Anchete
Azi,17 mai 2023, va fi ziua decisiva pentru procurorul Sorin Lia de la Parchetul Judecatoriei Corbaia, una dintre capeteniile magistratilor activisti, partener de asociatie rezist cu procurorul militar Bogdan Pirlog

Miercuri Inalta Curte de Casatie si Justitie urmeaza sa stabileasca daca il aresteaza sau nu preventiv pe Sorin Lia, ori daca ia vreo alta masura preventiva, dezvaluie Lumea Justitiei. Contestatia formulata de Parchetul Curtii de Apel Craiova impotriva incheierii prin care judecatoarea Cristina Simona Craciunoiu l-a lasat liber ca pasarea cerului pe Lia va fi solutionata, cel putin conform informatiilor de pe site-ul ICCJ, de un complet format din judecatoarele Eleni Cristina Marcu si Hermina Iancu.
Dupa cum se cunoaste deja, saptamana trecuta procurorul Sorin Lia a fost retinut pentru 24 de ore de Parchetul Curtii de Apel Craiova, fiind acuzat de fapte de abuz in serviciu, favorizarea faptuitorului, fals intelectual, uz de fals si folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii. Sorin Lia a fost dus la mandat, insa judecatoarea Cristina Simona Craciunoiu de la Curtea de Apel Craiova nu doar ca a refuzat cererea parchetului, dar nu a luat nicio masura preventiva impotriva procurorului. O decizie surprinzatoare, in legatura cu care multi din sistem isi pun semne de intrebare. (Irinel I.).

Anchete
Justiția la linia de supraviețuire: CSM recheamă judecătorii pensionari pentru a acoperi vidul de personal din instanțe
Aflat într-un impas sistemic fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) recurge la o strategie de avarie pentru a salva instanțele de la colaps. Într-o mișcare ce trădează disperarea unui sistem măcinat de lipsa de cadre, magistrații ieșiți la pensie sunt invitați să îmbrace din nou roba, ca ultimă soluție în fața deficitului cronic de personal.
Sistemul judiciar românesc se confruntă cu o furtună perfectă: pe de o parte, un număr record de locuri vacante, iar pe de altă parte, blocarea concursurilor de admitere în magistratură. În acest context tensionat, publicația Lumea Justiției dezvăluie o inițiativă controversată a Secției pentru judecători a CSM: activarea „rezervelor” pentru a menține actul de justiție pe linia de plutire.
Sistemul, sub asediul deficitului: Concursurile blocate forțează măsuri de avarie
Criza de personal din tribunale și curți de apel nu mai este un secret, însă amploarea acesteia a atins cote alarmante. Potrivit sursei citate, imposibilitatea de a organiza concursuri de admitere într-un ritm care să acopere plecările masive din sistem a lăsat sute de dosare în așteptare, punând o presiune insuportabilă pe umerii judecătorilor rămași în funcție.
Decizia Secției pentru judecători a CSM de a apela la magistrații pensionari este privită ca o „gură de oxigen” temporară, menită să umple golurile lăsate de un proces de recrutare paralizat. Este o recunoaștere implicită a faptului că mecanismele clasice de regenerare a resurselor umane din justiție au eșuat.
Cine are dreptul la „marea revenire”? Condițiile stricte ale reîncadrării
Procedura de reîncadrare, ce urmează a fi declanșată oficial, nu este însă deschisă oricui. CSM a impus criterii riguroase pentru a asigura un nivel minim de actualitate profesională. Astfel, pot solicita revenirea la catedra de judecată doar acei magistrați care au fost eliberați din funcție prin pensionare în ultimii trei ani anteriori momentului reîncadrării.
Această fereastră temporală de trei ani este gândită ca un filtru de siguranță, asigurându-se că judecătorii care revin sunt încă familiarizați cu dinamica legislativă extrem de fluidă din România. Totuși, rămâne de văzut câți foști magistrați vor fi dispuși să renunțe la liniștea pensiei pentru a se întoarce în „focul” instanțelor supraîncărcate.
