Si să-i dai dume de genul ăsta: „în vreme de război, corupția este trădare” nu e doar o sfidare a inteligenței planetei, dar nu e chiar o probă de favorizare a infractorului?

De când e șeful EPPO, Laura Codruța Kovesi, nu face decât să confirme impresia că progresismul emană de la stalinism. Aplică tacticile selective ale odiosului regim. Bagă la bulău doar „dușmanii democrației,” precum predecesorii săi „dușmanii poporului.” Se comportă asemenea procurorilor sovietici! Investighează și trimite în instanțe doar burghezii care nu sunt plăcuți Noii Moscove. Nu se atinge de sovromurile, numite azi multinaționale. Micuța, n-are voie decât să piște molile, nu poate arunca nurii de hermină ai noului Politburo, renăscut la Bruxelles.

Prin tot cea ce face, insistă să ne transmită subliminal că nu este avatarul lui Andrei Vîșinski, procurorul general al URSS, care a condus Marea epurare și întronarea terorii ca politică de stat, pentru un sfert de planetă. Comunismul nu s-ar fi putut instaura atât de „plenar,” în vechea Rusie și în gubernii, dacă nu ar fi existat călăi ca Troțki, Buharin și cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă Andrei Vîșinski, procurorul general al Uniunii Sovietice – arhitectul juridic al Marii Terori.

Astăzi, Kovesi îl copiază pe marele procuror sovietic nu doar la dunga pantalonului, dar și la mimică, gesturi, rictusuri și vorbe. Mesajul ei criptat: „în vreme de război, corupția este trădare” are originea în dictonul criminalului în serie, posesor de ghilotină, Vîșinski, funcționărașul care a ratat arestarea lui V.I. Lenin, pentru a-i fi ulterior tovarăș: „dați-mi un om și vă găsesc crima.” Se vede din lună. Modul operativ al Codruței Kovesi e copie la indigo a lui Andrei Vîșinski, marele procuror stalinist.

Între cei doi există asemănări uluitoare, chiar dacă victimele Laurei Codruța Kovesi susțin că ar avea ceva din trăirile lui Troțki și rânjetul lui Buharin și miroase a tablă arsă. În științele juridice necontorsionate ideologic, procuroru este un acuzator public. La fel ca ziaristul de investigație, adună probe și face rechizitoriul. Știu haștagii Luluței că procurorii nu sunt în democrație doar acuzatori publici, ci și apărători ai libertăților? Că victima poate fi salvată de către un procuror cu știință de carte?

Micuța mov, pardon Cucuveaua mov, mai are ceva comun cu tabula rasa a justiției unei uniuni de state, Vîșinski: amândoi au fost securile ideologice ale unor regimuri. Pe stil nou, Kovesi e noul Vîșinski. Ne mai amintim cum Tudorel Toader se chinuia să o dea afară de la DNA, iar Volodimir Zelenski îi propunea postul de procuror general al Ucrainei? Ițele se leagă. Marionetele sunt trase de un singur păpușar.

Din graba scrisului era să ratăm o pururea coincidență: dosarele făcute de ei nu vor fi găsite niciodată în arhive. Cum s-ar zice, n-au operă, doar crime. Sigur că îmi veți contesta analogia. E dreptul fiecăruia să creadă că progresismul e visul de aur al umanității. Că teorarea în numele bogaților lumii nu e închiziție. E corectitudine politică. Nici că bietul Aristotel nu a socotit bine că după democrație, vine oligarhia și – în stadiile tardive – plutocrația. E în firea omului să nutrească speranță. Să creadă că avatarul diavolului poate fi pansament gastric.

Cei care au citit și au învățat ceva din istorie știu că toate marile crime s-au comis în numele unui pretins bine comun. Că Galileo Galilei a fost acuzat de erezie pentru că îndrăznit să calculeze dimensiunile iadului de pe pământ? Că a nesocotit vrerea papilor care dictau că pământul e centrul universului?

Așa cum ereticul de la Florența a renunțat la teoria heliocentrică, potrivit căreia nu pământul e centrul universului, pentru a-i fi pe plac Papei Urban, așa și Laura Codruța Kovesi nu s-a dus la Kiev, pentru a ridica probele din dosarul de corupție Burisma, în care Hunter Biden e dovedit corupt, ci pentru a face poza, în teatrul de păpuși, cu dresorul de șobolani, Volodimir Zelenski.

Laura Codruța Kovesi anchetează doar proscrișii Noii Ordini Mondiale, se ocupă de langoșerii și de producători de pizza, că n-au pus destul salami&fungi și n-au respectat gramajul din rețetă. Hoți, ar zice adulatorii slujirii pure. Nu se atinge cu nicio scamă de Ursula von der Leyen, coruptă până-n „sfincterul” cerebelos.

Noul Vișinski, obedient marii ohrane de la vest, se face că nu vede cum Heiko, soțul Ursulei, a aterizat din Germania în board-ul de la Orgenesis (cu un salariu anual de circa un milion de dolari), cu puțin timp înainte ca nevasta să negocieze celebrul contract cu firma Pfizer. Heiko – Gură Bogată – mai deține funcția de director al unei firmei de consultanță medicală, care mai adună venituri grase, prin intermediul PNRR-urilor naționale. Cum să o ancheteze pe Ursula, președintele american al Europei?

Istoria criminală a umanității nu-l cuprinde doar pe Hitler și pe Gorring, ci și pe Stalin și o serie de Papi, chiar dacă acest adevăruri nu convin!

Nu-i așa că rânjetul cabotin al actriței anticorupției seamănă cu cel al Papei Grigore al IX-lea, intrat în istorie sub numele de „călăul”? El ucidea, fără judecată, pe toți care priveau cu scepticism acţiunile papalităţii, așa cum ea a ucis orice farâmă de antreprenoriat românesc. Aleluia.

Marius Ghilezan