Administratie
În anul 2022, Poliţia de Frontieră Română a urmărit îndeplinirea atribuţiilor conferite de legislaţia naţională în vigoare, atât în ceea ce priveşte optimizarea supravegherii şi controlului la frontieră, cât şi combaterea eficientă a infracţionalităţii transfrontaliere
Prin activitatea desfăşurată, Poliţia de Frontieră Română a vizat atingerea următoarelor obiective:
- Fluidizarea traficului transfrontalier prin suplimentarea personalului care își desfășoară activitatea la controlul de frontieră, folosirea la capacitate maximă a infrastructurii punctelor de trecere şi folosirea echipamentelor mobile de control în vederea creșterii capacității de procesare;
- Gestionarea migraţiei ilegale şi a infracţionalității transfrontaliere înregistrate în zona de competenţă teritorială a poliţiei de frontieră, prin implementarea, într-o manieră unitară, a măsurilor specifice de prevenire şi combatere a acestora, coordonarea – în limitele şi condiţiile stabilite de lege – activităţilor desfăşurate de structurile subordonate şi derularea efectivă de acţiuni de prevenire şi cercetare a infracţiunilor circumscrise migraţiei ilegale şi criminalităţii transfrontaliere.
- Asigurarea necesarului de resurse umane, tehnică, mijloace de mobilitate terestră şi navală, alte echipamente specifice, pentru îndeplinirea misiunilor specifice de către toate structurile din subordine.
- Asigurarea unei reprezentări de înalt nivel a statului român, a MAI şi PFR în relaţiile de cooperare cu structurile similare din ţările vecine, cu structurile partenere din ţările membre U.E., cu agenţiile europene, precum şi cu alte instituţii cu care se colaborează.
- REZULTATE OBŢINUTE
Valorile de trafic Valorile de trafic înregistrate în punctele de control de trecere a frontierei au fost de aproximativ 58,6 milioane treceri persoane (42,2 milioane cetăţeni U.E. şi 16,4 milioane cetăţeni non-U.E.), atât pe sensul de ieşire, cât şi pe sensul de intrare. În comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2021, când valorile de trafic persoane înregistrate la frontierele României au fost de 36,1 milioane, în ansamblu se înregistrează o creștere cu 62%. Pe secţiuni de frontieră, în anul 2022, se înregistrează creşteri semnificative ale traficului prin punctele de trecere la nivelul tuturor segmentelor de frontieră (de 105,1% la frontiera cu Serbia, 91,1% la frontiera aeroportuară, 96,9% la cea cu Ucraina și aproximativ 76,5% la frontiera cu Moldova). Totodată, precizăm că traficul la frontiera cu Ungaria şi cea aeriană reprezintă 60% din valorile totale. În perioada analizată, valorile de trafic pentru mijloacele de transport înregistrate în punctele de control trecere frontieră au fost de aproximativ 15,5 milioane autovehicule, cu 30% mai mari comparativ cu perioada similară din anul 2021 (11,8 milioane mijloace de transport). Deși cea mai tranzitată de mijloacele de transport este frontiera româno-ungară cu 42% din total, cea mai mare creștere a traficului acestora s-a înregistrat la frontiera cu R. Moldova şi Ucraina – cu aproximativ 60%, respectiv 70% – creştere datorată traficului de marfă. Fapte ilegale În anul 2022 au fost constatate 20.239 fapte ilegale din care 10.704 infracţiuni şi 9.535 contravenţii în creştere cu aproximativ 10%. Cele mai multe infracţiuni descoperite au vizat tentativa sau trecerea ilegală a frontierei (5.272 fapte), urmate de infracţiunile de fals şi uz de fals (1.405) şi de natură economico-financiară, inclusiv contrabanda cu bunuri (535 fapte). Anul trecut, la frontiera cu Ucraina au fost depistate cele mai multe fapte de natură penală, numărul acestora reprezentând 31% din numărul de infracţiuni constatate la frontiera României. În cursul anului 2022, la nivelul structurilor Poliției de Frontieră Române au fost înregistrate 8.576 dosare penale, cu 3,77 % mai multe față de anul 2021 și au fost desfășurate activități în baza a 527 delegări emise de procurori, cele mai multe fiind din partea DIICOT. În anul 2022 nu s-a permis intrarea în ţară