Actualitate
Pe piaţa imobiliară nu este întotdeauna soare, te poţi trezi cu evenimente la care nu te-ai gândi
În România, există percepţia/impresia că cea mai bună investiţie este să cumperi un apartament şi să îl dai în chirie.
Din chirie se plăteşte rata la bancă, iar în final rămâi cu apartamentul achitat. Când se vorbeşte despre investiţie imobiliară simplă întotdeauna se aplează la trecut pentru a justifica achiziţia unui apartament/garsoniere. Cu toţii ne aducem aminte perioada fabuloasă dintre începutul anilor 2000 şi toamna lui 2008, când, practic, preţul apartamentelor a crescut de 10 ori.
Şi acum îmi aduc aminte de exemplul în care un apartament de 2 camere în Capitală, la Lujerului, costa 12.000 de euro, iar pe vârful crizei imobiliare, vara lui 2008, ajunsese la 120.000 de euro. După ce a venit criza, în câteva luni, preţul acelui apartament s-a prăbuşit la 50.000-60.000 de euro, deci cei care l-au cumpărat pe vârf au pierdut jumătate din valoarea lui. Iar dacă adăugăm rata de la bancă, pierderea este mai mult de 100%.
Dar să lăsăm trecutul şi să revenim în zile de astăzi, în martie 2023. Cât de rentabil este să cumperi acum un apartament ca o investiţie pe termen lung? Pornim de la o garsonieră cumpărată în Capitală cu 55.000 de euro, la care mai adăugăm 5.000 de euro mobilatul, ceea ce duce preţul la 60.000. Chiria pentru această garsonieră este de 320 euro/lună.
Avem următoarele variante:
1. Dacă ai deja nişte economii în euro şi cumperi garsoniera fără credit, la chiria pe care o primeşti de 3.840 de euro pe an ajungi la un randament brut de 6,4%. Dacă din chiria pe care o primeşti pui bani de-o parte pentru întreţinere şi reparaţii, cel mai probabil ajungi la un randament net de 5% pe an. Când faci comparaţia cu un depozit bancar, unde acum dobânda a ajuns la 2,5% pe an, într-un caz fericit, rezultă că ai un câştig mai mare din zona imobiliară faţă de dobânda bancară.
Dacă ai noroc să crească piaţa chiriilor sau valoarea garsonierei să crească, tot ce este în plus faţă de valoarea achiziţiei este câştig net.
2. Dacă îţi cumperi garsoniera cu un credit în euro, unde dobânda este de Euribor Ă2 pp, rezultă că trebuie să plăteşti o dobândă de 4,5, chiar 5% pe an. Dacă faci comparaţie cu randamentul obţinut acum, rezultă că nu câştigi nimic. Poţi doar să câştigi dacă chiria creşte peste 320 de euro pe lună sau valoarea apartamentului este mai mare faţă de momentul achiziţiei.
3. Dacă ai lei sau euro pe care îi schimbi în lei şi pui banii la bancă la o dobândă de 7,5% pe an, cel puţin pe 3 ani cât sunt dobânzile acum, şi dacă cursul valutar leu/euro nu creşte, rezultă că este mai rentabil să îţi ţii banii la bancă, cel puţin pe termen scurt, versus câştigul pe care l-ai obţine prin închirierea apartamentului. Poţi să câştigi doar dacă chiria creşte şi dacă preţul apartamentului este mai mare faţă de momentul achiziţiei.
4. Dacă iei un credit în lei pentru a cumpăra acea garsonieră şi a o da în chirie, câştigul obţinut este de fapt o pierdere, pentru că plăteşti la bancă o dobândă de 8-9% la lei şi ai un randament al investiţiei din chirie de 5%, rezultând un minus de 3-4%. Poţi să câştigi doar dacă valoarea chiriei creşte şi preţul garsonierei se majorează.
5. Dacă iei un credit în euro la o dobândă de Euribor +2 pp rezultă un cost actual de 4,5-5%, ceea ce egalează randamentul obţinut din chirie. Poţi să câştigi doar dacă chiria creşte şi preţul garsonierei creşte.
Acesta este doar un calcul sumar pentru a arăta cât de complicată este o investiţie într-o simplă garsonieră. Sunt prea multe variabile pentru a da un răspuns la întrebarea ce este mai rentabil, să faci o achiziţie imobiliară, în cazul nostru o garsonieră, şi să o dai în chirie sau să îţi ţii banii la bancă, la dobânzile actuale, care sunt pe termen scurt.
