Normele privind organizarea și funcționarea sistemului de ierarhizare și selecție în vederea evoluției în carieră a cadrelor militare, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.69/2015, cu modificările și completările ulterioare, au fost modificate și completate din nou, prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.61/2023, publicat în Monitorul Oficial 246 din 24 martie.

Au fost introduse noi dispo-ziții la art. 4, referitoare la comisiile de selecție nr. 1, 2 și 3. Astfel, cele trei comisii au și competența de a analiza și ierarhiza ofițerii care încheie misiunile permanente în străinătate și care optează pentru încadrarea acelorași funcții, dacă acestea sunt identificate ca fiind vacante prevăzute în statele de organizare cu grade de generali/similari, colonel/comandor sau locotenent-colonel/căpitan-comandor. Opțiunea trebuie exprimată cu cel puțin șase luni înainte de data la care se încheie mandatul.

Structurile pe lângă care funcționează comisiile de selecție asigură secretariatele tehnice ale acestora prin entități organizaționale permanente, constituite la nivelul ori în subordinea lor nemijlocită, sau prin desemnarea unei persoane în acest sens.

Secretariatele tehnice au rolul de a furniza suportul tehnic și administrativ în activitatea comisiilor de selecție. În anexa nr. 1 a normelor sunt precizate cele 18 comisii de selecție și componența lor. S-au adus modificări la comisiile nr. 2, 5-12, 16 și 17.

Mai multe modificări au fost aduse art. 17, dar acestea vizează ierarhizarea și selecția candidaților pentru încadrarea funcțiilor prevăzute cu grade de generali/similari din Statul Major al Apărării și din structura de forțe ale armatei.

O modificare importantă este aceea de la art. 21. Conform prevederilor alin. (2) lit. a), pentru funcțiile care nu prevăd în cadrul selecției probă de interviu, în cazul în care doi sau mai mulți candidați obțin același punctaj final, departajarea acestora se face pe baza unor criterii.

Primul dintre acestea se referă la punctele acordate conform prevederilor art. 17 alin. (2)-(2⁴). Prin urmare, experiența profesională dobândită de-a lungul carierei se cuantifică prin acordarea de puncte pentru îndeplinirea funcțiilor de execuție/conducere, pentru o perioadă de minimum doi ani, diferențiat pe niveluri ale structurilor, astfel:

♦ un punct pentru îndeplinirea fiecărei funcții de execuție și două puncte pentru îndeplinirea fiecărei funcții de conducere în structuri de nivel 1; ♦ două puncte pentru îndeplinirea fiecărei funcții de execuție și trei puncte pentru îndeplinirea fiecărei funcții de conducere în structuri de nivel 2;

♦  trei puncte pentru îndeplinirea fiecărei funcții de execuție și patru puncte pentru îndeplinirea fiecărei funcții de conducere în structuri de nivel 3; ♦ patru puncte pentru îndeplinirea fiecărei funcții de execuție și cinci puncte pentru îndeplinirea fiecărei funcții de conducere în structuri de nivel 4.

Candidaților li se acordă: ♦ pentru îndeplinirea atribuțiilor posturilor permanente în străinătate, pe o perioadă de minimum trei ani, patru puncte pentru cele de execuție și cinci puncte pentru cele de conducere;

♦ pentru îndeplinirea fiecărei funcții în structuri NATO dislocate pe teritoriul României, pe o perioadă de minimum trei ani, patru puncte pentru cele de execuție și cinci puncte pentru cele de conducere.

De asemenea, candidaților li se acordă câte un punct pentru fiecare trei luni de participare neîntreruptă la misiuni și operații în afara teritoriului statului român.

Ofițerilor care au îndeplinit, pentru o perioadă de cel puțin doi ani, o funcție de comandant al unei unități tactice de nivel cel puțin batalion/similar și care solicită analizarea în cadrul comisiilor de selecție în vederea promovării în funcții prevăzute cu grade de generali/similari din Statul Major al Apărării și din structura de forțe ale armatei li se acordă, suplimentar, patru puncte.

Suplimentar, se acordă trei puncte candidaților care au încadrat funcții de instructori militari ori au desfășurat activități în calitate de instructor militar asociat, pentru o perioadă de cel puțin doi ani.

La art. 33 este detaliat modul cum se desfășoară interviul pentru încadrarea funcțiilor vacante. A fost modificat alin. (5), astfel că, pentru participarea cadrelor militare aflate la misiuni temporare în afara teritoriului național la interviu, acesta poate fi organizat la distanță, în măsura în care se dispune de mijloace de comunicare audio-video care să corespundă din punct de vedere tehnic și al protecției informațiilor clasificate.

Interviul la distanță se poate desfășura la nivelul altor structuri decât cele în care se regăsesc funcțiile vacante, la eșalonul superior sau la structura care asigură coordonarea unității în care se regăsesc funcțiile respective,  care asigură mijloacele tehnice necesare.

