Actualitate
Mulți vă întrebați probabil chiar zilnic, la fel ca mine, dacă degringolada geopolitică planetară, alături de decăderea spiritului uman, mai pot fi stopate pe durata vieților noastre
Apropiații mei știu că eu cred că n-ar mai fi posibil, dar pentru ca să fiu și credibil în demonstrație ar trebui să-mi ofer un interval de câteva luni de pauză editorială, în care să reușesc să scriu o carte unde să grupez argumentele de tip geopolitico-civilizațional demonstrate deja, cu concluziile de rigoare. N-am reușit asta deocamdată, s-ar putea însă ca blocajul previzibil al dezbaterii publice libere să-mi ofere, în mod forțat, această posibilitate.
Totuși, fiind și duminică azi, am hotărât să grupez aici pentru cei interesați, fragmente din două cărți pe care le-am citit recent, ce explică bine originea și o parte din cauzele declinului lumii actuale. Prima carte a fost scrisă acum vreo 45 de ani, publicată în 2002 în SUA și în 2022 în România, și-i aparține lui Will Durant. Acesta este cunoscut mai ales pentru cele 11 volume din „Povestea civilizației”, volumul excepțional din care citez fiind „Cele mai strălucite minți și idei ale tuturor timpurilor” (Editura Litera). Încadrându-l pe Charles Darwin printre cei mai mari 10 gânditori ai umanității, Durant îi face un scurt portret acestuia, ce este relevant pentru scopul meu enunțat mai sus:
„(…) Și apoi a apărut Darwin și războiul a reînceput (e vorba despre lupta filosofilor pentru a demonstra primordialitatea religiei sau ateismului, ca bază de consolidare a civilizației umane, n.r.). Nu putem ști acum ce însemnătate va avea într-un final opera lui Darwin în istoria omenirii. Însă pentru posteritate numele său ar putea fi considerat un punct de cotitură în dezvoltarea intelectuală a civilizației occidentale. Dacă Darwin s-a înșelat, lumea l-ar putea uita așa cum aproape că i-a uitat pe Democrit și pe Anaxagora; dacă a avut dreptate, lumea va trebui să marcheze începutul gândirii moderne în anul 1859 (când Darwin a publicat „Originea speciilor”, n.r.). Oare ce a făcut Darwin decât să ofere, în liniște și cu o smerenie dezarmantă, o imagine asupra lumii total diferită de cea care fusese acceptată de mintea omului până atunci? Noi presupuseserăm că era o lume a ordinii care se transformă sub îndrumare divină și inteligență atotputernică într-o împlinire precisă și perfectă în care fiecare virtute își va găsi în cele din urmă răsplata potrivită. Însă Darwin, fără să încalce vreun crez, a descris ceea ce văzuse. Dintr-odată lumea a devenit însângerată, iar natura, care fusese atât de convenabilă în culorile toamnei sub soarele la apus, părea să fie doar o scenă de măcel și de conflict, în care nașterea era un accident și numai moartea o certitudine. „Natura” a devenit „selecție naturală”, adică o luptă pentru existență; și nu doar pentru existență, ci pentru parteneri și putere, o eliminare nemiloasă a „celor neadaptați” dintre florile fragile, animalele mai blânde și oamenii mai buni. Suprafața Pământului era plină de specii incompatibile și de indivizi rivali, fiecare organism devenind prada unor fiare mai mari; fiecare viață a fost trăită în detrimentul altor vieți; au urmat mari catastrofe „naturale” – ere glaciare, cutremure, tornade, secete, molime, foamete, războaie; milioane și milioane de ființe vii au fost „stârpite”, ucise mai repede sau mai lent. Unele specii și unii indivizi au mai supraviețuit o vreme – aceasta a fost evoluția. Aceasta a fost natura, aceasta a fost realitatea. Copernic redusese Pământul la un punct printre norii care se topesc (teoria heliocentrică, n.r.); Darwin l-a redus pe om la statutul unui animal în luptă pentru stăpânirea temporară a planetei. Omul nu mai era considerat fiul lui Dumnezeu; era fiul conflictelor, și războaiele sale le-au făcut pe cele mai feroce brute să se rușineze de cruzimea lor diletantă. Rasa umană nu a mai fost creația favorizată a unei zeități binevoitoare; a fost o specie de maimuță pe care norocul schimbării și al selecției a ridicat-o la o demnitate precară, la rândul ei destinată să fie cucerită și supusă pieirii. Omul nu era nemuritor; ci condamnat la moarte încă de la naștere. Imaginați-vă presiunea minților educate în filosofia plină de duioșie a perioadei timpurii și nevoite să se adapteze la imaginea dură și sângeroasă a unei lumi darwiniste. Mai este de mirare că vechea credință a luptat cu înverșunare pentru existența sa, că pentru o generație „conflictul dintre religie și știință” a fost mai amar decât orice alt moment de când Galileo și-a retractat spusele și Bruno a ars pe rug? Oare nu învingătorii, epuizați de întrecere, sunt cei care stau astăzi triști în mijlocul ruinelor lindu-și în secret triumful, tânjind în secret după vechea ție distrusă de victoriile lor?”