pentru 9.044 de cetăţeni străini ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor legale. Principalele motive pentru care a fost dispusă măsura de nepermitere a intrării în ţară au fost: nu posedau documentaţia necesară pentru a justifica scopul şi condiţiile de şedere, nu deţineau o viză valabilă sau un permis de şedere valabil, respectiv . Totodată, la controlul de frontieră au fost depistate aproximativ 110.000 alerte Schengen ori naționale, respectiv au fost predate autorităţilor competente aproximativ 1.451 persoane, cetăţeni români şi străini, date în urmărire generală. Acţiuni derulate pentru prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale Pe linia migraţiei ilegale, s-au continuat acțiunile în sistem integrat, precum și măsurile ce vizează întărirea dispozitivelor de control de la frontiera cu Serbia și Bulgaria. În perioada de referinţă, la nivel naţional, poliţiştii de frontieră au depistat în zona de competenţă 4.966 cetăţeni străini în timp ce intrau în ţară prin trecere frauduloasă a frontierei în scop de migraţie ilegală. Totodată, pe sensul de ieşire din România au fost depistaţi 6.357 cetăţeni străini care au încercat să treacă ilegal frontiera în statele vecine, cei mai mulţi fiind depistaţi la graniţa cu Ungaria. Mare parte dintre ei au acţionat organizaţi în grupuri de migranţi, cu sprijinul unor traficanţi. Astfel, au fost descoperite peste 558 de persoane, cetăţeni români şi străini, implicate în traficul de migranţi prin sprijinirea cetăţenilor străini în încercarea de a trece ilegal frontiera. În ceea ce priveşte naţionalitatea persoanelor depistate în tentativă de trecere ilegală a frontierei, se constată că cei mai mulţi cetăţeni provin din următoarele ţări: Afganistan, Siria, Bangladesh, Irak, Turcia, Pakistan, India, Maroc, Algeria, Tunisia. Dacă ne raportam la modul de acţiune la frontieră din totalul persoanelor depistate în trecere/tentativă de trecere : –60% dintre migranți au fost depistați acționând ilegal la frontiera verde; –34% au încercat să treacă ilegal frontiera ascunși în mijloace de transport –2,6% persoane au fost depistate încercând să treacă ilegal folosindu-se de alte metode (documente de călătorie și vize false, substituire de persoană, evitarea controlului de frontieră etc.) –3,4% în zona maritima şi fluvială, prin utilizarea de ambarcaţiuni În anul 2022, 6.151 de persoane au solicitat o formă de protecţie la structurile poliţiei de frontieră, fiind predate reprezentanților Inspectoratului General pentru Imigrări pentru întreprinderea măsurilor legale. În anul care a trecut s-a observat o scădere semnificativă (peste 60%) a presiunii migraţioniste la frontiera cu Serbia, deşi statisticile ultimelor luni ale agenţiilor europene de profil au indicat o presiune migraționistă în continuă creștere în regiunea Balcanilor de Vest, ţara noastră fiind în zona adiacentă acestei rute. Situația în scădere de pe acest segment de frontieră vine ca urmare a securizării zonelor de frontieră vulnerabile și creșterii capacității de reacție, acționându-se în colaborare cu autoritățile de frontieră din Serbia pentru prevenirea trecerii ilegale a migranților din țara vecină. Astfel, în anul 2022 s-a reușit prevenirea intrării în țară a 27.524 persoane, indicatorul, în scădere cu 63,6% comparativ cu anul 2021. Măsurile aplicate la nivelul Poliției de Frontieră Române în vederea limitării numărului de persoane care intenționează să intre în țară prin trecerea ilegală a frontierei, sunt următoarele:
- întărirea dispozitivului de supraveghere la frontiera româno-sârbă
- misiuni de sprijin și îndrumare efectuate de ofițeri specialiști de la nivelul inspectoratului general
- misiuni aeriene de supraveghere în zonele de competență, realizate cu un elicopter al Inspectoratului General de Aviație
- acțiuni în comun cu reprezentanţi din cadrul Poliției Naționale, Jandarmeriei Române, Inspectoratului General pentru Imigrări, Inspectoratului General pentru Aviație în vederea gestionarii eficiente a fenomenului.
