Acțiuni de tip BLITZ pe ruta Turcia – România și Turcia – Ucraina

Polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Giurgiu au descoperit, în urma unor controale de tip BLITZ, peste 7.800 de bunuri – articole vestimentare, încălțăminte și produse de parfumerie – inscripționate cu denumirea unor mărci protejate și suspectate a fi contrafăcute, potrivit unui comunicat al instituției.

Acțiunile au avut loc pe Drumul Național 5, unde au fost verificate mai multe autocare care efectuau curse regulate de transport persoane pe rutele Turcia–România și Turcia–Ucraina.

7.839 de produse „de firmă”, ascunse în bagaje și spații speciale

În cadrul controalelor, polițiștii de frontieră din Sectorul Poliției de Frontieră Giurgiu, în cooperare cu lucrători din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu și cu reprezentanți ai Autorității Vamale Române – Direcția Regională Vamală București, au verificat atât interiorul mijloacelor de transport, cât și bagajele pasagerilor.

În urma verificărilor, au fost descoperite 7.839 de bunuri:

• articole vestimentare;
• încălțăminte;
• produse de parfumerie;

toate inscripționate cu denumirea unor mărci protejate, asupra cărora planează suspiciunea de contrafacere.

Produsele erau ascunse în bagajele personale ale pasagerilor, dar și în diferite locuri din interiorul autocarelor, inclusiv în spații special amenajate. Bunurile aparțineau unor cetățeni români și turci, cu vârste cuprinse între 28 și 57 de ani, care nu au putut prezenta documente legale de proveniență.

Prejudiciu estimat la aproape 1,9 milioane de lei

Potrivit Poliției de Frontieră, valoarea totală a bunurilor, dacă ar fi fost comercializate ca produse originale de marcă, este estimată la 1.887.200 de lei.

Toate produsele suspecte au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor și au fost introduse în Camera de corpuri delicte a instituției, în conformitate cu procedurile legale.

Dosare penale pentru „punerea în circulație” de produse contrafăcute

În prezent, față de persoanele implicate se desfășoară cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de:

„punere în circulație a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată, pentru produse identice sau similare, și care îl prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate”.

La finalizarea cercetărilor, dosarele vor fi înaintate unității de parchet competentă, care va stabili soluțiile legale ce se impun.

Lupte continue împotriva contrafacerilor, în contextul acquis-ului Schengen

Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu subliniază că desfășoară permanent activități specifice, în cooperare cu instituțiile partenere, pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale la frontieră.

Acțiunile vizează, între altele:

• asigurarea securității frontierelor externe;
• protejarea intereselor statului român și ale Uniunii Europene;
• respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, în contextul aplicării acquis-ului Schengen.

Confiscarea celor peste 7.800 de produse suspecte de contrafacere pe DN 5 reprezintă, astfel, un nou episod în lupta autorităților române împotriva comerțului ilicit cu mărfuri „de firmă” falsificate, aduse în țară pe rutele de transport internațional de persoane. (Paul D.).

Președintele României, Nicușor Dan, a convocat pentru luni, 7 septembrie 2026, o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Reuniunea este programată să înceapă la ora 15:00 și se va desfășura la Palatul Cotroceni.

Informațiile au fost transmise de Administrația Prezidențială, care a anunțat principalele teme aflate pe agenda ședinței.

Armata României, în fața unui nou plan de înzestrare

Unul dintre punctele centrale ale reuniunii îl reprezintă Planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2027–2036. Documentul urmează să stabilească direcțiile de dezvoltare a capabilităților militare și prioritățile de dotare pentru următorul deceniu.

Discuțiile vor viza, cel mai probabil, necesarul de echipamente și tehnică militară, precum și modul în care obiectivele de apărare ale României vor fi corelate cu angajamentele asumate în cadrul NATO și al Uniunii Europene.

Programul „Armata României 2044”, analizat la nivel strategic

Pe agenda CSAT se află și Programul „Armata României 2044”, document care proiectează evoluția forțelor armate pe termen lung.

Prin acest program, autoritățile urmăresc definirea unei viziuni strategice privind modernizarea Armatei României, dezvoltarea infrastructurii militare și adaptarea capacităților de apărare la noile riscuri de securitate.

România pregătește implementarea programului SAFE

Membrii Consiliului vor analiza, de asemenea, documentul referitor la implementarea programului SAFE. Potrivit Administrației Prezidențiale, materialul a fost aprobat în cadrul unei ședințe de lucru interinstituționale desfășurate la 13 august 2026.