A doua carte, din care citez un fragment complementar scrierii lui Durant, îi aparține autorului contemporan Jacques Peretti care, beneficiind de statutul său de reporter de investigații și editorialist al unor mari entități media, a reușit să sintetizeze discuțiile sale cu mai-marii planetei într-o carte. Lucrarea excepțională se numește „Înțelegerile care ne-au schimbat lumea” (Editura Litera), și a fost publicată în 2017. Explicând în capitolul doi modul în care s-a instalat haosul pe Wall Street, punând riscul extrem și sărăcirea investitorilor mici ca baze pentru mega-câștigurile financiare actuale, Peretti concluzionează așa:
„Pariul pe sfârșitul lumii. Acesta este începutul Erei antropocene (una în care omul trebuie considerat a fi deasupra tuturor pe planetă, n.r.) – o nouă epocă în care omenirea hotărăște soarta planetei. A început în anii 1950, odată cu răspândirea elementelor radioactive în urma testelor nucleare, cum a fost cel din Atolul Mururoa, și a marcat sfârșitul Holocenului, adică cei 12.000 de ani de climă stabilă de la ultima Era Glaciară. Era antropocenă se caracterizează nu numai prin fenomenul încălzirii globale, dar și prin despădurire, poluare și toxifierea planetei noastre, extincția masivă a speciilor și manipularea speciilor pe care dorim să le păstrăm – găinile crescute în baterii sunt acum cele mai cunoscute păsări din lume, deși, dintr-o perspectivă evoluționistă, nu ar trebui să fie.
Era antropocenă întărește faptul că suntem mai mari decât Dumnezeu, dar chiar și acum, nu putem renunța la risc, căci riscul e cel care ne-a propulsat până aici. Profesorul Chris Rapley, un cercetător în domeniul schimbărilor climatice de la University College London, consideră că ar fi bine să renunțăm la dependența noastră de riscul economic când în joc este salvarea planetei: „Era antropocenă marchează o nouă perioadă în care activitățile noastre colective domină structura planetară. Dat fiind că planeta reprezintă sistemul nostru de menținere a vieții – practic suntem echipajul unei nave spațiale destul de mari -, interferența cu funcționarea ei, la acest nivel și la această scară, este extrem de importantă. Dacă voi sau eu am fi membrii unui echipaj al unei nave spațiale mai mici, ar fi de neconceput să intervenim asupra sistemelor care ne furnizează aer, apă, hrană și care controlează climatizarea. Dar transformarea care se petrece în perioada antropocenă ne transmite semnale că ne jucăm cu focul.” Facem asta pentru că avem o planetă deja clădită și care acum urmează o traiectorie în spirală către distrugere, bazată pe modeIul economic al riscului. Dar riscurile care ar trebui asumate acum ar trebui să fie spre salvarea noastră, nu spre continuarea distrugerii planetei. Punctul critic va apărea când mediul de afaceri va descoperi că se pot face mai mulți bani de pe urma salvării planetei decât de pe urma distrugerii ei sau de pe urma folosirii pieței futures pentru a paria pe dispariția ei iminentă. În 2015, Toyota a produs o mașină care funcționează pe bază de hidrogen și care produce apă ca un rezultat al arderii. Dar în 1946, acum mai bine de 60 de ani, omul de știință Vincent Schaefer a făcut prima descoperire a tehnicii de însămânțare a norilor – crearea artificială de nori pe baza unor agenți chimici elementari. Nimeni nu a hotărât până acum să pună un logo Evian sau Coca-Cola pe un nor, dar când cineva va face acest lucru, vom ajunge, poate, atunci la concluzia că e o idee demnă de urmărit. În loc să urmăm formula Black-Scholes (cea care a distrus piețele financiare impunând apariția instrumentelor derivate, n.r.), am face mai bine să utilizăm 2H2 + O2 = 2H20 + Energie. Formula pentru crearea apei. E chiar destul de simplă.”