Acţiuni derulate pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere Contrabanda cu țigări În anul 2022, conform studiului Novel Research, au fost marcate două recorduri istorice în evoluția pieței ilicite cu țigarete în România, astfel;
- a fost înregistrat cel mai scăzut nivel anual al comerțului cu țigarete provenite din piața neagră (7,1%)
- cel mai mic nivel al pieței ilicite înregistrat într-o lună de cercetare (6,1%), respectiv luna iulie.
Această situație vine, într-o măsură semnificativă, ca urmare a rezultatelor instituției noastre, așa cum arată datele publicate pe site-ul www.stopcontrabanda.ro de unul dintre producătorii de ţigarete, în anul 2022, din totalul cantităților de țigări de contrabandă identificate la nivel național, 74% din acestea sunt capturi ale Poliției de Frontieră. Contrabanda cu ţigări, inclusiv cu produse contrafăcute, în prezent este evaluată ca fiind unul dintre cele mai serioase riscuri la adresa securităţii la frontiere, cauzând pierderi de milioane de euro pentru bugetul României și bugetele statelor membre ale UE. Contracararea acestui fenomen este un obiectiv prioritar şi permanent al Poliției de Frontieră Române, atât prin demersuri instituționale proprii, cât şi prin colaborare cu alte structuri ale statului sau cu reprezentanți ai societății civile. Astfel, în urma misiunilor desfăşurate în zona de competenţă, au fost reţinute în vederea confiscării 4 milioane de pachete cu ţigări, având o valoare aproximativă de 67 milioane de lei, peste 27.700 kg tutun, 23.830 kg tutun narghilea şi au fost identificate şi destructurate cinci grupuri organizate constituite în vederea săvârşirii infracţiunii de contrabandă cu ţigări, în care au fost implicate 62 de persoane. În acest context, au fost descoperite 4 fabrici clandestine de ţigări, unde au fost identificate importante cantităţi de ţigarete, linii de fabricare şi ambalare, precum şi diverse materiale utilizate în fabricarea ţigărilor. Alte infracțiuni de contrabandă În total, pe linia prevenirii şi combaterii contrabandei cu bunuri, au fost constatate 92 infracţiuni de natură economico – financiară şi 443 infracţiuni de contrabandă şi fraudă vamală, valoarea bunurilor confiscate fiind de 315,8 milioane lei. Alte bunuri reţinute în vederea confiscării sunt: 5.260 litri alcool; 16,6 kg bijuterii din aur şi argint şi 38,4 kg chihlimbar; 624.000 euro şi 1.911.300 dolari și 318.000 lei. Pe linia infractionalităţii cu vehicule suspecte a fi furate, în perioada analizată, în zona de competenţă a poliţiei de frontieră au fost descoperite 189 autovehicule semnalate ca fiind căutate de autorităţi sau suspecte a fi furate (160 autoturisme, 14 microbuze, 8 camioane, 3 motociclete și 4 remorci), fiind constatate 218 de infracţiuni. Persoanele implicate în această activitate ilicită sunt cetăţeni bulgari, spanioli, suedezi, iranieni, polonezi, turci, ucraineni, moldoveni, unguri, germani şi români. Pe linia dreptului de proprietate intelectuală, în perioada analizată au fost constatate 356 fapte de natură infracţională referitoare la dreptul de proprietate intelectuală cu 16% mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă 2021. Astfel, poliţiştii de frontieră – independent sau în colaborare cu lucrătorii vamali au depistat bunuri contrafăcute purtând însemnele unor mărci internaţionale protejate, după cum urmează:
- 157.516 bucăţi articole de îmbrăcăminte şi lenjerie;
- 72.004 bucăţi produse cosmetice şi de parfumerie
- 42.574 perechi încălțăminte şi articole de marochinărie;
- 91.411 accesorii telefoane (căşti, huse, încărcătoare);
- 887.334 buc. alte produse (jucării, electronice, electrocasnice, papetărie, birotică, bijuterii, produse de igiena personală, unelte/scule, accesorii auto etc.)
Alte descoperiri înregistrate în anul 2022, au fost:
- 23 arme majoritatea neletale, 2.796 cartuşe, 1 grenadă, 15.861 bucăţi şi 1.803 kg materiale pirotehnice şi 48 componente arme;
- Droguri și substanțe interzise – au fost constatate 128 fapte de natură infracţională si au fost depistate: 1020 kg canabis, 120,6 kg opium, 2,87 kg cocaină.
Pe linia combaterii si prevenirii braconajului piscicol, au fost constatate 461 infracţiuni de braconaj piscicol și aplicate 1.340 sancţiuni contravenționale în valoare de 437.780 lei şi ridicate în vederea confiscării: 37 ambarcaţiuni, 19 motoare de bărci, 8.361 m plase monofilament, 8.434 m plase naylon, 5.236 m plase fir textil, 136 buc. unelte, 3.268 kg pește (din care 56 kg sturion) și 15 kg icre roşii. Acţiuni derulate pentru transportul ilegal al deșeurilor La nivelul Poliţiei de Frontieră Române, au fost întreprinse acţiuni în colaborare cu reprezentanţii Gărzii de Mediu în vederea prevenirii introducerii în ţară a unor transporturi de deşeuri care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege, procedându-se la verificarea şi controlul mijloacelor de transport, precum şi la monitorizarea specifică în zona de competenţă. În anul 2021, în intervenții punctuale sau în cadrul unor acțiuni de amploare, desfășurate în colaborare cu Garda Națională de Mediu și Direcția Generală a Vămilor, au fost oprite la intrarea în ţară însemnate cantităţi de deşeuri, respectiv 267 transporturi cu aproximativ 4.000 tone de deșeuri, constând în: alamă, şpan, aluminiu, cauciuc, electrocasnice uzate, îmbrăcăminte second-hand, carton, mase plastic, sticlă, hârtie, acumulatori, componente auto, mobilier, metale etc. Acţiuni derulate în contextul conflictului din Ucraina Ca urmare a declanșării conflictului militar din Ucraina, o mare parte a civililor au ales să se retragă din calea războiului, mulți dintre aceștia căutând refugiul pe teritoriul statelor UE și în țările învecinate. Astfel, începând cu data de 24.02.2022, în punctele de trecere a frontierei cu Ucraina și R. Moldova, au fost înregistrate creșteri semnificative ale traficului de călători pe sensul de intrare în țară. Situația operativă înregistrată în perioada 24.02 – 31.12.2022, cu privire la cetățenii ucraineni, se prezintă astfel:
- din analiza datelor statistice privind valorile de trafic ale cetățenilor ucraineni se constată o creştere de aproximativ 3 ori comparativ cu perioada similară a anului 2021 (3.179.309 pe sensul de intrare și 3.073.467 pe sensul de ieșire);
- din numărul total al cetăţenilor ucraineni care au tranzitat frontiera ţării noastre-1.305.390 minori ucraineni au fost înregistrați prin punctele de trecere a frontierei (676.450 pe sensul de intrare și 628.940 pe sensul de ieșire);
- 4.965 cetăţeni ucraineni au fost depistaţi în trecere/tentativă de trecere ilegală a frontierei pe sensul de intrare în România (2021 – 16 persoane);
- 4.883 cetățeni ucraineni care au trecut ilegal frontiera de stat au solicitat o formă de protecţie în România la nivelul structurilor poliţiei de frontieră (775 –azil, 4.108 – protecție temporară).