Tot la interviu se referă și dispozițiile art. 35, modificat integral prin noul ordin. Interviul se desfășoară pe baza fișei de interviu, care cuprinde totalitatea întrebărilor adresate candidatului și răspunsul corect la fiecare întrebare, precum și punctajul acordat fiecărui răspuns.

Prin interviu, se verifică măsura în care candidatul deține cunoștințele și aptitudinile necesare încadrării funcției respective în raport cu specificul acesteia. Întrebările formulate în cadrul interviului necesită răspunsuri concrete, sunt analitice, bazate pe scenarii/studii de caz și vizează cunoștințe militare generale și de specialitate din domeniul de activitate al funcției vacante.

Candidatul poate fi evaluat și din perspectiva motivației pentru ocuparea postului, a abilităților de comunicare, a flexibilității în gândire, a spontaneității și a controlului emoțional.

Referitor la promovarea în funcții prevăzute în statele de organizare cu grade de generali/similari, noile prevederi specifică faptul că prevederile normelor se aplică și pentru analiza, ierarhizarea și selecția candidaților pentru ocuparea acestora, care urmează să devină vacante la o dată certă, ca urmare a trecerii în rezervă sau direct în retragere a ofițerilor care încadrează funcțiile respective.

În asemenea situație, funcțiile vacante se pot publica în Buletinul Informativ al Armatei cu trei luni înainte de data vacantării, cu avizul Direcției generale management resurse umane.

Data numirii în funcții a cadrelor militare selecționate în acest sens este data trecerii în rezervă sau direct în retragere a ofițerilor care au încadrat funcțiile respective sau o dată ulterioară acesteia.

Și la art. 42² au fost făcute mai multe modificări. Rămâne valabilă prevederea conform căreia cadrele militare detașate la misiuni temporare în afara teritoriului național pot participa la selecție în condiții similare cu cele aflate în țară.

Însă, printr-o nouă dispoziție se precizează: Cadrele militare nu pot fi ierarhizate și selecționate în vederea numirii în funcții prin procedură normală sau prin procedură de urgență pe timpul participării la misiuni permanente în străinătate.

Au fost modificate și alin. (2) și (3). Astfel, cadrele militare care încheie misiunile permanente în străinătate se numesc în funcții corespunzătoare pregătirii profesionale și experienței dobândite pe timpul executării misiunii, în baza prevederilor Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, la propunerea șefilor structurilor centrale care, potrivit reglementărilor în vigoare, gestionează posturile permanente în străinătate, conform următorului algoritm:

♦ identificarea funcțiilor vacante corespunzătoare și solicitarea opțiunilor cadrelor militare privind încadrarea în funcțiile respective, cu cel puțin șase luni înainte de data la care se încheie mandatul; ♦ exprimarea opțiunilor, de către cadrele militare, privind încadrarea în funcțiile anterior, cu cel puțin trei luni înainte de data la care se încheie mandatul; cadrele militare au obligația să opteze doar pentru una dintre funcțiile puse la dispoziție; ♦ emiterea actelor administrative pentru încadrarea în funcții.

În situația în care mai multe cadre militare care încheie misiunile permanente în străinătate optează pentru încadrarea aceleiași funcții, ierarhizarea acestora se realizează de Comisiile de selecție nr. 1, 2 sau 3, indiferent în cadrul cărei structuri se regăsesc funcțiile vacante; cadrul militar clasat pe primul loc în urma ierarhizării se numește în funcție conform, iar celelalte sunt obligate să opteze pentru funcțiile puse la dispoziție, pentru care nu au fost formulate opțiuni.

Tot la art. 42² a fost introdus un nou alineat, în care se precizează că solicitarea opțiunilor cadrelor militare privind încadrarea în structurile Direcției generale de informații a apărării se realizează în perioada 1-5 octombrie a anului premergător anului încheierii mandatului, iar cadrele militare își exprimă opțiunea până la data de 15 octombrie a aceluiași an.

În noua reglementare, aprobată prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.61/2023 se precizează că analiza, ierarhizarea și selecția candidaților pentru promovarea în funcțiile vacante publicate până la data intrării în vigoare a ordinului, cu excepția funcțiilor de reprezentare națională și a celor alocate României în cadrul organizațiilor internaționale dislocate în afara teritoriului României, prevăzute cu grade de generali/similari, se realizează și se finalizează în conformitate cu dispozițiile legale aflate în vigoare la data publicării funcțiilor respective.

Normele privind organizarea și funcționarea sistemului de ierarhizare și selecție în vederea evoluției în carieră a cadrelor militare, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.69/2015, au fost modificate de 11 ori, de la intrarea lor în vigoare. Acestea se vor republica în Monitorul Oficial, dându-se textelor o nouă numerotare. (I. Nedelcu).