Featured
Centrul de la Geneva pentru Guvernarea Sectorului de Securitate – DCAF: ”omnipotență”, ”abuz de putere”, ”regim autoritar” etc

(Preluare Inpolitics):
Ziua de ieri nu a fost fierbinte la Chișinău doar pentru că președinta Maia Sandu a anunțat un misterios mesaj către națiune. Ci și pentru că în parlamentul moldovenesc a început dezbatarea oficială a unui pachet de legi ale siguranței care va introduce, practic, dictatura agenților secreți, liberi să cam facă ce vor și în absența oricărui control democratic. Și nu o spunem noi, o spune Centrul de la Geneva pentru Guvernarea Sectorului de Securitate – DCAF, care a examinat proiectele partidului Maiei Sandu și a concluzionat că e unic în peisajul euro-atlantic, în cel mai rău sens: va duce, textual, la ”omnipotență”, ”abuz de putere”, ”regim autoritar” etc.
Proiectul de lege privind Serviciul de Informații și Securitate, unul dintre cele trei din pachetul legilor siguranței elaborat de partidul Maiei Sandu, a fost votat azi, în prima lectură, în plenul Parlamentului. Documentul are, declarativ, scopul de a asigura independența activității SIS, revizuirea mandatului conducerii instituției, concretizarea atribuțiilor etc.
Doar că legea în cauză ar fi provocat fiori de-a dreptul erotici grupării Băsescu-Laura Kovesi-Coldea de la noi privind puterile scandaloase alocate SRI-ului moldovenesc, care primește atribuții de cercetare penală, nu doar în cazul corupției, prin lege și nu prin protocoale cum a fost la noi.
Iată ce atribuții primește, pe lîngă enorm de multe altele, SIS-ul moldovenesc:
”Atribuţiile Serviciului
În scopul asigurării securităţii naţionale, depistării, reducerii sau evitării riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii Republicii Moldova, Serviciul:1) elaborează şi realizează, în limitele competenţei, un sistem de măsuri orientate spre identificarea, prevenirea şi contracararea riscurilor şi ameninţărilor ce prezintă un pericol deosebit pentru securitatea naţională, după cum urmează:
a) schimbarea prin violenţă a orânduirii constituţionale, acţiunile subversive sau orice alte acţiuni care au ca scop înlăturarea prin forţă a instituţiilor democratice ale statului, subminarea sau lichidarea prin orice formă a suveranităţii, independenţei sau integrităţii teritoriale a statului;
b) tentativele şi acţiunile de dezinformare şi/sau de informare manipulatorii ce afectează securitatea informaţională a statului, inclusiv prin alterarea conţinutului informaţiilor vehiculate în spaţiul public, cu scopul de a crea panică, produce tensiuni ori conflicte sociale;
c) corupţia care afectează securitatea naţională;
d) influenţarea, susţinerea şi/sau adoptarea deciziilor în scopuri contrare interesului naţional;
e) penetrarea Serviciului cu exponenţi ai serviciilor speciale străine, entităților neconstituționale, grupărilor criminale organizate, a partidelor şi mişcărilor de orientare extremistă, a structurilor economice şi financiare, precum şi a unor persoane aparte în scopuri ilicite;
f) intenţia angajaţilor Serviciului de a stabili sau stabilirea, în scopuri ilicite, a contactelor cu reprezentanţii serviciilor speciale străine, entităților neconstituționale, grupărilor criminale organizate, a partidelor şi mişcărilor de orientare extremistă, a structurilor economice şi financiare, precum şi a unor persoane aparte, ce desfăşoară activităţi ilegale;2) realizează activităţi de prevenire, identificare şi constatare a următoarelor categorii de infracţiuni:
a) infracţiuni contra păcii şi securităţii omenirii, infracţiuni de război;
b) infracţiuni contra autorităţilor publice şi a securităţii de stat/naţionale;
c) infracţiuni cu caracter terorist,
d) organizarea formaţiunilor paramilitare ilegale şi participarea la acestea, dacă aceste fapte subminează securitatea naţională;
e) dezordini în masă, care afectează securitatea naţională, suveranitatea, integritatea şi inviolabilitatea Republicii Moldova”
Și multe altele pe care nu le vom mai înșira aici.