La nivelul Poliției de Frontieră Române au fost adoptate măsuri de creștere a capacității de procesare a refugiaților, constând în:
- suplimentarea personalului din cadrul punctelor de trecere a frontierei, precum și a tehnicii mobile pentru efectuarea formalităților de control;
- utilizarea la maximum a arterelor de control, fiind creată inclusiv posibilitatea de efectuare a verificărilor pentru intrarea în România pe arterele utilizate pentru ieșirea din țară (în cazul în care infrastructura existentă pe sensul de intrare a fost subdimensionată în contextul prezentării în același timp a unor grupuri mari de persoane);
- crearea unor fluxuri separate pentru persoanele vulnerabile, în funcție de necesități și raportat la configurația punctelor de trecere;
- acordarea unei atenții speciale la intrarea în țară a minorilor, cetățeni străini sau apatrizi, care nu sunt însoțiți de niciunul dintre părinți sau de către reprezentanții legali ori care nu se găsesc sub supravegherea legală a unei alte persoane;
- implementarea unor mecanisme de sprijin a persoanelor sosite din Ucraina. În acest sens, după încheierea formalităților de frontieră, persoanele au fost îndrumate, în funcție de nevoile de sprijin către reprezentanți ai autorităților locale, consiliului județean, ONG-urilor, voluntarilor prezenți în proximitatea punctelor de trecere;
- efectuarea unor misiuni de supraveghere în cooperare cu structurile Inspectoratului General de Aviație şi cu personalul detașat de Frontex, utilizând atât elicopterele aflate în dotarea IGAV cât și mijloacele de supraveghere aeriană (avion și elicopter), contractate de agenția anterior menționată;
- înfiinţarea unei linii de comunicare pentru cetăţenii ucraineni prin intermediul liniei telefonice 021/9590, fiind suplimentat personalul propriu cu lucrători vorbitori de limbă ucraineană, pentru gestionarea acestor apeluri;
- începând cu data de 10.11.2022, P.T.F. Vicovu de Sus – Krasnoilsk a fost deschis traficului internațional de persoane și mărfuri fără limite de tonaj, ca urmare a adoptării Hotărârii Guvernului nr. 1.359/2022.
Pentru creșterea capacității operaționale au fost efectuate demersurile necesare pentru suplimentarea cu personal din partea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. Astfel, începând cu luna martie 2022, a fost extinsă, la frontiera cu Ucraina, Operaţiunea JO TERRA 2022.
- COOPERARE INTERNAŢIONALĂ:
Şi în anul 2022, Poliţia de Frontieră Română a derulat o foarte bună colaborare cu instituţiile similare din statele vecine, statele membre ale Uniunii Europene şi alte ţări terţe, având la bază prevederile acordurilor, convenţiilor, protocoalelor şi înţelegerilor în vigoare. Activitatea de colaborare a P.F.R. cu structurile similare din statele vecine s-a derulat în condiţii optime, fiind desfăşurate atât întâlniri de lucru la nivelul conducerii instituţiilor, cât şi activităţi specifice conform acordurilor în vigoare şi planurilor de cooperare încheiate, în domeniul asigurării respectării regimului juridic al frontierei de stat şi în domeniul cooperării pentru combaterea criminalităţii transfrontaliere. În cadrul activităţilor de cooperare internaţională, au fost realizate schimburi de informații și au fost desfășurate acțiuni simultane sau în comun, cu autorități ale altor state europene sub egida INTERPOL, EUROPOL, FRONTEX sau Oficiul European de Luptă Anti-Fraudă, polițiștii de frontieră participând la:
- 6 întâlniri operative organizate sub coordonarea OLAF,
- 14 întâlniri operaționale organizate sub coordonarea Biroului pentru Operațiuni Comune al EUROPOL de la Viena,
- 6 Operațiuni comune de tipul Joint Action Days, desfășurate sub egida EMPACT