Când dobânzile erau mici şi foarte mici era mult mai rentabil să cumperi un activ imobiliar, în cazul nostru o garsonieră, şi să îl dai în chirie. Câştigul obţinut era peste dobânda bancară, atât la lei, cât şi la euro. Când dobânzile cresc, randamentul unei investiţii imobiliare scade atâta timp cât chiriile nu cresc sau valoarea garsonierei nu creşte. Câteodată o investiţie imobiliară trebuie judecată şi prin uşurinţa cu care poţi să tranzacţionezi acea garsonieră, când ai nevoie de bani.
De obicei, dacă nu poţi să aştepţi, pierderea se face la „fire sale”, ceea ce înseamnă o pierdere din investiţii. Chiria creşte, cum este cazul acum, când este criză, când dobânzile sunt mari iar lumea preferă să stea în chirie decât să rişte o investiţie imobiliară, mai ales că dobânzile sunt foarte mari. Valoarea apartamentelor creşte când trebuie să recuperezi declaje, cum a fost creşterea exponenţială din perioada 2000-2008; aceasta a fost o excepţie, irepetabilă.
Nu cred că cineva îşi imaginează că poate să dea pe garsonieră 55.000 de euro iar preţul ei să ajungă într-un deceniu la 600.000 de euro. În ultimii 10 ani, pe fondul revenirii economice, preţul apartamentelor a crescut cu 30-50%, adică sub 5% pe an. Chiriile au crescut de la 250.000 de euro la 320.000 de euro, adică aproape 30%, ceea ce înseamnă o creştere de 3% pe an.
Preţurile apartamentelor cresc dar şi ale chiriilor atunci când salariile cresc, când economia creşte, când lumea se grăbeşte să cumpere un activ imobiliar, ca o protecţie a banilor economisiţi. Este greu să spui cuiva ce este mai rentabil, să îşi ţină banii la bancă, într-un depozit, aceasta fiind cea mai la îndemână soluţie, sau să cumpere o garsonieră, pe care să o dea în chirie, astfel încât să se plătească singură.
Pe piaţa imobiliară nu este întotdeauna soare, te poţi trezi cu evenimente la care nu te-ai gândi, cum a fost COVID-ul, şi te poţi trezi că preţul apartamentelor rămâne pe loc sau chiar scade, iar valoarea chiriei se reduce. Plus că un activ imobiliar este destul de greu de vândut pese noapte, asta dacă nu vrei să îl dai la discount, pentru a face rost de bani. Depozitele bancare sunt lichide, poţi să îţi iei banii a doua zi. Într-adevăr, poţi să pierzi dobânda. Investiţiile imobiliare sunt bune doar dacă preţul de achiziţie este la discount, în rest, dacă cumperi garsoniera la preţul pieţei, câştigul adus este la limită.
Cristian Hostiuc
Actualitate
Duelul giganților: Marina SUA se pregătește să desemneze constructorul viitorului avion de vânătoare de generația a șasea
După o așteptare marcată de incertitudini strategice și amânări administrative, Marina Statelor Unite este gata să tranșeze una dintre cele mai importante competiții din industria de apărare. În luna august a acestui an, Pentagonul va anunța câștigătorul contractului pentru F/A-XX, aeronava de generația a șasea care promite să redefinească supremația aeriană în teatrele de operațiuni tot mai contestate. Competiția a rămas o cursă în doi între Boeing și Northrop Grumman, după ce Lockheed Martin a fost eliminată anterior din cursă pentru neîndeplinirea criteriilor tehnice.
Un succesor vital pentru veteranii cerului
Necesitatea acestui nou aparat de zbor este considerată de necontestat de către conducerea militară, în contextul în care adversarii de rang egal își îmbunătățesc constant capacitățile antiaeriene. F/A-XX este piesa centrală a strategiei de modernizare, fiind proiectat să înlocuiască actualele escadrille de F/A-18 Super Hornet și aeronavele de război electronic E/A-18 Growler. Trecerea la faza de dezvoltare, inginerie și fabricație (EMD) marchează un punct de cotitură pentru un program care a fost la un pas de a fi anulat anul trecut, pe fondul reevaluărilor bugetare ale Pentagonului.
Dilema bazei industriale: Între ambiție și capacitate de execuție
Una dintre marile provocări ale acestui program rămâne capacitatea contractorilor de a livra în termenele stabilite. Oficialii Marinei au subliniat că decizia a fost cântărită cu mare atenție pentru a nu supraîncărca producătorii care gestionează deja contracte masive, precum programul F-35. Există temeri reale că unul dintre ofertanți ar putea să nu dispună de resursele logistice necesare pentru a respecta calendarul accelerat de care Marina are nevoie. Această abordare de tip „măsoară de două ori și taie o singură dată” a fost esențială pentru a evita blocajele care au afectat alte programe majore de achiziții în trecut.
Conflictul de priorități de la Casa Albă și sprijinul Congresului
Drumul către selecția din august nu a fost lipsit de obstacole politice. Administrația de la Casa Albă și-a exprimat anterior îngrijorarea că dezvoltarea simultană a F/A-XX și a avionului de vânătoare F-47 al Forțelor Aeriene ar putea duce la întârzieri ale programului considerat prioritar. Cu toate acestea, Congresul american a demonstrat un sprijin neclintit pentru proiectul Marinei, suplimentând bugetul cu aproape 900 de milioane de dolari peste cererea inițială pentru anul fiscal 2026. Această infuzie de capital, cumulată cu fondurile de reconciliere, oferă stabilitatea financiară necesară pentru ca programul să avanseze în ciuda austerității sugerate inițial de Pentagon.
Actualitate
Schimbare de paradigmă la Tallinn: Estonia abandonează blindatele grele în favoarea dronelor și a apărării antiaeriene
Într-o mișcare strategică ce reflectă realitățile dure ale războiului modern, guvernul estonian a decis să suspende un program major de achiziție a vehiculelor de luptă pentru a prioritiza investițiile în tehnologia dronelor și în sistemele de apărare antiaeriană. Decizia vine ca urmare a lecțiilor învățate de pe frontul din Ucraina și a costurilor tot mai ridicate ale echipamentelor blindate tradiționale.
Adio, blindate scumpe: Prioritățile se schimbă pe flancul estic
Ministrul Apărării, Hanno Pevkur, a anunțat oficial suspendarea achiziției planificate de 500 de milioane de euro, care viza înlocuirea actualei flote de vehicule de infanterie CV90. În loc să investească sume colosale în platforme noi, națiunea baltică a ales o soluție pragmatică: extinderea duratei de viață a flotei existente cu încă 10 ani.
Această reorientare bugetară nu este doar o măsură de economisire, ci o recalibrare necesară. Deși noile achiziții vor necesita în continuare fonduri substanțiale, ele sunt estimate a fi considerabil mai ieftine decât o revizie completă a flotei de blindate, într-o piață unde prețurile vehiculelor de luptă sunt într-o creștere accelerată.
Lecția ucraineană: Dronele devansează tancurile în războiul modern
Argumentul central al acestei schimbări de strategie este scăderea utilității pe câmpul de luptă a echipamentelor grele, un fenomen observat clar în conflictul din Ucraina. În acest context, Estonia consideră că înlocuirea vehiculelor CV90 în următorul deceniu nu mai este o mișcare „rezonabilă”.
Noul focus al Tallinnului s-a deplasat decisiv către combaterea dronelor, sisteme de apărare aeriană și platforme fără pilot. Această decizie va fi definitivată în cadrul revizuirii anuale a bugetului de apărare, care alocă nu mai puțin de 10 miliarde de euro pentru consolidarea capacităților naționale până în 2029.
„Apărarea activă”: De la blindate grele la lovituri de precizie
Necesitatea unor sisteme antiaeriene mai performante a fost subliniată și de incidente recente, în care drone implicate în atacuri regionale au pătruns accidental în spațiul aerian estonian. Aceste evenimente au întărit convingerea autorităților că securitatea națională depinde acum de capacitatea de a intercepta amenințări asimetrice.
Această nouă direcție se aliniază doctrinei de „apărare activă” a Estoniei. Conceptul vizează utilizarea loviturilor la mare distanță și a altor măsuri tehnologice pentru a preveni desfășurarea operațiunilor de luptă direct pe solul estonian. Astfel, bazarea pe sistemele terestre tradiționale devine secundară în fața unei strategii care pune accent pe tehnologie, supraveghere și neutralizarea amenințărilor înainte ca acestea să atingă granițele naționale.
Actualitate
Arhitectul „războiului algoritmic”: Drew Cukor și Proiectul Maven, pariul de un trilion de dolari pe viitorul luptei
Într-un birou impunător din New York, un fost colonel de marină cu privire tăioasă și discurs neînduplecat trasează noua frontieră a puterii globale. Drew Cukor, omul din spatele Proiectului Maven, nu doar că a introdus Inteligența Artificială (IA) în inima Pentagonului, dar a forțat o întreagă industrie să accepte o realitate brutală: în războaiele viitorului, codul informatic va cântări mai mult decât blindajul.
