Administratie
Digitalizarea serviciilor publice din România, un obiectiv asumat de guvernarea PNL

România a înregistrat anul trecut o creștere economică de 4,8%, peste estimarea Comisiei Europene, fapt ce confirmă justețea demersurilor Guvernului condus de premierul PNL Nicolae Ciucă privind sustenabilitatea investițiilor eficiente, realizate în beneficiul societății, cetățenilor și mediului de afaceri.
Rezultatele proiectelor dezvoltate de Executiv în colaborare cu mediul de afaceri au fost reflectate și în nivelul investițiilor străine directe, care au ajuns în 2022 la aproape 11 miliarde de euro, cu peste 33% mai mari decât în anul 2021, precum și în creșterea cu peste 25% a numărului firmelor și companiilor nou înființate în țara noastră. Acestea reprezintă o fundație solidă în vederea obținerii unor rezultate economice pozitive la fel de bune și în acest an, prin concretizarea perspectivelor încurajatoare existente. De altfel, previziunile economice ale Comisiei Europene plasează România între primele state europene în ceea ce privește creșterea estimată a Produsului Intern Brut, cu 2,5%, peste media Uniunii Europene.
Principalul motor de creștere îl reprezintă punerea în aplicare a reformelor și investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, la care se adaugă cele disponibile prin Cadrul Financiar Multianual și de la bugetul de stat, investițiile companiilor străine, dar și cele ale companiilor românești.
Pentru acest an, România are noi oportunități de investiții, orientate către digitalizare, energie, infrastructură, mediu și sănătate, domenii care vor contribui la modernizarea țării și îmbunătățirea vieții oamenilor.
Una dintre prioritățile guvernării PNL este definitivarea reformei digitalizării, Guvernul Ciucă dând recent undă verde creării cadrului necesar dezvoltării platformei de cloud guvernamental, fapt ce reprezintă cea mai importantă investiție în domeniul transformării digitale, în valoare de peste o jumătate de miliard de euro.
În aceeași idee, au fost adoptate reglementările legislative pentru emiterea primelor cinci milioane de cărți electronice de identitate, investiție prin fonduri PNRR. Noile cărți electronice de identitate nu vor conține doar informațiile personale ale românilor, ci și datele de sănătate și cele aferente permisului auto, proiectul-pilot incluzând astfel toate datele cuprinse în prezent de cele trei documente personale oficiale. De asemenea, prin facilitarea obținerii online a cazierului judiciar, operaționalizată recent, extrem de mulți cetățeni vor câștiga timp și bani, prin eliminarea drumurilor spre ghișee și așteptarea primirii documentului.
Toate aceste investiții reprezintă realizări palpabile, concludente și sustenabile în ceea ce înseamnă digitalizarea instituțiilor publice din România, scopul urmărit fiind crearea unor servicii publice rapide și eficiente la dispoziția cetățenilor.
Guvernul va continua seria acestor măsuri, digitalizarea urmând să contribuie vital la tranziția României către o economie sigură, dinamică, bazată pe date, o economie digitală aliniată direcțiilor strategice de acțiuni ale Uniunii Europene privind guvernarea datelor, declara doamna deputat Cristina Burciu (Grupul parlamentar al PNL).
Administratie
Poliția de Frontieră recrutează! 240 de locuri la Școala „Avram Iancu” Oradea
Administratie
Predoiu și Dačić consolidează cooperarea România-Serbia în domeniul securității și situațiilor de urgență

Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut o întrevedere cu omologul său sârb, Ivica Dačić, viceprim-ministru și ministru de Interne al Republicii Serbia, prilej cu care au discutat despre securizarea frontierei comune, combaterea criminalității transfrontaliere, accesarea de fonduri externe nerambursabile și extinderea colaborării în domeniul situațiilor de urgență.
Parteneriat strategic bazat pe încredere reciprocă și legături interumane
Întrevederea a reconfirmat relația de respect, înțelegere reciprocă și prietenie dintre România și Serbia, subliniind importanța continuării și consolidării acesteia. Relația bilaterală are o dimensiune strategică deosebită, consolidată de legăturile interumane, comunitățile de sârbi și români din ambele state, precum și de schimburile comerciale consistente.
Intensificarea cooperării polițienești pentru combaterea infracționalității transfrontaliere
Discuțiile s-au concentrat pe intensificarea cooperării polițienești în vederea combaterii infracționalității transfrontaliere, cu accent pe traficul de migranți, de persoane și de droguri. Cei doi miniștri au convenit intensificarea schimbului de informații operative și constituirea unor formate bilaterale de colaborare operativă, precum și un schimb de bune practici pe marginea noilor amenințări din spațiul digital, negocierilor în situații de criză și operațiunilor speciale.
Monitorizarea atentă a fluxurilor migratorii și protecția eficientă a frontierei
Delegațiile s-au angajat să monitorizeze cu atenție fluxurile migratorii de pe ruta Balcanilor de Vest, printr-un schimb eficient de informații între autoritățile competente din România și Serbia, precum și cu ceilalți parteneri din regiune. Cooperarea exemplară dintre structurile de frontieră a fost salutată, convenindu-se continuarea misiunilor de patrulare în format mixt, a ședințelor lunare la nivel teritorial și a întrevederilor la nivel de conducere.
România, un vecin de încredere și un partener important pentru Serbia
Ministrul Dačić a evidențiat că România reprezintă un vecin de încredere și un partener important al Serbiei în regiune, subliniind importanța consolidării colaborării operaționale bilaterale pentru asigurarea unui climat de siguranță pentru cetățenii celor două țări.
Acord de cooperare în domeniul prevenirii și gestionării dezastrelor
În cadrul întrevederii, miniștrii Predoiu și Dačić au semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor. Acordul stabilește modalitățile tehnice de desfășurare a acțiunilor comune de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-o manieră armonizată cu cerințele europene și internaționale. (Paul D.).
Administratie
România în pragul unui blackout de 52 de ore? Ministrul Energiei trage un semnal de alarmă

România se confruntă cu un risc iminent de blackout masiv, de până la 52 de ore, dacă centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia vor fi închise la sfârșitul anului 2025, conform angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. Avertismentul a fost lansat de ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD), într-o intervenție la B1 TV, în emisiunea „Bună, România!”.
Angajamente nerespectate și fonduri europene irosite: Rețeta dezastrului energetic
Ministrul Ivan a dezvăluit că scenariul sumbru este rezultatul unui studiu independent, contractat de Transelectrica, care a analizat impactul închiderii centralelor pe cărbune în contextul în care România nu a reușit să dezvolte capacități alternative de producție a energiei. Deși a primit 2,6 miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru a construi centrale pe gaz, panouri fotovoltaice și capacități de stocare, autoritățile române nu au realizat proiectele promise. Practic, România riscă să fie acuzată de Bruxelles că „a dat țeapă” Uniunii Europene, deși ministrul a evitat să folosească acești termeni.
Amânarea închiderii, ultima șansă? Scenariile pe masa Comisiei Europene
În prezent, autoritățile române încearcă să obțină o amânare a închiderii centralelor pe cărbune, prezentând Comisiei Europene nu mai puțin de patru scenarii, inclusiv cel al blackout-ului. „Într-o situație complicată, riscăm să avem până la 52 de ore fără energie, lucru care rezultă din acel studiu”, a declarat Ivan, subliniind că amânarea închiderii este esențială pentru a evita acest scenariu negru.
Alternativa Mintia-Iernut: O rază de speranță la orizont?
Ministrul Energiei a menționat că situația s-ar putea stabiliza la toamnă, odată cu intrarea în funcțiune a centralei de la Mintia și a celei de la Iernut. Rămâne de văzut dacă aceste proiecte vor fi finalizate la timp și dacă vor fi suficiente pentru a compensa pierderea capacităților de producție pe cărbune.
România, campioană la prețul energiei? „Pe anumite intervale orare, da”
Pe lângă riscul de blackout, România se confruntă și cu problema prețurilor ridicate la energie. Ministrul Ivan a confirmat că, „pe anumite intervale orare”, România are „cel mai scump curent electric din lume”. Această situație afectează atât consumatorii casnici, cât și competitivitatea companiilor românești, care plătesc mai mult pentru energie decât concurenții lor din alte țări. „E o problema de siguranță națională”, a avertizat ministrul, subliniind ponderea mare a energiei în costul final al produselor.
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 5 zile
ANP: Paradisul pensionarilor sau infernul angajaților? Un sondaj socant dezvăluie realitatea din spatele gratiilor
-
Exclusivacum 2 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 2 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 4 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum o zi
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 9 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare