Iată soluția, greșită sau nu, la care recurg toate părțile implicate în războiul din Ucraina. Atâta timp cât Occidentul, prin coaliția celor peste 50 de state, ajută financiar și militar Ucraina, acest stat nu poate fi învins. Atâta timp cât Federația Rusă nu renunță la teritoriile luate cu japca, nu se poate ajunge la o soluție de pace. Dacă luăm în calcul declarațiile politice. Și dacă nu ne uităm în spatele lor. Acest război, așa cum se poartă, se va prelungi mult și bine. Care este alternativa?

Este limpede că, în ciuda propagandei extrem de active a Occidentului, Federația Rusă are suficiente resurse pentru a-și reface forțele și pentru a lupta în continuare. La fel de limpede este că, în ciuda propagandei Federației Ruse, și ea extrem de eficientă, Ucraina poate rezista mult și bine pe aliniamentele existente. Războiul de uzură presupunând costuri exorbitante de-o parte și de alta, se poate prelungi extrem de mult. Cu efecte dezastruoase pentru starea economiei Uniunii Europene. Ultimul semnal de alarmă l-a dat liderul german, Olaf Scholz, care a întreprins o vizită fulger în Statele Unite, cu totul și cu totul atipică sub aspect diplomatic, și care s-a întors de acolo cu coada între picioare. Anunțând un plan de-a dreptul futurist, o investiție de mai multe sute de milioane de euro în Ucraina, pentru a deschide acolo o uzină de tancuri. Care în cel mai bun caz ar putea să-și înceapă producția peste 2-3 ani. Este posibil ca decizia anunțată să fie doar de tip speculativ, pentru a crește valoarea acțiunilor pe bursă ale societății germane.

Pentru ca războiul să se încheie, este necesară o formulă de armistițiu sau chiar de tratat de pace la care părțile direct implicate trebuie să convină, iar celelalte state, care joacă indirect în acest război, să se transforme în state garante. Dar asta presupune, indiferent dacă ne referim la proiectul Chinei sau la un alt proiect de acest fel, voința politică a celor două părți de a renunța fiecare la câte ceva. Această voință politică lipsește. Lipsește pentru moment și voința politică a celorlalte state implicate în vreun fel sau altul, de a le impune Federației Ruse și Ucrainei o soluție de pace.

Dacă pacea nu poate fi oținută pur și simplu pe calea unor tratative, atunci ea trebuie impusă prin război. Dar în niciun caz printr-un război de uzură. Care poate dura mult și bine. Ci printr-un alt tip de război. Un război escaladat. În acest scop, Federația Rusă își turează toate motoarele, trece treptat la o mobilizare obligatorie și generală și intensifică la maximum producția uzinelor de armament și a întreprinderilor conexe. Dar Ucraina? Cum poate schimba Ucraina cursul acestui război? Cum îl poate escalada până la un nivel de nesuportat pentru Federația Rusă? Într-un singur fel. Și acest fel s-ar putea să fie singura cheie a unei viitoare soluții de pace.

Mi-am mai exprimat în câteva rânduri opinia, neuitând însă să precizez că prima mea opțiune se referă la negocierile de pace, că Ucraina nu poate ajunge la nicio soluție în acest război, dacă nu dispune de suficente mijloace de atac. Nu poate rezista la infinit pur și simplu apărându-se de atacurile celor două armate, armata oficială și armata neoficială, ale Federației Ruse. Un contraatac puternic, eficient, încununat de succes, nu se poate desfășura în absența a trei elemente cheie. Un număr suficient de mare de blindate, rachete cu rază lungă de acțiune și sau mai ales o flotă militară de avioane de luptă, care să-i asigure Ucrainei, dacă nu supremația în aer, cel puțin posibilitatea de a lovi eficient bazele de aprovizionare aflate pe teritoriul Federației Ruse. Există o linie a frontului vizibilă pe toate hărțile care ne sunt prezentate. Dar există și o linie a frontului invizibilă, în măsura în care Ucraina va dispune de mijloace de luptă adecvate. Rachetele cu rază lungă de acțiune, avioanele de vânătoare și bombardierele cu care ar putea fi dotat Kievul ar putea împinge acest front invizibil departe spre est, până în proximitatea Moscovei. Ceea ce ar încetini sau chiar ar paraliza liniile de aprovizionare ale armatei lui Putin. Dacă intrăm în scenariul unei păci obținute prin război, soluția, oricât de riscantă și de costitistoare ar fi, este ca Occidentul să-i satisfacă lui Volodimir Zelenski solicitările și să-i asigure livrarea armamentului pe care acesta îl cere.

În caz contrar, dacă nu se recurge la formula „pace prin război” și nici nu se ia decizia, oricât de dureroasă ar fi, ca Occidentul să-i impună lui Volodimir Zelenski să renunțe la o serie de pretenții legitime în schimbul unui tratat de pace, adică „teritorii pentru pace”, acest război de uzură se va prelungi mult și bine. Cu toate costurile aferente.

Sorin Rosca Stanescu