Aviatorii români, alături de patru aeronave de vânătoare, au demonstrat că în doar trei ani de la aderarea României la NATO erau interoperabili şi în măsură să contribuie la securitatea spaţiului aerian al Alianţei Nord-Atlantice.

Anul 2004 a adus integrarea României în NATO. Un pas uriaş către stabilitatea unei zone care se menține fierbinte. Încă din primele ore ale zilei de 2 aprilie 2004, după depunerea documentelor de ratificare şi ceremonia arborării drapelului românesc la sediul NATO, aviatorii români erau deja parte a apărării securităţii spaţiului aerian al Alianţei Nord-Atlantice.

Prin antrenamente susţinute şi un efort deosebit au primit certificările pentru executarea Serviciului de Luptă Permanent-Poliţie Aeriană, sub comanda NATO, cu avioane MiG-21 LanceR.

După trei ani, în 2007, România şi-a exprimat disponibilitatea de a asigura forţele şi mijloacele necesare asigurării securităţii spaţiului aerian al ţărilor baltice.

Ca o recunoaştere a nivelului de pregătire în acest domeniu, NATO a acceptat propunerea României şi, pentru o perioadă de trei luni, în a doua jumătate a anului 2007, Serviciul de Luptă Permanent-Poliţie Aeriană, sub comanda NATO, în Lituania, Estonia şi Letonia, a fost asigurat de patru MiG-21 LanceR, aparţinând Forţelor Aeriene române.

Era pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial când avioane româneşti de vânătoare au executat misiuni de luptă în afara teritoriului naţional. Detaşamentul, de la Baza 71 Aeriană, a fost compus din 100 de militari şi a fost comandat de căpitan-comandorul Laurenţiu Chiriţă.

Misiunea s-a desfăşurat în perioada 1 august-31 ocotmbrie 2007, în Baza Aeriană Siauliai din Lituania. La misiune au luat parte piloţii, personal de asigurare şi personalul tehnic de deservire a celor patru MiG-21 LanceR.

Acum, peste ani, am discutat pe tema acestei premiere pentru Forţele Aeriene române cu comandorul Călin Hulea, nickname Coolio, cel mai tânăr pilot participant la acea misiune. La ora actuală, este împuternicit la comanda Grupului 71 Operațional  şi are peste 1.500 de ore de zbor la activ.

Atât pregătirea misiunii cât și desfășurarea acesteia au prezentat particularități în ceea ce privește dificultățile întâlnite și problemele pe care au trebuit să le rezolve toţi cei implicaţi. Au fost provocări pe care nu le mai întâlniseră până atunci, fiind prima misiune de acest fel pentru Forțele Aeriene române.

Neavând acces la o experiență anterioară sau la o bază de date cu lecții învățate, toţi membrii detaşamentului au trebuit să ia totul de la zero.

Practic, în vederea constituirii capabilității pentru executarea misiunii la standardele cerute au fost nevoiți să abordeze, să înțeleagă și să implementeze tot complexul de acțiuni și domenii de dezvoltare cuprinzând elemente de doctrină, organizare, instruire, conducere, personal, facilități și interoperabilitate.

Startul pregătirii a fost dat cu doi ani înainte, în 2005, prin participarea unui detașament format din trei avioane MiG-21 LanceR, personal navigant și tehnic la exercițiul NATO AIR MEET-2005, organizat și desfășurat pe aerodromul Oerland din Norvegia.

Atunci au luat cu adevărat contact cu modul de instruire al piloților din NATO, precum și tehnicile, tacticile și procedurile folosite de aceștia. Au urmat etape de pregătire intense prin dislocări pe diferite aerodromuri din țară (Borcea, Mihail Kogălniceanu, Giarmata).

S-au executat trageri reale cu rachete aer-aer, antrenamente în zbor cu parteneri americani, zbor deasupra mării, salturi pe mare cu parașuta, însoțite de perioade intense de pregătire teoretică.

În momentul în care a început misiunea, detașamentul era foarte bine închegat, fiecare militar își cunoștea locul și atribuțiile, motivația era ridicată. Pregătirea misiunii a a avut un grad de dificultate mai ridicat decât misiunea în sine.

Participarea mea la misiunea Baltica 2007 nu a fost o chestiune legată de alegere personală, ci mai degrabă a fost determinată de modul de alcătuire a echipajelor (celulelor) de zbor în vederea îndeplinirii misiunii.

Pentru realizarea obiectivelor misiunii s-a decis participarea cu nouă piloți (opt piloți repartizați pe patru celule plus comandantul detașamentului) care să permită atât alcătuirea turelor de serviciu cât și menținerea antrenamentul în zbor al piloților și asigurarea timpului de odihnă.