Am selectat doar cîteva dintre prevederile care ridică serioase semne de întrebare pe de-o parte pentru că ele lasă loc unor interpretări extrem de largi și oferă, în consecință, o prea mare libertate de acțiune agenților serviciului.
Pe de alta, SIS este băgat legal în procesul de anchetă penală, odată ce capătă dreptul de a constata existența unor infracțiuni dintr-o paletă foarte extinsă, în condițiile în care un serviciu de informații trebuie să se ocupe, în principiu, cu adunarea de informații și transmiterea lor către organele de anchetă.
De altfel, art.5 întărește acest rol, stipulînd că ”Pentru îndeplinirea atribuţiilor sale în domeniul asigurării securităţii naţionale, Serviciul desfăşoară:
c) activitate specială de investigaţii, în cazul în care participă la investigarea infracţiunilor”.
În fine, atribuțiile SIS se confundă, adesea, cu cele guvernamentale, altă încălcare nepermisă a regulilor democrației, după cum veți citi mai jos.
Să vedem acum ce părere despre lege sus pomenită și despre un al doilea proiect, tot din domeniul siguranței naționale, au avut experții Centrului de la Geneva pentru Guvernarea Sectorului de Securitate – DCAF, care le-au examinat la cererea Comisiei de securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului Republicii Moldova. Patru experți diferiți au analizat proiectele independent unul de altul, iar concluziile au fost asemănătoare: așa ceva nu există nici pe departe în statele democratice, fiind specifice strict regimurilor autoritare. Menționăm că critici la fel de aspre au venit din partea tuturor organismelor care au elaborat avize, de la Comisia de la Veneția la Asociația Businessului European, Uniunea Avocaților din Republica Moldova ori Avocatul Poporului.
”Cele două proiecte de lege sunt complexe și prea ambițioase în ceea ce privește definirea competențelor SIS și a responsabilităților operaționale, dar oferă puține detalii și dispoziții clare privind controlul și supravegherea.
Ambele proiecte de legi sunt atât supra-detaliate, cât și complicate și totuși vagi cu privire la unele dintre cele mai importante aspecte. Niciuna dintre legi nu reflectă legi similare în democrațiile europene în care legile sunt simple (rareori peste 6 pagini), mai puțin detaliate cu privire la activitatea operațională, dar definesc mai detaliat problema importantă a supravegherii în toate formele sale (executivă, parlamentară și judiciară).
Selectarea cuvintelor din capitolul II din legea SIS este discutabilă, deoarece se vorbește despre „Drepturile” serviciului. Un serviciu de informații are „obligații”, „responsabilități”, „puteri” și „autorități”. „Drepturile” se referă în general la persoane fizice, mai degrabă decât la autoritățile statului , fiind un set de drepturi legale sau protecții care sunt acordate persoanelor fizice pentru a asigura siguranța, securitatea și bunăstarea acestora. Utilizarea conceptului de „drepturi” în asociere cu serviciul de informații ar putea fi împotriva spiritului unei legislații democratice, orientate spre securitatea umană.
Cu privire la funcționalitatea și eficiența SIS
7. Competențe și sarcini. Competențele și responsabilitățile SIS sunt foarte largi (articolul 5,6,8,13 din legea SIS); un mandat atât de amplu depășește cu mult modelele serviciilor de informații din țările UE/NATO. În plus, lista este inconsecventă, deoarece sarcinile tipice de informații sunt amestecate cu puteri și cu mijloace executive. Principalul risc de a atribui o gamă atât de extinsă și diversă de competențe unui serviciu este ineficiența – prin disiparea eforturilor sale și prin sarcini incoerente și confuze.Executarea unei game largi de sarcini ar necesita o capacitate instituțională dificil de asigurat: resurse umane extinse, cu înaltă calificare și un buget mare. Cu toate acestea, Legea bugetului alocă SIS aproximativ 20 de milioane de euro. Prin urmare, se pare că mandatul extins prevăzut de proiect este disproporționat față de capacitățile existente ale SIS.
Prin definirea într-un mod explicit și cuprinzător a tuturor activităților posibile ale SIS, legislația nu permite flexibilitate în operațiuni (în special într-o perioadă de urgență națională); lista foarte lungă și atotcuprinzătoare de sarcini și competențe prevăzute de legislația SIS poate avea ca rezultat faptul că serviciul mai degrabă se ascunde în spatele legii, decât să își asume responsabilitatea pentru acțiunile sale și să explice dacă munca pe care o depune este pentru binele societății în general.