Prețul întoarcerii în robă: Un sacrificiu financiar de 85% din pensie
Dincolo de dorința de a sprijini sistemul, magistrații care vor opta pentru reîncadrare trebuie să accepte o condiție financiară drastică. Conform informațiilor oferite de Lumea Justiției, legea impune o barieră severă: judecătorii care aleg să revină în activitate vor vedea cum pensia lor este redusă cu nu mai puțin de 85%.
Această reținere financiară semnificativă transformă decizia de revenire într-un act aproape filantropic sau bazat pe vocație, având în vedere că beneficiile materiale sunt sever diminuate. În aceste condiții, succesul inițiativei CSM rămâne sub semnul întrebării: va fi dorința de a servi justiția mai puternică decât pierderea financiară substanțială pe care o presupune reintrarea în sistem?
Răspunsul la această întrebare va decide dacă instanțele din România vor găsi resursele necesare pentru a funcționa sau dacă criza magistraților se va adânci până la punctul de rupere. (Irinel I.).
Anchete
Verdict la CSM: Maria-Virginia Bărăscu, Aurel Găitan și Livișor Dascălu, noii „supraveghetori” ai magistraturii
Consiliul Superior al Magistraturii a tranșat competiția pentru posturile-cheie de la Direcția de inspecție pentru judecători. Trei magistrați au reușit să treacă de filtrul exigent al selecției, urmând să preia rolul de gardieni ai integrității în cadrul sistemului judiciar românesc.
Într-o mișcare strategică pentru arhitectura de control a justiției, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat marți, 16 iunie 2026, numele celor trei judecători care vor completa rândurile Inspecției Judiciare. Potrivit publicației Lumea Justiției, procesul de selecție s-a finalizat prin validarea unor nume cu experiență, menite să asigure rigoarea necesară în evaluarea activității magistraților din toată țara.
Performanță sub lupă: Maria-Virginia Bărăscu domină clasamentul
Rezultatele finale reflectă o ierarhie clară, unde pregătirea teoretică și experiența practică au făcut diferența. Capul de afiș al acestei selecții este judecătoarea Maria-Virginia Bărăscu, care a obținut un punctaj aproape de perfecțiune, demonstrând o stăpânire deosebită a mecanismelor judiciare.
Conform datelor oficiale prezentate de sursa citată, notele obținute de cei trei viitori inspectori judiciari sunt următoarele:
- Maria-Virginia Bărăscu – nota 9,60
- Aurel Găitan – nota 8,466
- Livișor Dascălu – nota 8,133
Aceste punctaje le asigură locurile în cadrul Direcției de inspecție pentru judecători, o structură vitală pentru menținerea disciplinei și eticii profesionale în rândul magistraților.
O misiune de integritate: Provocările de la Direcția de inspecție
Noul „triumvirat” de la Inspecția Judiciară preia mandatul într-un moment în care responsabilitatea acestei instituții este mai mare ca niciodată. Cei trei magistrați vor avea sarcina ingrată, dar esențială, de a verifica sesizările privind abaterile disciplinare și de a asigura că standardele de conduită sunt respectate fără excepție la toate nivelurile instanțelor.
Validarea acestor numiri vine să consolideze capacitatea de control a CSM, într-un efort de a transparentiza și eficientiza actul de justiție. Notele obținute, în special recordul de 9,60 al Mariei-Virginia Bărăscu, sunt privite de observatorii sistemului ca o garanție a profesionalismului pe care noua structură a Direcției de inspecție îl va afișa în perioada următoare.
Rămâne de văzut cum vor gestiona noii inspectori primele dosare sensibile, însă decizia CSM din 16 iunie pare să fi „bătut în cuie” o echipă de elită pentru unul dintre cele mai sensibile compartimente ale sistemului judiciar. (Irinel I.).
Anchete
Nereguli majore în curtea ministerului condus de Diana Buzoianu: Peste 9 miliarde de lei s-au evaporat din bugetul AFM
Un control de amploare al Curții de Conturi la Ministerul Mediului scoate la iveală un dezastru financiar de proporții. O investigație publicată de Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, dezvăluie cum Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a pierdut sume colosale din cauza managementului defectuos și a unei pasivități administrative suspecte.
