Actualitate
Filosoful Mihai Șora a fost implicat în condamnarea în februarie 1960 a acuzaților din dosarul Noica-Pillat, considerat drept cel mai mare implicînd intelectuali din regimul comunist

Filosoful Mihai Șora a fost implicat în condamnarea în februarie 1960 a acuzaților din dosarul Noica-Pillat, considerat drept cel mai mare implicînd intelectuali din regimul comunist, a afirmat colonelul(r) SRI Tudor Păcuraru în podcastul HAI România de la Evenimentul zilei. Pe baza mărturiilor lui Șora, ca martor al Securității, 23 de personalități, între care Nicolae Steinhardt, Dinu Pillat, Alexandru Paleologu ori Păstorel Teodoreanu au înfundat pușcăriile, unii avînd condamnări de 25 de ani.
(Preluare Inpolitics):
Fostul colonel SRI a avut acces la dosare secrete care arată despre implicarea filosofului Mihai Șora în structurile KGB, în perioada studiilor sale din Franța, se afirmă în EVZ. Însă calitatea de agent KGB a continuat și la revenirea în România, fiind cooptat de apropiata sa Ana Pauker – pe care o cunoștea bine de la Paris – în structura Ministerului Afacerilor Externe, pe care aceasta îl conducea.
„Era agent al puterii de la București, care era un guvern de ocupație pus de Moscova. Ca urmare a acestei notorietăți, a fost supus unei anchete discrete a Centrului Național Român. Era o ramură a DST-ului, care a conchis că dânsul este agent sovietic. I s-a făcut ordin de expulzare și în 1948 a apărut la București”, a relatat Tudor Păcuraru.
După plecarea Anei Pauker de la minister, Mihai Șora a fost tras pe dreapta („l-au mazilit”) și a preluat conducerea Editurii de Stat. Potrivit colonelului Păcuraru, Șora a fost reactivat ca agent KGB, alături de alți doi agenți locali, unul fiind Zigu Ornea.
„În 1957 au început arestările. KGB a trimis la confrații săi socialiști, printre care se număra Securitatea română, liste și specialiști. Printre țintele desemnate a fost Constantin Noica. Noica era agebt britanic încă din 1936 și a fost agent britanic până la moartea sa. (…) S-a organizat o echipă mixtă, un vechi agent al KGB-ului, șeful ca era Mihai Șora, în acel moment de 20 de ani, secondat de alți doi agenți ai Securității locale, Pavel Apostol și Zigu Ornea”, a afirmat Tudor Păcuraru.
Invitatul jurnalistului Mirel Curea în podcastul EVZ a dat detalii și din ancheta lotului Noica – Pillat, una dintre cele mai controversate procese din perioada care a însoțit instaurarea comunismului de tip sovietic în România. Astfel, subliniaza fostul ofițer SRI, Mihai Șora a avut un rol cheie în trimiterea după gratii a 23 de personalități ale României acelei epoci tulburi.
„Al doilea martor al Securității în acest proces a fost Zigu Ornea. (…) Acest triumvirat a băgat după gratii 23 de opersoane. Al 24-lea nu a apucat să vadă pușcăria fiindcă a murit în anchetă. (De fapt, au fost doi anchetați în această situație n.n.) Între ei citez, Nicu Steinhardt, Dinu Pillat, Alexandru Paleologu, Păstorel Teodoreanu. S-au împărțit 174 de ani de muncă silnică și 94 de ani de închisoare. Șora a fost martorul Securității. A vorbit despre relațiile de spionaj ale lui Noica cu Comitetul Național Român, creația DSF, contraspionajul francez. Aceste relații se făceau prin cunoscutul ”bandit” Emil Cioran”, a mai afirmat colonelul.
De menționat că dintre zecile de anchetați în lotul Noica-Pillat, mulți au fost arestați, alți cîțiva au fost anchetați în stare de libertate, dar condamnați, cu toții avînd și averile confiscate, în timp ce numele invocate de colonelul SRI, Mihai Șora și Zigu Ornea au fost printre puținii care – ”miraculos și arbitrar”, conform Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului – nu au fost nici arestați, nici condamnați. Șora a continuat să fie redactor-șef la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, pînă în 1969. Condamnații din lotul Noica au ieșit din închisoare în 1964, cu prilejul amnistierii generale a deținuților politici.
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
Actualitate
Germania și Japonia se aliază pentru rachete de croazieră cu rază extinsă
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: Comisarul Matei – De la „apt-limitat” la „infrat-nelimitat”?
-
Ancheteacum 2 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 5 zile
Pușcăria românească: Între reforme ‘pe hârtie’ și orgoliile umflate ale sefilor ANP – Va exploda sistemul?
-
Exclusivacum o zi
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 17 ore
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 2 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!