Administratie
Propaganda rusă găsește mereu modalități să ne surprindă

După cum spunea jurnalistul Marin Gherman, inventivitatea propagandei Federației Ruse este enormă. Această inventivitate se manifestă nu doar în noile narațiuni, care apar constant, în dependență de contextul politic local și problemele cu care se confruntă oamenii, ci și prin instrumentele folosite. O metodă nouă de a insufla idei favorabile Kremlinului folosește sondajele false pe rețelele sociale, în special Facebook.
Metoda a fost observată pentru prima dată la sfârșitul anului trecut și a fost documentată de RISE Project. Între timp, sondajul a ieșit din nou la suprafață, promovat de aceeași pagină care o făcuse și în decembrie 2022 – Ghadan Research.
Pagina nu are elemente de identificare corespunzătoare. Descrierea îi este în limba arabă, iar postările sugerează că folosește manipularea prin sondaj fals în mai multe țări europene – Bulgaria, Polonia, Ungaria, Slovacia – și latino-americane, Honduras sau Bahamas, de exemplu. Numărul de telefon listat în descriere, cu prefix britanic, este indisponibil.
Rețeta folosită de cei din spatele Ghadan Research este simplă. Folosesc un sondaj fals, pe platforma online Lime Survey, pe care îl promovează insistent pe Facebook (și Instagram). Mi-a atras atenția pentru că mi-a fost sugerat. Criteriile pentru care Facebook a ajuns să-mi arate postarea sponsorizată sunt puține: sunt din România și sunt bărbat tânăr.
Sondajul nu are niciun fel de legitimitate, nu folosește eșantionarea sau metode obișnuite de colectare a datelor de sondaj. Folosind promisiunea oferirii unor cartele telefonice reîncărcabile, sondajul fals colectează datelor românilor (etnie, sex, vârstă, locație, număr de telefon, preferințe politice, surse de informare) și le induce anumite idei în legătură cu războiul pe care îl duce Rusia în Ucraina, sub pretextul că astfel ar ajuta niște organizații umanitare sau de cercetare nenumite.
Sondajul fals începe prin colectarea datelor și continuă prin întrebări legate de atitudinea față de războiul din Ucraina. Inițial suntem întrebați Cât de îngrijorat/ă sunteți cu privire la numărul în creștere al refugiaților ucraineni care vin în țara dumneavoastră? și ni se oferă variante de răspuns de la foarte îngrijorat/ă la deloc îngrijorat/ă.
La prima vedere, nu este o întrebare ieșită din comun, dar ea are mai multe probleme. Una este de natură factuală, neexistând date sau informații despre creșterea numărului de refugiați ucraineni. Cealaltă este mai subtilă. Ne întreabă cât de îngrijorați suntem, presupunând că suntem îngrijorați deja, atitudine pe care inițiatorii sondajului speră ca respondenții să o adopte, chiar dacă nu o aveau inițial.
O altă întrebare insuflă ideea că NATO ar interveni în războiul ruso-ucrainean și că Alianța Nord-Atlantică ar fi, de fapt, invadatoarea. Ce împiedică succesul intervenției NATO în cadrul invaziei din Ucraina? este întrebarea, iar variantele de răspuns induc ideea lipsei de coeziune în cadrul NATO: lipsa cooperării din cadrul NATO, lipsa finanțării, lipsa puterii militare, conducerea care lasă de dorit. Nicăieri nu este specificat că NATO nu intervine în Ucraina!
Atitudini favorabile Rusiei le sunt sugerate respondenților și prin întrebarea Care dintre următoarele afirmații este adevărată, referitor la invazia Rusiei asupra Ucrainei?
Variantele de răspuns folosesc mai multe narațiuni rusești, listate mai jos în ordinea în care apar în chestionar: Rusia este un stat suveran și își protejează hotarele (Nimeni nu a atacat Rusia sau a contestat granițele ei europene!), Rusia răspunde la agresivitatea adversarilor săi (Ucraina este, așadar, văzută ca un adversar agresiv, aceasta fiind o narațiune pentru a justifica invazia!), Rusia prezintă un risc scăzut sau chiar inexistent pentru securitatea țării noastre (Din contră!, dacă ar fi să ne luăm după retorica Kremlinului.), Invazia din Ucraina reprezintă o amenințare la adresa țării mele și a Europei (Nu este specificat invadatorul, lăsând loc respondentului să umple golul. Trebuie precizat că agresivitatea și politica imperialistă a Rusiei, care folosește, în mod repetat, o retorică belicoasă la adresa NATO și a României, sunt, de fapt, amenințările.), Există mulți cetățeni ruși care susțin invazia din Ucraina (Nu putem ști având în vedere că spațiul informațional rusesc este controlat în întregime de Kremlin.), Dacă invazia din Ucraina va avea succes, Rusia va continua să-și extindă teritoriul (Aici apare o scăpare a propagandei, recunoscând, contrar retoricii obișnuite, că Rusia duce un război de expansiune.) și Rusia nu are niciun motiv întemeiat pentru a invada Ucraina (În sfârșit, o afirmație cu care putem fi de acord. Totuși, după atâtea opțiuni favorabile narațiunilor rusești, persoana care completează chestionarul poate fi deja manipulată). Alte întrebări folosesc același tipar.
Facebook nu închide și nu limitează accesul unor asemenea pagini-paravan. Conform informațiilor publice oferite de rețeaua socială, pagina dată a rulat, în luna aprilie, opt postări sponsorizate cu acest chestionar, pe Facebook și Instagram. Ar trebui să fim vigilenți la promisiunile despre premii fictive și la sondajele false de opinie. Sondajele reale și transparente au autori identificabili.
În cazul sondajelor false, întrebările și variantele de răspuns ne pot manipula și determina să adoptăm idei și atitudini care nu ne sunt proprii, fără să ne dăm seama. În plus, mai colectează și date personale, contrar legislației în vigoare. (D. Luca).
Administratie
Poliția de Frontieră recrutează! 240 de locuri la Școala „Avram Iancu” Oradea
Administratie
Predoiu și Dačić consolidează cooperarea România-Serbia în domeniul securității și situațiilor de urgență

Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut o întrevedere cu omologul său sârb, Ivica Dačić, viceprim-ministru și ministru de Interne al Republicii Serbia, prilej cu care au discutat despre securizarea frontierei comune, combaterea criminalității transfrontaliere, accesarea de fonduri externe nerambursabile și extinderea colaborării în domeniul situațiilor de urgență.
Parteneriat strategic bazat pe încredere reciprocă și legături interumane
Întrevederea a reconfirmat relația de respect, înțelegere reciprocă și prietenie dintre România și Serbia, subliniind importanța continuării și consolidării acesteia. Relația bilaterală are o dimensiune strategică deosebită, consolidată de legăturile interumane, comunitățile de sârbi și români din ambele state, precum și de schimburile comerciale consistente.
Intensificarea cooperării polițienești pentru combaterea infracționalității transfrontaliere
Discuțiile s-au concentrat pe intensificarea cooperării polițienești în vederea combaterii infracționalității transfrontaliere, cu accent pe traficul de migranți, de persoane și de droguri. Cei doi miniștri au convenit intensificarea schimbului de informații operative și constituirea unor formate bilaterale de colaborare operativă, precum și un schimb de bune practici pe marginea noilor amenințări din spațiul digital, negocierilor în situații de criză și operațiunilor speciale.
Monitorizarea atentă a fluxurilor migratorii și protecția eficientă a frontierei
Delegațiile s-au angajat să monitorizeze cu atenție fluxurile migratorii de pe ruta Balcanilor de Vest, printr-un schimb eficient de informații între autoritățile competente din România și Serbia, precum și cu ceilalți parteneri din regiune. Cooperarea exemplară dintre structurile de frontieră a fost salutată, convenindu-se continuarea misiunilor de patrulare în format mixt, a ședințelor lunare la nivel teritorial și a întrevederilor la nivel de conducere.
România, un vecin de încredere și un partener important pentru Serbia
Ministrul Dačić a evidențiat că România reprezintă un vecin de încredere și un partener important al Serbiei în regiune, subliniind importanța consolidării colaborării operaționale bilaterale pentru asigurarea unui climat de siguranță pentru cetățenii celor două țări.
Acord de cooperare în domeniul prevenirii și gestionării dezastrelor
În cadrul întrevederii, miniștrii Predoiu și Dačić au semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor. Acordul stabilește modalitățile tehnice de desfășurare a acțiunilor comune de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-o manieră armonizată cu cerințele europene și internaționale. (Paul D.).
Administratie
România în pragul unui blackout de 52 de ore? Ministrul Energiei trage un semnal de alarmă

România se confruntă cu un risc iminent de blackout masiv, de până la 52 de ore, dacă centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia vor fi închise la sfârșitul anului 2025, conform angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. Avertismentul a fost lansat de ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD), într-o intervenție la B1 TV, în emisiunea „Bună, România!”.
Angajamente nerespectate și fonduri europene irosite: Rețeta dezastrului energetic
Ministrul Ivan a dezvăluit că scenariul sumbru este rezultatul unui studiu independent, contractat de Transelectrica, care a analizat impactul închiderii centralelor pe cărbune în contextul în care România nu a reușit să dezvolte capacități alternative de producție a energiei. Deși a primit 2,6 miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru a construi centrale pe gaz, panouri fotovoltaice și capacități de stocare, autoritățile române nu au realizat proiectele promise. Practic, România riscă să fie acuzată de Bruxelles că „a dat țeapă” Uniunii Europene, deși ministrul a evitat să folosească acești termeni.
Amânarea închiderii, ultima șansă? Scenariile pe masa Comisiei Europene
În prezent, autoritățile române încearcă să obțină o amânare a închiderii centralelor pe cărbune, prezentând Comisiei Europene nu mai puțin de patru scenarii, inclusiv cel al blackout-ului. „Într-o situație complicată, riscăm să avem până la 52 de ore fără energie, lucru care rezultă din acel studiu”, a declarat Ivan, subliniind că amânarea închiderii este esențială pentru a evita acest scenariu negru.
Alternativa Mintia-Iernut: O rază de speranță la orizont?
Ministrul Energiei a menționat că situația s-ar putea stabiliza la toamnă, odată cu intrarea în funcțiune a centralei de la Mintia și a celei de la Iernut. Rămâne de văzut dacă aceste proiecte vor fi finalizate la timp și dacă vor fi suficiente pentru a compensa pierderea capacităților de producție pe cărbune.
România, campioană la prețul energiei? „Pe anumite intervale orare, da”
Pe lângă riscul de blackout, România se confruntă și cu problema prețurilor ridicate la energie. Ministrul Ivan a confirmat că, „pe anumite intervale orare”, România are „cel mai scump curent electric din lume”. Această situație afectează atât consumatorii casnici, cât și competitivitatea companiilor românești, care plătesc mai mult pentru energie decât concurenții lor din alte țări. „E o problema de siguranță națională”, a avertizat ministrul, subliniind ponderea mare a energiei în costul final al produselor.
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 5 zile
ANP: Paradisul pensionarilor sau infernul angajaților? Un sondaj socant dezvăluie realitatea din spatele gratiilor
-
Exclusivacum 2 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 2 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 4 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum 9 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum o zi
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare