In memoria unchiului meu , psiholog NICOLAE MARGINEANU – , precizeaza prietena noastra Gabriela Muntean pe pagina sa de socializare.

  19 februarie 2018, de la ora 16.00, la clubul Ramada-Majestic, de pe Calea Victoriei din București, audiția cu public a spectacolului-document prezentat în premieră ”Nicolae Mărgineanu – Un psiholog în temnițele comuniste”, scenariu de Cristina Anisescu.

Nicolae Mărgineanu s-a născut la 22 iunie 1905, în comuna Obreja, judeţul Alba, într-o familie de ţărani credincioşi. A urmat şcoala primară în sat și liceul la Blaj. În anul 1924, a devenit student al Facultății de Litere şi Filosofie, specialitatea psihologie, a nou-înfiinţatei universităţi româneşti din Cluj. La 27 de ani a devenit doctor în filosofie al Universităţii din Cluj, specialitatea psihologie, cu menţiunea ”Magna cum laude”. Susţinut de mentorul său, profesorul Ştefănescu-Goangă, Nicolae Mărgineanu a urmat succesive stagii de pregătire postuniversitară la universităţile din Viena, Leipzig, Hamburg şi Berlin. A câștigat bursa Fundației Rockefeller și a făcut doi ani de pregătire în marile univesități americane: Harvard, Yale, Columbia, Chicago si Duke, cu cei mai prestigioși psihologi ai vremii: Gordon Allport, Louis Thurstone sau Hadley Cantril. Cu o asemenea formaţie profesională, de cel mai înalt nivel, a revenit în țară, la mijlocul anilor ’30, și a fost numit şef de lucrări la Institutul de Psihologie, apoi conferenţiar la catedra de Psihologie a Universităţii din Cluj. La începutul anilor ’40, a publicat lucrări importante pentru psihologia aplicată: Psihologia franceză contemporană, Elemente de psihometrie, Psihotehnica, precum şi cartea sa de căpătâi: Psihologia persoanei, pe care a dedicat-o mentorului său, Gordon Allport, de la Universitatea Harvard. În ţară contribuise, alături de profesorii Dimitrie Gusti, I.C. Parhon, Emil Petrovici şi alţii, la reînfiinţarea Societăţii „Amicii Americii”. Însă atunci, la modă era ARLUS – Asociaţia de prietenie cu Uniunea Sovietică, agreată de regimul comunist. Deoarece îşi făcuse studiile în Statele Unite şi avea relaţii importante şi în lumea universitară, şi în cea diplomatică, primul-ministru Petru Groza i-a cerut să pledeze pe lângă Comisia Americană de Control, pentru retrocedarea integrală a Transilvaniei către România, iar Nicolae Mărgineanu, un patriot cu fapta, s-a achitat cu succes de această delicată misiune În 14 aprilie 1948, Nicolae Mărgineanu a fost arestat. A fost anchetat cu metode specifice regimului totalitar comunist: bătaie şi tortură fizică şi psihică. Capetele de acuzare: că a fost bursier Rockefeller şi că era vicepreşedinte al societăţii ”Amicii Americii”. Faptul că, la cererea prim-ministrului Petru Groza, a pledat pentru retrocedarea Ardealului pe lângă Comisia Aliată de Control a părţii americane, de asemenea, s-a întors împotriva lui: a fost acuzat de spionaj şi trădare naţională. Pe 27 iunie 1964, Nicolae Mărgineanu a fost eliberat din închisoarea din Aiud. Nu a mai fost niciodată reintegrat în învăţământ. Abia a obţinut un post de documentarist la Biblioteca Academiei, Filiala Cluj. Nu i s-a mai permis însă, să se întoarcă la catedra de psihologie. În schimb, a fost invitat cu multă căldură, să predea, ca profesor asociat, la universităţile din Kőln, Bonn şi Hamburg. După numai patru ani de la ieşirea din temniţa comunistă, a publicat ”Natura ştiinţei”. Doi ani mai târziu, volumele ”Psihologie şi literatură” şi ”Sub semnul omeniei”, apoi ”Condiţia umană”, iar în 1975, ”Psihologie logică şi matematică”.A lucrat cu frenezie, încercând să recupereze timpul care îi fusese pe nedrept furat. S-a rugat lui Dumnezeu să-i mai dea de trăit încă 16 ani, adică atâţia cât a fost închis. Și ruga sa a fost auzită: Dumnezeu i-a mai dat exact 16 ani. . O stradă din Cluj îi poartă numele, iar un amfiteatru al facultăţii de psihologie din Cluj se numeşte acum ”Nicolae Mărgineanu”. Majoritatea cărţilor lui de psihologie, interzise ani de-a rândul, sunt reeditate şi își găsesc calea firească spre librării și biblioteci. .După 1989, s-au publicat memoriile lui Nicolae Mărgineanu, ”Amfiteatre şi închisori”, iar în 2002, a apărut ediţia completă, cu titlul ”Mărturii asupra unui veac zbuciumat”. În anul 2006, a apărut la Editura Polirom, cartea: ”Nicolae Mărgineanu. Un psiholog în temnițele comuniste. Documente preluate din arhiva CNSAS”, scrisă de Cristina Anisescu.