Programul SAFE are legătură cu consolidarea capacităților europene de apărare, iar analiza documentului ar putea avea implicații asupra proiectelor militare și industriale în care România intenționează să se implice.

Prezența militară americană în România, un alt punct sensibil

Un alt subiect important îl constituie termenii de referință privind revizuirea, la nivelul Departamentului de Război, a posturii Forțelor Statelor Unite și a locațiilor de dislocare în Europa.

În acest context, CSAT va examina și perspectivele consolidării prezenței militare americane pe teritoriul României. Tema are o importanță strategică majoră, în condițiile amplificării provocărilor de securitate de pe flancul estic al NATO.

Pe agenda CSAT, și alte teme de securitate națională

Pe lângă subiectele anunțate oficial, Consiliul Suprem de Apărare a Țării va analiza și alte teme de actualitate din domeniul securității naționale.

Potrivit informațiilor furnizate de Administrația Prezidențială, reuniunea de la Palatul Cotroceni va aborda atât direcțiile de modernizare a Armatei României, cât și principalele evoluții care pot influența securitatea națională și poziția strategică a țării.

Facturile la electricitate ar putea crește din această toamnă, după ce Hidroelectrica, unul dintre furnizorii care au atras masiv clienți prin prețurile reduse, pregătește majorarea tarifelor începând din luna octombrie.

Scumpirea ar urma să fie de aproximativ 13%, ceea ce înseamnă un cost suplimentar de circa 8 bani pentru fiecare kilowatt-oră consumat. Valoarea exactă a tarifului va varia în funcție de zona de distribuție.

Cum se modifică prețurile

În zonele în care clienții plătesc în prezent aproximativ 1,11 lei pentru un kWh, tariful ar urma să ajungă la circa 1,19 lei/kWh. Pentru consumatorii care achită aproximativ 1,19 lei/kWh, noul preț ar putea urca până la 1,27 lei/kWh.

Majorarea nu se va aplica imediat tuturor celor peste 1,3 milioane de clienți ai companiei. Noile tarife vor fi valabile, pentru început, pentru clienții noi și pentru cei ale căror contracte ajung la termen.

Clienții care au contracte încă în derulare vor continua să plătească prețul prevăzut în documentele semnate, până la expirarea perioadei contractuale.

Cu cât ar putea crește facturile

Impactul asupra bugetelor gospodăriilor va depinde de consumul lunar. La un consum de 250 kWh, factura ar putea fi mai mare cu aproximativ 20 de lei pe lună.

Pentru o gospodărie care consumă 400 kWh într-o lună, diferența ar putea ajunge la aproximativ 32 de lei. Într-un an, un consumator cu un consum lunar de 250 kWh ar putea plăti în plus aproximativ 240 de lei, dacă diferența de tarif se menține.

Experții se tem de un val de scumpiri

Decizia Hidroelectrica ar putea avea efecte asupra întregii piețe de energie. Compania este considerată un reper pentru tarifele din domeniu, iar ceilalți furnizori își pot ajusta prețurile în funcție de evoluția pieței.

„Este semnalul pe care îl așteptau toți, pentru că Hidroelectrica funcționează ca un soi de market maker, cel care dă semnalul de preț în piață. Și toți ceilalți se aliniază”, a explicat un expert în energie pentru Observator News.

Potrivit estimărilor citate de sursa menționată, majorările pregătite de alți furnizori ar putea ajunge la 14–20%.

De ce se scumpește energia

Unul dintre motivele invocate este creșterea costurilor de achiziție. În perioada verii, Hidroelectrica nu ar fi reușit să acopere întregul consum al clienților exclusiv din producția proprie.

Pentru a-și onora contractele, compania ar fi fost nevoită să cumpere energie de la alți producători din România sau din import.

„Hidroelectrica nu a putut vara aceasta să-și onoreze tot portofoliul de clienți din producția proprie. Au trebuit să achiziționeze de la alți producători interni sau din import electricitate, ca să-și onoreze contractele”, a declarat Dumitru Chisăliță, reprezentant al Asociației Energia Inteligentă, conform Observator News.

Ce pot face clienții nemulțumiți

Consumatorii care nu acceptă noile tarife pot compara ofertele disponibile pe piață și pot schimba furnizorul. Procedura este gratuită și nu presupune întreruperea alimentării cu energie electrică.

În ultimul an, aproximativ 650.000 de români și-au schimbat furnizorul, pe fondul modificărilor de preț. În același timp, Hidroelectrica a depășit pragul de 1,3 milioane de clienți, înregistrând o creștere de aproximativ 80% față de anul anterior.