mediului începe prin gesturi simple, dar concrete, și prin implicarea fiecărui membru al comunității.
„O comunitate curată începe cu fiecare dintre noi”
Administrația locală a transmis că rezultatele unor astfel de acțiuni devin vizibile atunci când locuitorii își asumă responsabilitatea pentru spațiile care aparțin întregii comunități.
Campania de la Plopeni Sat a reprezentat, potrivit Primăriei Dumbrăvești, nu doar o acțiune de colectare a deșeurilor, ci și un exemplu de implicare civică și de colaborare în beneficiul mediului.
„O comunitate curată începe cu fiecare dintre noi. Dacă avem grijă împreună de ceea ce ne aparține tuturor, rezultatele se văd”, a mai transmis primarul Dorin Gabriel Răducanu.
-
Exclusivacum 4 zile„Polițiști de penitenciare cu apucături de infractori” – sau cum a ajuns Facebook noul gard al pușcăriei
-
Exclusivacum 5 zileImperiul cu bule stinse: „familia” Coca‑Cola Ploiești, între cumetrii, mașini de firmă și sclavie la normă
-
Exclusivacum 2 zileREPUBLICA T.C.E. PLOIESTI – FEUDA LUI NAE COMISIONARU’, FEMEIA-ORCHESTRĂ ȘI ORGANIGRAMA CU CHILOȚI
-
Featuredacum 3 zileM.A.I. – Stăpânul de pe „WhatsApp”: epopeea lui Giugariu, adjunctul cu permis suspendat și nervi pe apa plată
-
Exclusivacum 5 zileMarele frate digital și mica ușă din spate: Legea 123/2026 și aventura românească a supravegherii „cu bună-credință”
-
Exclusivacum 2 zileLovitura Curții de Conturi în „Mafia Antigrindină” – Fermierii din Prahova și Vrancea nu mai sunt „nebunii” din câmp, ci martorii-cheie (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 4 zile113 polițiști, salvați în ultimele 14 zile de la „destituire cu acte în regulă”. Statul român, specialist în oameni cu termen de expirare
-
Exclusivacum 5 zileE‑pontajul, sfântul graal al MAI: îți numără fiecare minut, dar ghidul e secret de stat… cu drepturi de autor