Acest mandat extins creează, de asemenea, interferențe sau suprapuneri între SIS și o serie de alte instituții ale statului, inclusiv forțele armate, forțele de ordine și diplomația. Este vorba despre riscuri de a împovăra SIS cu sarcini și responsabilități pentru chestiuni pe care nu le vor putea pune în aplicare, deoarece acestea sunt responsabilitatea statutară a altor autorități ale statului. Deși este important ca SIS să aibă un rol consultativ, responsabilitatea executivă pentru unele dintre sarcinile enumerate de legea SIS ar fi, în mod ideal, delegată altor autorități.
Dotarea unui singur serviciu cu astfel de puteri extinse, fără mecanisme puternice și eficiente de supraveghere și control, duce în mod inevitabil la ineficiență și abuz de putere. Tipul de serviciu de informații prevăzut de proiectul de lege sugerează un serviciu omnipotent într-un regim autoritar, nu un serviciu funcțional bine integrat într-un sistem democratic. Practica serviciilor de informații UE/NATO demonstrează că eficacitatea se bazează pe o repartizare bine gândită a sarcinilor între mai multe servicii, fiecare dintre acestea concentrându-se pe un obiectiv (misiune) separat, precis, realizat datorită unor sarcini coerente și precis indicate, puține.
În majoritatea societăților democratice, serviciilor de informații nu li se acordă competențe polițienești. Acest lucru se datorează faptului că activitățile de informații – atât externe, cât și interne (inclusiv contraspionajul) – se concentrează pe colectarea, analizarea și distribuirea către autoritatea executivă a informațiilor relevante pentru deciziile de securitate națională.
Urmărirea penală a infracțiunilor, adică o activitate care servește altor scopuri, și anume obținerea de probe pentru a fi utilizate în instanță, de obicei nu este sarcina serviciilor de informații. Ofițerii de informații nu sunt, de obicei, instruiți sau echipați pentru a se angaja în activități de aplicare a legii. În plus, esența activităților serviciilor de informații este secretul, iar acest lucru necesită restricții foarte puternice privind accesul la informațiile pe care le colectează și informațiile pe care le produc. Acest lucru, la rândul său, necesită limitarea cercului de destinatari ai materialelor de informații și entități autorizate să le comande sarcini. Lista propusă a acestor entități este mult prea largă și diferă de practicile și standardele UE/NATO”.
Sunt doar cîteva dintre concluziile devastatoare ale experților de la Geneva, care ar putea fi utile și autorilor de legi similare de la noi.
Concluzii care nu lasă loc de interpretare: regimul democratei, fragilei, euroatlantistei Maia Sandu a pritocit niște legi care vor transforma serviciul de securitate al Moldovei într-un instrument care ar da de rușine NKVD-ul stalinist ori Securitatea ceaușistă.
Un instrument elaborat de vicepreședintele partidului prezidențial PAS, Lilian Carp, și pus pe tavă Maiei Sandu, conform noii legi, care prevede că
”Activitatea Serviciului este coordonată de către Preşedintele Republicii Moldova şi este supusă controlului parlamentar. Coordonarea de către Preşedintele Republicii Moldova se realizează prin: determinarea anuală a direcţiilor prioritare în domeniul securităţii naţionale, repartizarea sarcinilor, în limita atribuţiilor Serviciului, stabilirea tipurilor de informaţii ce necesită a fi prezentate şi modului de prezentare a acestora, precum şi evaluarea realizării sarcinilor trasate”.
Altfel spus, președintele va stabili ce trebuie să facă serviciul, distribuind sarcini, direcții de acțiune șamd.
Dacă legile vor trece netulburate prin Parlamentul de la Chișinău, unde PAS domină autoritar, se cheamă că România lui Iohannis va avea un exemplu viu și însuflețitor de ”iată că se poate” numai bun de urmat, am spune.
Featured
Doar 5% dintre români locuiesc cu chirie

Ultimele date de la Eurostat arată că România se menține pe primul loc în UE, cel mai probabil și în lume, la numărul de proprietari de locuințe. La polul opus se află, culmea, cel mai puternic stat din Uniunea Europeană, Germania, în care doar 47% din populație deține locuințe proprii. În schimb, țara noastră ocupă același prim loc, la distanță mare de celelalte state, la numărul de case fără baie și WC-uri în interiorul locuințelor.