Metoda falimentului a devalizat Fondul pentru Mediu: Peste 90% din datorii sunt imposibil de recuperat
Potrivit raportului întocmit de Curtea de Conturi, Administrația Fondului pentru Mediu are de recuperat o sumă amețitoare, de peste 10 miliarde de lei, de la diverși contribuabili debitori. Realitatea din teren este însă una sumbră: doar 8,41% din acești bani mai pot fi recuperați de la firme active.
Sursa citată arată că „metoda falimentul” a devenit calea principală prin care miliarde de lei au dispărut din bugetul statului. Aproape 70% dintre debitori au fost deja radiați sau se află în procedură de faliment, ceea ce înseamnă că probabilitatea ca statul să mai vadă acești bani este nulă. Mai grav este că, în cazul a 15% din creanțe, AFM nici măcar nu a putut furniza informații despre starea contribuabililor, demonstrând un haos birocratic total sub autoritatea ministerului condus de Diana Buzoianu.
Eșecuri în gestionarea programelor Rabla și fotovoltaice: Prejudicii de sute de mii de lei descoperite de auditori
Inspectorii Curții de Conturi nu s-au limitat la creanțele neîncasate, ci au verificat și modul în care AFM a gestionat programele naționale de mediu. Rezultatele sunt la fel de descurajante: au fost identificate prejudicii de cel puțin 504.500 lei cauzate de nerespectarea regulilor elementare de eligibilitate.
Conform articolului din Cotidianul Național, banii publici au fost acordați pentru panouri fotovoltaice unor beneficiari care nu îndeplineau criteriile din ghidul de finanțare. De asemenea, în cadrul programului „Rabla”, s-a constatat că sume importante, de ordinul sutelor de mii de lei, nici măcar nu au fost evidențiate în contabilitate, deși ar fi trebuit să constituie creanțe clare ale instituției.
Inerție administrativă cu efecte devastatoare: AFM a ratat recuperarea unor creanțe de zeci de milioane de lei
Raportul auditorilor evidențiază o lipsă de reacție cronică din partea oficialilor AFM. Într-un caz flagrant, o creanță de peste 11,5 milioane de lei a fost lăsată să se „evapore” fără ca instituția să întreprindă vreun demers legal de urmărire a veniturilor înainte ca firma debitoare să fie radiată în 2023.
Curtea de Conturi a subliniat că AFM avea obligația legală de a demara procedura de angajare a răspunderii solidare și de a recupera pagubele de la salariații vinovați de neglijență. Din păcate, acest model de pasivitate s-a repetat și în cazul unor certificate verzi neachiziționate, unde bugetul a fost prejudiciat cu alte 23,8 milioane de lei. Deși creanța era certă și exigibilă, autoritățile au așteptat până când firma a fost radiată, făcând orice recuperare ulterioară imposibilă.
-
Exclusivacum 4 zileEvadare cu scandal de pe șantier, evadare pe șest din fortăreață: când sare gardul deținutul, sare și dublul standard din ANP
-
Exclusivacum 4 zileDe la „Prestij” la „Maneliadă”: fief interlop în buricul Ploieștiului, cu IPJ Prahova la butonul de mute
-
Exclusivacum 4 zileBreaking news din Prahova profundă: comuna Ariceștii Rahtivani dă peste cap handbalul românesc și învață granzii ce înseamnă ambiția la vârsta de 11-12 ani
-
Exclusivacum 4 zilePensie cu „viluță la pachet”: șeful împuternicit de la IPJ Prahova fuge din funcție, dar nu și cu mâna goală
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova, fabrica de „deranjați”: de la cetățeanul care sună la 112, la polițistul care nu pupă papucul șefului. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IX)
-
Exclusivacum 2 zileArde satul, stingem cetățeanul! Biroul Control Intern IPJ Prahova, pompier de imagine pentru polițiștii ‘deranjați’”.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VIII)
-
Exclusivacum 2 zileNoaptea, ca hoții de mochete. Pamflet despre caracatița de lux din Ministerul Economiei
-
Exclusivacum 3 zileDe vânzare: stat de drept ușor folosit, preț negociabil în milioane de euro