„Oamenii sunt corupți și obosesc”: Filosofia unei mașinării de război infailibile
Pentru Drew Cukor, tragedia războiului nu este doar pierderea de vieți omenești, ci ineficiența structurală a deciziei umane. „Oamenii sunt corupți material, ineficienți și obosesc”, afirmă fostul ofițer de informații cu o sinceritate tăioasă. Viziunea sa nu este despre înlocuirea umanității, ci despre „perforarea ceații războiului” cu ajutorul mașinilor.
Lansat în 2017, Proiectul Maven a început ca un instrument de sortare a mii de ore de filmări din drone, dar ambiția sa a fost întotdeauna mult mai vastă: transformarea IA într-un instrument de ochire și anihilare. Obiectivul nu a fost doar distrugerea inamicului, ci înfrângerea sa prin precizie chirurgicală, eliminând erorile umane care duc, inevitabil, la victime colaterale și greșeli tactice dezastruoase.
Silicon Valley sub drapel: Cum a „monetizat” Pentagonul geniul tech
Unul dintre cele mai răsunătoare succese ale lui Cukor a fost transformarea Pentagonului dintr-o birocrație lentă într-un magnet pentru capitalul de risc din Silicon Valley. Prin presiune constantă și o viziune iconoclastă, el a reușit să „tânjească” giganții tehnologici de interesele naționale ale SUA, împiedicând migrarea inovației către adversari precum China.
Astăzi, giganți precum Amazon Web Services, Microsoft și Palantir Technologies nu mai sunt doar companii de software civil, ci piloni ai „războiului algoritmic”. Chiar și companii care inițial au opus rezistență morală, precum Google, au ajuns să îmbrățișeze contractele de securitate națională. Această simbioză între stat și sectorul tech a creat o nouă elită de „Maveniți” – tineri cercetători care aduc insolența start-up-urilor direct în coridoarele sobre ale Departamentului Apărării.
Saltul mortal: De la 100 la 5.000 de ținte pe zi
Rezultatele tehnologice sunt deja vizibile pe câmpul de luptă, iar cifrele sunt amețitoare. Dacă în trecut armata americană putea procesa sub o sută de ținte pe zi, integrarea viziunii computerizate și a modelelor de limbaj mari (LLM) în platforma Maven a dus această capacitate la peste 5.000 de ținte zilnic.
Sistemele dezvoltate sub egida Maven sunt acum prezente peste tot: de la sonarele submarinelor nucleare, până la sisteme autonome aeriene și acvatice destinate apărării Taiwanului. Algoritmii nu mai sunt doar asistenți; ei sunt cei care selectează, supraveghează și, în anumite scenarii strict secretizate, pot decide soarta unei ținte în mod autonom.
Dilema creatorului: Suntem cei mai buni custozi ai acestei puteri?
În ciuda succesului tehnologic, umbra dilemelor morale planează asupra întregului proiect. În timp ce susținătorii afirmă că IA va salva vieți prin precizie, criticii avertizează asupra riscului unei distrugeri necontrolate și a pierderii controlului uman asupra vieții și morții.
Însuși Cukor, după trei decenii de serviciu militar, recunoaște existența unor „părți întunecate” ale acestei tehnologii. Deși a împins utilizarea sistemelor parțial testate direct în teatrele de operațiuni pentru a le accelera dezvoltarea, el lasă în urmă o întrebare fundamentală pentru viitorul democrației: într-o lume în care algoritmii decid cine trăiește și cine moare, este omenirea pregătită să fie custodele propriei sale invenții?
„Războiul AI este deja aici”, iar următoarea decadă va decide dacă această tehnologie va face marele război imposibil sau dacă va accelera marșul către un conflict pe care mintea umană nu îl va mai putea procesa.
BINGO PE MUNTELE DE GUNOI: Ploieștiul, orașul unde „Independentul” Polițeanu și „Magicianul” Ganea joacă „Alba-Neagra” cu 10 milioane de euro și sănătatea cetățenilor!
În „Republica lui Caragiale”, mizeria nu mai este demult o chestiune de estetică urbană, ci a devenit o formă de...