Românii au devenit, după 1989, în masă, proprietari de locuințe, acesta fiind, probabil, singurul efect pozitiv resimțit de întreaga populație după căderea comunismului. Un efect deloc neglijabil, având în vedere că, nefiind nevoiți să plătească chirie, oamenii au reușit să reziste în fața tuturor crizelor economice.
În UE, în 2022, 69% din populație locuia în propria gospodărie, în timp ce restul de 31% locuia în chirie, potrivit Eurostat. Cea mai mare pondere a proprietății a fost observată în România (95% din populație locuia într-o gospodărie în care își deținea locuința), Slovacia (93%), Croația (91%) și Ungaria (90%). În Germania, închirierea a fost ceva mai obișnuită, 53% din populație fiind chiriași, urmată de Austria (49%) și Danemarca (40%).
Statisticile arată că 52% din populația Uniunii Europene locuia într-o casă, în timp ce 47,5% locuia într-un apartament (0,5% locuia în alte locuri de cazare, cum ar fi casele și furgonetele). Casele sunt cele mai comune în două treimi din statele membre. Irlanda (89%) a înregistrat cea mai mare pondere a populației care locuiește într-o casă, urmată de Olanda (79%), Croația și Belgia (ambele 77%). În România, 65% din populație locuia în case, iar 34,9% în apartamente. Cele mai mari cote pentru apartamente au fost observate în Spania (66%), Letonia (65%), Germania (63%) și Estonia (61%).
1,1 camere de persoană
În ce privește mărimea locuințelor în UE, în medie erau 1,6 camere de persoană în 2022. Dintre statele membre, cel mai mare număr a fost înregistrat în Malta (2,3 camere de persoană), urmată de Luxemburg (2,2 camere), Belgia, Irlanda și Olanda (toate 2,1 camere). La celălalt capăt al scalei se aflau Polonia, România și Slovacia (toate 1,1 camere), precum și Letonia și Croația (ambele cu 1,2 camere în medie per persoană).
Totodată, în UE erau în medie 2,3 persoane pe gospodărie în 2022. În statele membre, acest număr a variat de la 3,1 persoane în Slovacia, 2,9 în Polonia și 2,7 în Croația până la 2,0 persoane. în Danemarca, Germania, Lituania și Suedia și 1,9 persoane în Finlanda. În România, media era de 2,5 persoane în gospodărie. În case supraaglomerate locuia aproximativ 17% din populația UE, cele mai mari rate de supraaglomerare fiind observate în Letonia (41,7%), România (40,5%) și Bulgaria (36,2%), iar cele mai scăzute, în Cipru (2,2%), Malta (2,8%) și Olanda (2,9%). De cealaltă parte, 33,6% din populația UE lucuia într-o casă sub-ocupată, cele mai mari procente înregistrându-se în Malta (72,3%), Cipru (70,9%) și Irlanda (67,3%), iar cele mai scăzute, în România (7,3%), Letonia (9,4%) și Grecia ( 11,3%).
Indicator rușinos
21,2% din populația României nu avea în gospodărie nicio toaletă interioară, niciun duș și nicio baie, la o distanță apreciabilă de următoarea clasată, Bulgaria, cu 7%. Procentul ne situează, în mod jenant, pe primul loc în UE, iar responsabilitatea aparține, exclusiv, autorităților. Abia după explozia prețurilor la materialele de construcții, statul român s-a gândit să schimbe legislația și să permită construirea toaletelor fără autorizație de construcție și proiecte costisitoare. Însă, în acest moment, pe fondul unei sărăciri tot mai accentuate a populației, puțini sunt cei care își mai permit luxul. În plus, finalizarea canalizărilor în mediul rural este departe de a se realiza, în condițiile în care Guvernul nu are bani pentru aceste investiții. Pentru că o parte importantă din bugetul României a fost alocată cumpărării de armament din SUA și sprijinirii Ucrainei.
Anchete
Mircea Cretu si-a inaintat demisia de la conducerea instantei

Oare ce o fi patit judecatorul Mircea Cretu, presedintele Curtii de Apel Timisoara?