Pentru mine, MiG-21 LanceR și Baltica 2007 au însemnat o experiență profesională deosebită. Mai mult, am demonstrat că suntem pregătiți și interoperabili. Un rol esențial în această ecuație a avut-o avionul MiG-21 LanceR. Este avionul ale cărui caracteristici și avantaje obţinute în urma modernizării au permis pregătirea următoarelor generaţii de piloţi prin abordarea filosofiei de antrenament specifică doctrinelor de luptă şi manualelor aviaţiei din ţările membre NATO. Ca urmare, am putut să ne antrenăm constant alături de parteneri valoroși din NATO, iar trecerea către avionul multirol F-16 a fost și este mult mai simplu de realizat. Însă, acum schimbarea a început și trebuie să continue. Sper ca generațiile tinere de piloți din prezent cât și cele care vor urma să conștientizeze rolul important pe care îl au în definitivarea acestei transformări cu adevărat importante pentru Forțele Aeriene române și pentru România.

Comandor Călin Hulea

Principiul a fost acela al formării unor celule de zbor unitare în care liderul și coechipierul să facă echipă încă de la începutul pregătirii misiunii.

Astfel, au fost nominalizați liderii de formație din rândul piloților cu cea mai mare experiență de zbor și a instructorilor, urmând ca ulterior să fie nominalizat câte un coechipier pentru fiecare lider de formație.

Au fost utilizate mai multe criterii de selecție incluzând nivelul de pregătire în zbor, motivația pentru misiune, capacitatea de lucru în echipă, gradul de cunoaștere al limbii engleze etc. Eu am participant la misiune în calitate de coechipier, fiind cel mai tânăr pilot din detașament, a specificat comandorul Hulea.

Pe timpul pregătirii și desfășurării misiunii, aviatorii români au realizat că nu există diferențe esențiale între serviciul de poliție aeriană (sub comanda NATO) din țară față de cel din Lituania. Sunt aceleași principii de planificare, organizare, executare și comandă-control.

Singurele particularități sunt legate de contextul geopolitic și de securitate în care se desfășoară misiunea, de caracteristicile geografice ale zonei de responsabilitate și de posibilitățile de realizare a diferitelor forme de asigurare a zborurilor pe timpul misiunii.

Pe timpul misiunii au avut loc interceptări ale aeronavelor care nu răspundeau controlorilor de trafic aerian, nu respectau legislația internațională și aveau transponderele închise.

Baltica 2007 a  fost o misiune importantă pentru aviatorii români. Efortul depus, dedicarea cu care s-au executat sarcinile au demonstrat că detașamentul românesc și-a îndeplinit cu succes ordinele primite.

Nu a fost ușor, dar oamenii au înțeles că misiunile îndeplinite au fost în sprijnul populației locale. S-au scris multe lecții învățate care acum sunt folosite din plin de detașamentul Carpathian Vipers, prezent cu avioane F-16 în aceeași locație.

Comandorul Hulea subliniază că modernizarea în varianta MiG-21 LanceR a permis realizarea interoperabilității și standardizării, facilitând instruirea și antrenamentul în zbor al piloților, precum și pregătirea și antrenamentul navigatorilor cu dirijarea la interceptare (intercept controller) folosind tehnicile, tacticile și procedurile NATO pentru acest tip de misiuni.

Au existat și există în continuare limitări, în special legate de posibilitatea executării identificării vizuale pe timp de noapte și de raza de acțiune/autonomia de zbor.

Pot să spun că am crescut și m-am maturizat alături de MiG-21 LanceR. De peste 22 ani viața mea s-a împletit cu destinul acestui avion ca într-un joc al provocărilor, uneori al renunțărilor, toate acestea dominate permanent de dorința de perfecționare.

Începând din 2001 și până în prezent am parcurs toate etapele de pregătire și perfecționare pentru obținerea calificărilor de la pilot coechipier la lider de formație și instructor de zbor. Aparent, nu sunt multe, însă în spatele orelor de zbor stă foarte multă pregătire teoretică, de antrenament la simulator, pregătire fizică etc.

În privința misiunii, pot spune cu siguranță că Baltica 2007 a fost misiunea carierei mele de pilot. Adevărat, nici nu am mai avut ocazia să particip la o altă misiune de asemenea anvergură, însă mi-am făcut din plin datoria aici, în țară, alături de MiG-21 LanceR, în cadrul Serviciului de Luptă Permanent-Poliţie Aeriană, la multe exerciții naționale și internaționale, a afirmat comandorul Călin Hulea. (L. Irimia, foto  Arhiva Cer Senin).