Sper că această lectură a reușit să clarifice mai bine viziunile celor preocupați de cum poate arăta viitorul nostru. Duminică plăcută!
Cozmin Gușă
Actualitate
NGA alocă 708 milioane de dolari Startup-ului Enabled Intelligence: Viziunea artificială, cheia noii generații de informații geospațiale!
Agenția Națională de Informații Geospațiale (NGA) a acordat startup-ului Enabled Intelligence un contract masiv, evaluat la până la 708 milioane de dolari pe o perioadă de maxim șapte ani. Parteneriatul strategic vizează antrenarea sistemelor de viziune computerizată bazate pe inteligență artificială, un pilon esențial pentru viitorul informațiilor geospațiale americane.
Programul Sequoia: Etichetarea datelor pentru ochiul AI din spațiu
Sub umbrela programului Sequoia, Enabled Intelligence va furniza servicii de etichetare a datelor. Această sarcină fundamentală permite sistemelor de inteligență artificială (AI) și învățare automată (ML) să discrimineze cu precizie între diverse obiecte în imagini. Concret, efortul implică învățarea sistemelor să proceseze imagini satelitare complexe și să identifice ținte de interes specifice, o capacitate crucială pentru monitorizarea globală.
O investiție record: Cel mai mare proiect de etichetare AI al Guvernului SUA
Efortul de etichetare a datelor reprezintă o capacitate fundamentală, în special pentru vastul program Maven al NGA. Oficialii NGA confirmă că acest contract reprezintă cel mai mare proiect de etichetare a datelor AI al guvernului american până în prezent. NGA a preluat gestionarea programului Maven de la Departamentul Apărării în 2022, integrând astfel această componentă vitală în strategia sa.
Contribuția NGA și parteneriatele strategice
„Contractul SEQUOIA va sprijini activitățile de etichetare a datelor pentru capabilitățile de AI și învățare automată (AI/ML) în domeniul informațiilor geospațiale (GEOINT) în cadrul mai multor programe și direcții din cadrul NGA și al membrilor comunității mai largi a Departamentului de Război (DoW) și a Comunității de Informații,” se arată într-un comunicat de presă emis luni de Enabled Intelligence. NGA, responsabilă cu colectarea și analiza imaginilor satelitare și aeriene, diseminează produse GEOINT, precum hărți 3D, către utilizatori din întregul guvern american, inclusiv lideri ai DoD și comandanți militari.
Un Startup specializat, in miezul securității naționale
Fondată în 2020 și finanțată prin capital de risc, Enabled Intelligence, cu sediul în Virginia, este specializată în etichetarea datelor AI pentru sistemele clasificate. Pentru programul Sequoia, firma a încheiat parteneriate strategice cu giganți precum BAE Systems, Vantor (fostul Maxar Intelligence), Whiteboard Federal și alți jucători importanți din industrie, consolidându-și astfel rolul esențial în modernizarea infrastructurii de informații a Statelor Unite.
Actualitate
Alertă de la supraveghetori: Programul naval de miliarde al Gărzii de Coastă, riscă blocaje și costuri exorbitante
Un organism de supraveghere guvernamental trage un semnal de alarmă serios cu privire la programul de construcție navală al Gărzii de Coastă, destinat să livreze o nouă clasă de nave esențiale pentru misiuni de aplicare a legii și de căutare-salvare. Biroul de Responsabilitate Guvernamentală (GAO) avertizează că decizia Gărzii de Coastă de a începe construcția înainte de a avea un design stabil al navelor Offshore Patrol Cutter (OPC) amenință cu „reparări costisitoare” și „întârzieri de program”.