Gestul sau este unul neasteptat, avand in vedere ca participa la concursul pentru functii de conducere, dorind deci inca un mandat de trei ani ca presedinte al Curtii de Apel Timisoara, dezvaluie Lumea Justitiei. Cert este ca cererea de eliberare din functia de presedinte a Curtii de Apel Timisioara, prin demisie, formulata de Mircea Cretu va fi discutata de Sectia pentru judecatori a CSM in sedinta de joi, 7 decembrie 2023. (Irinel I.).
Exclusiv
Fapte care nu pot fi acceptate într-un stat care se vrea a fi „de drept”, „nu de drepți”

Deoarece lista judecătorilor din cadrul Tribunalului București care ignoră cu o nonșalanță demnă de o cauză mai bună drepturile fundamentale ale inculpaților la apărare și la un proces echitabil este, din păcate, lungă, pentru a spulbera rapid suspansul, menționez încă de la început că mă refer la domnul judecător ALEXANDRU NICOLAE VOLINTIRU și la judecătorul care a respins solicitările de recuzare formulate împotriva acestuia.
Cu toate că și cele întâmplate înaintea momentului disjungerii din Dosarul nr. 14300/3/2019 merită a fi semnalat, inclusiv Inspecției Judiciare, ceea ce s-a întâmplat de la primul termen când s-a schimbat, în sfârșit, judecătorul după disjungere, în Dosarul nou format (9992/3/2023) este, cu adevărat, halucinant.
În urma repartizării aleatorii după ce doamna judecător IVĂNCIOIU FLORENTINA nu a mai intrat în sală pentru continua judecata în Dosarul nr. 9992/3/2023, după disjungerea din Dosarul 14300/3/2019, dosar pe care tot dumneaei l-a soluționat, a fost desemnat domnul judecător ALEXANDRU NICOLAE VOLINTIRU.
Primul termen la care domnul judecător a intrat în acest dosar (9992/3/2023), respectiv termenul din 09.11.2023, a coincis cu prima cerere de amânare formulată de către domnul VASILESCU VALENTIN, precum și de avocata acestuia, cerere solid motivată și dovedită cu înscrisuri medicale.
Deși în ambele cereri de amânare, atât ale domnului VASILESCU VALENTIN, precum și a doamnei ADRIANA ANCA BOGHIU, avocatul ales al acestuia, s-a învederat, atât faptul că domnul VASILESCU VALENTIN trebuie să fie prezent, exact în aceeași zi de 9 noiembrie 2023, la o programare mai veche la o clinică de prestigiu din Cluj, în vederea unor investigații amănunțite de specialitate, iar următoarea programare este posibilă cel mai devreme în luna martie 2024, precum și faptul că este prima cerere de amânare formulată în acest dosar de către acest inculpat care, trebuie subliniat, a participat activ la absolut toate ședințele de judecată anterioare, domnul judecător ALEXANDRU NICOLAE VOLINTIRU a respins cererea de amânare formulată de domnul VASILESCU VALENTIN.
La abuzul domnului judecător a pus vârtos umărul și doamna avocat CHIRCA OANA COSMINA, avocatul din oficiu menținut în cauză pentru domnul VASILESCU VALENTIN, în pofida dispozițiilor legale care prevăd expres faptul că mandatul avocatului din oficiu încetează la prezentarea avocatului ales.
În speța de față, deși domnul VASILESCU VALENTIN a fost prezent și asistat de către doamna avocat ADRIANA ANCA BOGHIU la fiecare termen de judecată, în mod nelegal a fost menținută delegația avocatului din oficiu, doamna CHIRCA OANA COSMINA.
La interpelarea domnului judecător, după ce a menționat expres că este foarte bine pregătită având absolvite două facultăți, absolvind și ASE-ul, nu doar Facultatea de Drept, doamna avocat CHIRCA OANA COSMINA a pus concluzii ÎMPOTRIVA INTERESULUI CLIENTULUI pe care a fost desemnată să-l asiste din oficiu solicitând RESPINGEREA CERERII DE AMÂNARE FORMULATE DE CLIENTUL SĂU DIN MOTIVE MEDICALE !?!
Mărturisesc că, în 26 de ani de practică, nu am văzut nici un avocat desemnat din oficiu care să pună concluzii contrare interesului inculpatului pentru care a fost desemnat, solicitând expres respingerea unei cereri formulate de către inculpatul pe care îl asita/reprezenta.
Profitând de concursul ilegal și imoral acordat de către avocata din oficiu desemnată pentru domnul VASILESCU VALENTIN, domnul judecător ALEXANDRU NICOLAE VOLINTIRU a respins cererea de amânare formulată de către domnul VASILESCU VALENTIN, trecând la discutarea și administrarea probelor.
Văzând că avocata din oficiu a domnului VASILESCU VALENTIN nu a solicitat pentru acesta nicio probă în afara probelor pe care eu le-am solicitat pentru clientul meu, domnul GLIGĂNEANU GABRIEL, am formulat o cerere de recuzare împotriva domnului judecător ALEXANDRU NICOLAE VOLINTIRU, fiind mai presus de orice dubiu că-i încalcă inculpatului VASILESCU VALENTIN dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil.
Deși era primul termen de judecată la care domnul judecător ALEXANDRU NICOLAE VOLINTIRU a intrat în acest dosar complex, termen la care s-a întâmplat și o premieră nedorită, respectiv validarea de către judecător a concluziilor avocatului din oficiu, concluzii formulate împotriva intereselor clientului pentru care a fost desemnat, judecătorul care a soluționat cererea de recuzare a respins-o, considerând că domnul judecător ALEXANDRU NICOLAE VOLINTIRU nu i-a încălcat domnului VASILESCU VALENTIN dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil.
La termenul următor, respectiv cel din data de 20.11.2023, domnul judecător ALEXANDRU NICOLAE VOLINTIRU a spulberat orice dubiu cu privire la faptul că, din păcate, judecă acest dosar după reguli de procedură de uz intern, lipsa de imparțialitate a acestuia devenind mai mult decât evidentă.
La acest termen, s-au întâmplat 3 lucruri notabile :
1. Doamna avocat ADRIANA ANCA BOGHIU a formulat cerere de recuzare, atât a domnului judecător, precum și a doamnei procuror de ședință, motivat de faptul că ambii și-au însușit și validat la termenul anterior, punctul nelegal exprimat de către avocata din oficiu împotriva intereselor clientului pe care a fost desemnată să-l asiste/reprezinte.
Evident, și această cerere prin care se solicita (și) recuzarea domnului judecător ALEXANDRU NICOLAE VOLINTIRU a fost considerată neîntemeiată de judecătorul care a soluționat-o, motiv pentru care a respins-o.
2. În mod abuziv domnul judecător ALEXANDRU NICOLAE VOLINTIRU a respins prima mea cerere de amânare formulată în acest dosar, deși am depus înscrisuri din care am dovedit faptul că, la data de 20.11.2023, ora 11,00, eram prezent la Curtea de Apel Brașov în calitate de avocat ales al unei persoane care se afla în arest preventiv de peste 6 luni, la acel termen discutându-se contestația împotriva încheierii prin care s-a dispus prelungirea arestului preventiv cu încă 30 de zile.
Nici nu contează faptul că am fost prezent cu folos în acel dosar în fața Curții de Apel Brașov, clientului meu fiindu-i admisă contestația și fiind plasat în arest la domiciliu.
Ceea ce contează este faptul că, deși nici clientul meu, nici eu nu am mai formulat anterior vreo cerere de amânare, iar prezenta cerere de amânare era temeinic motivată și dovedită, domnul judecător a respins-o considerând-o a fi nefondată.
Respingerea cererii de amânare este cu atât mai nefondată cu cât, în cuprinsul ei, am învederat nu doar că este prima cerere de amânare pe care o formulez în acest dosar, dar este și ultima cerere de amânare care va fi formulată în acest dosar pentru domnii VASILESCU VALENTIN și GLIGĂNEANU GABRIEL, având în vedere faptul că am stabilit cu doamna avocat ADRIANA ANCA BOGHIU ca, de la termenul următor, în eventualitatea în care unul dintre noi lipsește, celălalt să-l substituie.
Cu toate aceste, deși doamna avocat desemnată din oficiu pentru domnul GLIGĂNEANU GABRIEL nu a răspuns prea hotărât că este pregătită să pună concluzii, domnul judecător ALEXANDRU NICOLAE VOLINTIRU a respins cererea mea și a dispus continuarea judecății.
Sesizând că nu este apărat corespunzător, clientul meu a formulat o cerere de recuzare a domnului judecător din cauza faptului că-i ignoră sistematic dreptul la apărare.
Deși dispozițiile legale îl obligau să suspende judecată și să înainteze dosarul conducerii instanței în vederea soluționării cererii de recuzare, domnul judecător ALEXANDRU NICOLAE VOLINTIRU a ignorat, din nou, dispozițiile legale incidente și a purces la audierea martorilor, înaintând dosarul în vederea soluționării cererii de recuzare ulterior finalizării ședinței de judecată.
Din nou, judecătorul investit cu soluționarea cererii de recuzare a considerat faptul că domnul judecător ALEXANDRU NICOLAE VOLINTIRU respectă în totalitate drepturile care îi garantează clientului meu că are parte de un proces echitabil.
3. Dovada irefutabilă a faptului că principiile care guvernează corecta desfășurare a procesului penal sunt absolut aleatorii pentru domnul judecător ALEXANDRU NICOLAE VOLINTIRU, este dată de faptul că, după ce a ignorat cu o grație demnă de o cauză mai bună cererea de recuzare formulată de clientul meu și după ce a audiat martorii prezenți, a dispus citarea pentru termenul următor a tuturor martorilor menționați în rechizitoriu.
Grozăvia deciziei este dată de numărul martorilor care, în opinia domnului judecător ALEXANDRU NICOLAE VOLINTIRU ar trebui audiați la termenul de mâine, 05.12.2023 : 28 de martori !
Este mai presus de orice dubiu faptul că, resortul dispoziției de a fi citați pentru termenul de mâine a tuturor celor 28 de martori menționați în rechizitoriu este dat de dorința domnului judecător de a termina cât mai rapid această mascaradă judiciară pentru a nu interveni și prescripția răspunderii penale pentru infracțiunea de evaziune fiscală după ce deja a intervenit prescripția pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat și spălare de bani.
După ce organele de urmărire penală și instanțele de judecată au lăsat în nelucrare acest dosar sau au acordat termene din cauza grevei magistraților, domnul judecător ALEXANDRU NICOLAE VOLINTIRU dorește „să remedieze” această problemă și să pronunțe cât mai rapid, în orice condiții, sentința în acest dosar, fapt care nu poate fi acceptat într-un stat care se vrea a fi „de drept”, „nu de drepți”.
Av. Florin Constantin Durgheu
-
Exclusivacum 3 zile
Mai poti sa respecti un grad de chestor, cand vezi ca un necunoscut e facut chestor, la 34 ani?
-
Exclusivacum o zi
Reeditarea mafiei lui „Portocala”/Noi detalii despre actuala mafie a procurorului ”Portocală” ies la iveală!(I)
-
Exclusivacum 3 zile
Cel mai mare secret al Mafiei din adevarata „mafie a gunoaielor din Prahova” va fi deconspirat, luni, 04.12.2023, orele 13.00/Politisti corupti cu functie de conducere din MAI si I.P.J. Prahova – complici la santajele gruparii de criminalitate economico-financiar organizata pe care o acopera in acest judet/DOCUMENTE SI INREGISTRARI AUDIO – IN EXCXLUSIVITATE
-
Exclusivacum 2 zile
SANTAJELE MAFIEI CU AUTORITATI ale statului roman/Grupul de crima financiar – organizata locala cu sprijinul politistilor corupti si cu sprijinul parchetelor si instantelor/Documente si inregistrari audio, in exclusivitate/Azi, orele 13.00
-
Exclusivacum 2 zile
Demersul studenților de la Academia de Poliție „A. I. Cuza”- continuă!!!
-
Administratieacum 3 zile
Serviciile au folosit partidul ca pe un prezervativ de unică folosință
-
Exclusivacum 3 zile
Nici în 2023, cei care conduc MAI nu au fost capabili să creeze un sistem de recrutare la județul de înscriere/Incompetența a ucis un polițist la Constanța
-
Ancheteacum 3 zile
Inalta Curte va judeca, in 7 decembrie 2023, cererea lui Chereches de stramutare a dosarului in care a fost condamnat deja de Curtea de Apel Cluj