FEUDA DIN JILAVA: SINDICATUL CARE NU APĂRĂ, CI ÎNGROAPĂ. CUM S-A TRANSFORMAT SNPP ÎN „COOPERATIVA” DE ȘANTAJ ȘI CURĂȚAT RAHATUL LUI „ROSSO”
Într-o țară în care sindicatul ar trebui să fie ultima redută în fața abuzurilor puterii, la Penitenciarul București-Jilava, sub oblăduirea...
OPERAȚIUNEA „PENALA LA NATO”: CUM SE JOACĂ DARĂU ȘI OPREA DE-A ARMATA CU CARACATIȚA MIRON LA BUTOANE
În timp ce România se preface că exportă inteligență strategică la Bruxelles, sub fustele Ministerului condus de Irineu Darău se...
GENERALUL „VRAJA-MĂRII” ȘI ALCHIMIȘTII NORILOR: FERMIERII CER PROBA CU NEURONUL PENTRU „PLOILE DE 20%” FABRICATE LA RADIO!
România, țara unde norii sunt „dresați” prin stație, iar bugetul de stat e „însămânțat” cu rachete de milioane, trăiește un...
BINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!
Orașul lui Caragiale a depășit oficial faza de vodevil și a intrat în epoca „penalului de aur”, unde mirosul de...
Secretomanie cu „virgulă” la MAI: Neo-securiștii care au uitat alfabetul în fața instanței
Într-o țară în care „secretul de stat” este adesea doar paravanul sub care incompetența se odihnește pe bani publici, asistăm...
MAREA DEZINFECȚIE A BARONULUI NAN: CUM SE SPALĂ URMELE DE FECALE TEHNOLOGICE LA COCA-COLA PLOIEȘTI ÎNAINTE DE „ZBORUL” CĂTRE ȚĂRILE CALDE!
Într-o Românie unde instituțiile statului par anesteziate cu sirop de fructoză „fantomă”, la curtea „Sultanului Sifonului” de la Ploiești, Dragoș...
Bolid de lux, creier în revizie: „Marele Premiu” de la Popeni s-a terminat în chitanțierul poliției
Se pare că plaiurile mioritice au devenit prea strâmte pentru ego-urile gonflate ale tinerilor „piloți” de ocazie, care confundă ulițele...
Prahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
Județul Prahova a devenit, în ultimii ani, un soi de mausoleu al legalității, unde instituțiile statului nu mai miros a...
„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
România, 19 aprilie 2026. Bine ați venit în rezervația naturală a absurdului, unde statul român a reușit imposibilul: a transformat...
Buna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
Sărbătoarea Poliției Române, menită să onoreze uniforma și legea, s-a transformat la I.P.J. Prahova într-un spectacol grotesc, unde onoarea s-a...
Safari cu emoții pe strada Minerva: Ploieștiul, orașul unde gropile mănâncă mașini sub nasul poliției rutiere
În timp ce administrația locală pare ocupată cu număratul frunzelor de pe asfalt, strada Minerva din Ploiești s-a transformat într-un...
IPJ NEAMȚ ȘI LOGICA DE BIROU: CUM SĂ LOCUIEȘTI ÎNTR-UN SERTAR ȘI SĂ TE CREZI PROPRIETAR DE PALAT
Într-o desfășurare de forțe intelectuale care ar lăsa orice filosof al absurdului fără replică, geniile administrative de la IPJ Neamț...
Ospiciul „sărăcește-norul”: Marea pârjoleală de 5.000% și „Agenții 007 ai gliei” care au demascat mafia argintului sub privirile mute ale statului
România anului 2026 a devenit oficial rezervația naturală a absurdului, unde „specialiștii” statului au reușit o performanță demnă de Cartea...
JUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
Procedura „Houdini”: Cum să judeci un om fără să-l inviți la proces, dar să pretinzi că-l aperi Să trăiți, stimată...
-
Exclusivacum 4 zile
JUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 3 zile
Prahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 3 zile
Buna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 3 zile
„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum o zi
BINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!
-
Exclusivacum 4 zilePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum o zi
GENERALUL „VRAJA-MĂRII” ȘI ALCHIMIȘTII NORILOR: FERMIERII CER PROBA CU NEURONUL PENTRU „PLOILE DE 20%” FABRICATE LA RADIO!
-
Exclusivacum o zi
MAREA DEZINFECȚIE A BARONULUI NAN: CUM SE SPALĂ URMELE DE FECALE TEHNOLOGICE LA COCA-COLA PLOIEȘTI ÎNAINTE DE „ZBORUL” CĂTRE ȚĂRILE CALDE!