Programul în cauză vizează înlocuirea vaselor învechite cu o nouă clasă de nave OPC, vitale pentru operațiunile de patrulare și siguranță maritimă. Pentru realizarea acestora, Garda de Coastă a contractat două companii: Eastern Shipbuilding Group din Florida pentru faza 1 și Austal USA din Alabama pentru faza 2.
Faza 2: Început sub amenințarea instabilității designului
Conform raportului GAO publicat marți, constructorul din faza 2, Austal USA, și Garda de Coastă au adoptat unele „bune practici” în timpul dezvoltării designului pentru faza a doua, inclusiv revizuiri colaborative care au facilitat decizii rapide. Însă, avertismentul principal al GAO este că „construcția OPC 5 a început în august 2024 fără un design stabil”. Continuarea construcției altor nave OPC din faza a doua înainte de stabilizarea designului, așa cum intenționează Garda de Coastă, „mărește riscul ca și faza a doua să se confrunte cu reparații costisitoare și întârzieri de program”.
Miliarde de dolari și intârzieri cronice
Programul de construcție navală, care prevede achiziționarea a 25 de nave OPC, va costa Departamentul de Securitate Internă (DHS) peste 17 miliarde de dolari. Raportul GAO a fost elaborat la solicitarea Comitetului pentru Transport și Infrastructură al Camerei Reprezentanților.
Anterior, în acest an, Garda de Coastă a oprit construcția a două dintre cele patru nave OPC pe care Eastern Shipbuilding le avea contractate ca parte a primei faze. Mai mult, programul pentru prima navă este întârziat cu cinci ani, conform GAO, semne îngrijorătoare ale problemelor structurale din program.
Faza 3: Decizii premature și lipsa de testare
Serviciul maritim plănuiește un contract pentru o a treia fază „după testarea dacă designurile existente îndeplinesc obiectivele de performanță ale OPC, ceea ce este în concordanță cu politica Departamentului de Securitate Internă”, se arată în raport.
Cu toate acestea, „este puțin probabil ca programul să aibă rezultatele testelor înainte de a începe activitățile de achiziție pentru faza 3, cum ar fi dezvoltarea cererii de propuneri”, se subliniază în noul raport. GAO sugerează că „încorporarea cunoștințelor dobândite din testare – precum și alte practici de vârf în construcția navală – în procesul de achiziție pentru faza 3 ar putea ajuta Garda de Coastă să ia decizii de investiții mai bune și ar putea îmbunătăți punctualitatea livrărilor viitoare de OPC.”
Reacția DHS: Respingere și flexibilitate asumată
Jeffrey Bobich, directorul de management financiar al DHS, a apărat decizia agenției de a autoriza construcția în faza a doua înainte de atingerea parametrilor de stabilitate a designului sugerați de GAO. El a susținut că Garda de Coastă a stabilit „cerințe minime suficiente pentru maturitatea designului înainte de construcție”.
De asemenea, Bobich nu a fost de acord cu o recomandare GAO de a stabili un acord formal privind modul în care atât Marina, cât și Garda de Coastă vor supraveghea activitățile de construcție ale Austal pe viitor. „Garda de Coastă menține că coordonarea existentă cu supraveghetorul de construcție, conversie și reparații este suficientă și prezintă un front unit contractorului”, conform unui răspuns scris inclus în raportul GAO.
Totuși, Bobich a fost de acord cu două recomandări separate: revizuirea obiectivelor de cost de bază ale programului și evaluarea planurilor pentru un contract de faza a treia, ținând cont de problemele apărute până în prezent. „Ca parte a acestei evaluări, orice planuri dezvoltate pentru Faza 3 trebuie să rămână flexibile pentru a ține cont de condițiile în evoluție ale programului”, a scris el.
Actualitate
Planul de pace Trump pentru Ucraina: Garanțiile de securitate, piatra de incercare a unui acord secret
Zvonurile privind un acord preliminar între Ucraina și Statele Unite pentru a pune capăt războiului cu Rusia au agitat scena internațională marți, însă marea întrebare rămâne forma viitoarelor garanții de securitate, potrivit analiștilor de la Atlantic Council. Săptămâna trecută, administrația Trump a șocat lumea, prezentând Kievului un „plan de pace” în 28 de puncte. Acesta includea cereri controversate, considerate de unii parlamentari americani drept o „listă de dorințe” a Rusiei, cum ar fi cedarea de către Ucraina a unor teritorii pe care Moscova nu le controlează în prezent și interdicția de a adera la NATO.
Haosul inițial și rafinarea diplomatică
O serie de activități diplomatice intense au urmat, culminând cu întâlniri la nivel înalt la Geneva și Abu Dhabi. Oficiali americani și ucraineni au semnalat că au depășit unele dintre cele mai spinoase puncte de divergență. Cu toate acestea, alte aspecte rămân de rezolvat, iar acest lucru se întâmplă înainte ca Moscova să-și exprime oficial punctul de vedere. Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe, a declarat pe platforma X că „există câteva detalii delicate, dar nu insurmontabile, care trebuie soluționate și vor necesita discuții suplimentare între Ucraina, Rusia și Statele Unite.”
În timp ce negocierile continuă, experți de la Atlantic Council au oferit o actualizare a situației. Deși nimeni nu a văzut planul actual, redus la 19 puncte, în totalitate, există sentimentul că acesta ar putea reprezenta un moment de cotitură în război. Daniel Fried, fost ambasador american în Polonia și Asistent al Secretarului de Stat pentru Europa, a rezumat reacția inițială la plan: „Proiectul inițial a fost un haos total.” Totuși, el și-a exprimat speranța că „conturul unui acord sustenabil există. Haosul, graba, titlurile sunt distracții… nu este prima dată când o administrație americană se angajează într-o diplomație grăbită.”
Scepticismul Kievului și lipsa angajamentului Rusiei
Desigur, în ciuda modului în care s-au desfășurat negocierile, acesta nu este un plan de pace între SUA și Ucraina, ci unul între Ucraina și Rusia. În acest sens, a existat un scepticism generalizat că Moscova va accepta altceva decât capitularea totală la cererile sale. „Din perspectiva ucraineană, ei nu văd acest plan în 19 puncte ca pe ceva pe care Rusia îl va accepta,” a declarat Myroslava Gongadze, cercetător asociat în Ucraina, menționând că a petrecut noaptea într-un adăpost antiaerian din cauza atacurilor rusești. „Cu toate acestea, scopul acestui exercițiu nu a fost exact de a ajunge la un acord, ci de a respinge acel plan în 28 de puncte și de a include unele interese ucrainene într-o posibilă negociere și de a arăta că Ucraina este cu adevărat dispusă să discute pacea.”
Garanțiile de securitate: Nodul gordian al păcii
Cea mai mare întrebare, au convenit experții, a fost cum ar arăta o garanție de securitate dacă Ucraina nu poate adera la NATO. Este esențial ca aceasta să asigure o siguranță reală pentru Kiev, atât din partea SUA, cât și a Europei. Planul inițial de 28 de puncte discuta garanțiile de securitate pentru Ucraina, dar într-un mod vag. „Din perspectiva mea, întrebarea esențială pe care trebuie să o punem aici este cea a garanțiilor de securitate. Cine va oferi aceste garanții? Cine va fi responsabil?” a spus Gongadze. „Deci, dacă răspunsurile sunt slabe și nu clare, atunci Ucraina este pregătită pentru o nouă criză.”
Fried a subliniat că orice garanție de securitate trebuie să includă atât SUA, cât și Europa. „Indiferent dacă SUA lucrează cu Coaliția Celor Dispuși sau cu NATO, sau cu ambele, garanțiile de securitate vor trebui să fie definite într-un mod credibil,” a declarat Fried. „Putin le va urî. Va încerca să ia acest acord ostatic pentru a le elimina. Așadar, în cele din urmă, Trump va trebui să-l înfrunte pe Putin pentru a obține acordul său într-o formă decentă.”
Leslie Shedd, cercetător asociat al Consiliului, a menționat că, în funcție de modul în care este formulată o garanție de securitate, aceasta ar putea necesita ratificarea Senatului SUA. Chiar dacă nu este o cerință legală, ar trimite un semnal important dacă Congresul și-ar arăta sprijinul. „Implicarea atât a Camerei Reprezentanților, cât și a Senatului ar putea fi un mesaj chiar mai puternic decât simpla ratificare a unui tratat prin Senat. Cred că acesta este un pas crucial. Cred, de asemenea, că ar trece cu un sprijin bipartizan semnificativ în ambele camere,” a spus ea. „Rămâne o mare parte a oamenilor de ambele părți ale spectrului politic care sunt foarte frustrați de Rusia, care nu cred că Rusia este prietenul nostru, și, prin urmare, cred că ar exista sprijin pentru asta.” Potrivit Financial Times, acordul va plafona forțele militare ale Ucrainei la 800.000 de soldați. Deși un plafon al forțelor ar părea o victorie pentru Rusia, există întrebări serioase dacă Ucraina ar putea menține oricum o forță atât de mare pentru o perioadă lungă de timp în afara războiului activ.
Ascensiunea lui Dan Driscoll: Secretarul Armatei, jucător cheie neașteptat
De-a lungul acestui proces, Secretarul Armatei, Dan Driscoll, a apărut ca un interlocutor cheie, o apariție rară pentru un secretar de ramură. Driscoll a livrat planul Ucrainei, s-a deplasat la Geneva pentru negocieri cu națiunile europene, iar apoi a călătorit la Abu Dhabi pentru consultări directe cu rușii și ucrainenii. Rolul lui Driscoll în această negociere este puțin probabil să liniștească zvonurile din Washington care îl indică drept viitor secretar al apărării, dacă Pete Hegseth ar părăsi Pentagonul.
Shedd l-a numit pe Driscoll „o stea în ascensiune a administrației,” care a „câștigat încrederea președintelui” până la punctul în care este lăsat să participe la negocieri. „Sunt de acord că este cu siguranță neconvențional, dar Președintele Trump tinde să conducă un cabinet neconvențional, o administrație neconvențională. Și, știți, cred că adesea există părți foarte bune în asta,” a spus Shedd. „Nu vrei să trimiți aceiași oameni în mod repetat dacă simți că a existat un blocaj în negociere.” Fried a fost de acord că Driscoll pare să aibă influență în cadrul administrației și a declarat că, în cele din urmă, este un lucru bun că se află acolo. Cu toate acestea, „aș adăuga că ai nevoie de cineva ca Driscoll, care înțelege detaliile, deoarece rușii se pot aștepta să arunce diverse șiretlicuri deghizate în oferte tentante. Ai nevoie de cineva care să detecteze bombele mirositoare în ambalajul frumos.”
-
Exclusivacum 5 zileSINAIA, MONARHIA ABSOLUTĂ MARCA OPREA: Sora „impăratului” cade în cap, Prefectul se „trezește” la Parchet, iar PNL Prahova fierbe în suc propriu!
-
Exclusivacum 2 zileCircul macabru al absurdității la Poliția Capitalei: SAS-ul bâjbâie, sefii manelizează, iar adevărul e declarat „delict”! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș
-
Exclusivacum 5 zileLegea pumnului în gură la SAS: Cum a devenit „vagabond” un delict de 20% din salariu, sub privirea ironică a manualului de Mobbing al MAI! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș
-
Exclusivacum 16 oreIPJ Prahova: Circul ielelor, trompeților și „ofițerilor” reciclați! Balul mascat al incompetenței atinge noi culmi de patos!
-
Exclusivacum 4 zilePrahova, tărâmul reîncarnării: „Metoda Portocală” revine, dar acum e sub licență politică!
-
Featuredacum 5 zileScandal de proporții la vârful Poliției Române: Sindicatul Diamantul cere DNA să ancheteze o mușamalizare de patru ani
-
Exclusivacum 5 zileCIRCUL JUSTIȚIEI ROMÂNE: Dosarul POP IONUȚ-COSTIN, RECLASAT LA CATEGORIA „PROBLEME REZOLVATE… DE NOI” – CHIAR ȘI CU INSTANȚA LA UȘĂ!
-
Exclusivacum 5 zileJustiția Română: Spectacolul absurd continuă! Procuratura clasează, justificând incălcări flagrante! moștenitorii, nu morții, plătesc biletul!