Cooperarea prin intermediul birourilor/centrelor/punctelor de contact la frontieră s-a derulat în condiţii bune, fiind transmise/primite către/din partea partenerilor de cooperare 29.875 cereri de asistenţă (18.267 cereri transmise şi 11.608 cereri primite) în domeniile: migraţie ilegală, fals în documentele de trecere a frontierei, autovehicule furate, fraudă vamală, identificarea persoanelor cu antecedente judiciare etc. În anul 2022, Poliţia de Frontieră Română a fost implicată în 17 operaţiuni comune, organizate sub egida FRONTEX, cu participarea a 281 polițiști de frontieră, experți în diverse profiluri profesionale și membri de echipaj pentru mijloacele de mobilitate navală. În cadrul operaţiunilor Frontex, a fost detaşat o navă maritime de patrulare, autospeciale de patrulare şi autospeciale de supraveghere cu termoviziune. La sfârşitul anului 2022, rezerva națională de experți – EBCGT, pusă la dispoziţia FRONTEX, este constituită din 529 experți P.F.R., specializați în diverse profiluri. De asemenea, 134 polițiști de frontieră români au luat parte la activități de dezvoltare programe de pregătire, respectiv sesiuni de instruire specializate pe profilurile EBCGT organizate de către Agenţie, la nivel european. Principalele operatiuni : 1.Poliţia de Frontieră Română prin Garda de Coastă a participat cu nave maritime de supraveghere, la Operaţiunea Comună „THEMIS”, organizată de Agenţia Europeană FRONTEX. Operaţiunea s-a desfăşurat în zona operaţională Calabria -Crotone, Italia, unde navele Poliţiei de Frontieră Române, au executat misiuni de patrulare, cercetare, căutare şi salvare în Marea Mediterană, la frontiera maritimă din sudul Italiei, alături de forţele de poliţie şi de impunere a legii ale tuturor statelor membre U.E. participante la misiune. În cadrul misiunilor desfăşurate, poliţiştii de frontieră români au salvat, transbordat şi transportat 482 migranţi (în 5 evenimente)care se aflau în pericol pe ambarcaţiuni de mici dimensiuni şi supraaglomerate, ce navigau în Marea Mediterană, li s-au acordat îngrijiri medicale de urgenţă, precum şi hrană şi apă, ulterior, fiind predaţi autorităţilor italiene pentru efectuarea formalităţilor specifice. 2.În perioada 10.08 – 30.11.2022, Poliţia de Frontieră Română a participat, alături de Bulgaria, la operaţiunea ”Multipurpose Maritime Operation in the Black Sea area 2022”, organizată de Agenția FRONTEX, în colaborare cu EMSA și EFCA, la Marea Neagră.MMO Black Sea 2022 a avut ca obiectiv operaţional specific prevenirea, detectarea şi combaterea migraţiei ilegale, a activităţilor de pescuit ilegal, a poluării marine şi a altor infracţiuni transfrontaliere. În cadrul acestei operațiuni, Poliţia de Frontieră, prin Garda de Coastă, a participat activ prin implicarea a 23 mijloace de mobilitate navală propria cu 205 membri de echipaj, fiind executate 327 misiuni de patrulare, împreună cu reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură şi ai Autorităţii Navale Române pentru îndeplinirea obiectivelor asumate prin Planul Operaţional. 3.În anul 2022, în contextul existent în Ucraina, precum şi a faptului că situaţia persoanelor care se prezenta la intrarea în ţară venind din Ucraina i Moldova se afla într-o dinamică complexă, la apelul Poliției de Frontieră Române, Agenţia Frontex a extins Operaţiunea Comună Terra 2022, desfășurată la frontiera cu Serbia, şi la frontiera României cu Ucraina și R. Moldova. Astfel, Agenţia a detaşat în ţara noastră peste 550 de poliţişti de frontieră, reprezentanţi ai autorităţilor de frontieră din alte state UE (Germania, Cehia, Austria, Danemarca, Finlanda) şi poliţişti aparținând Corpului Permanent, specializaţi în diverse profiluri profesionale. În ceea ce priveşte tehnica de supraveghere, Agenţia a detaşat camere de supraveghere, autospeciale cu termoviziune și autovehicule de patrulare şi tehnică pentru supraveghere aeriană, constând în 2 elicoptere şi un avion. În cadrul operaţiunii ”Terra 2022” au fost activate şapte puncte focale terestre Halmeu, Sighetu Marmației, Siret, Sculeni, Albița, Oancea și Galați Rutier şi trei Centre Locale de Coordonare, Sighetu Marmației, Iași și Tulcea (în cadrul căruia a fost activat Punctul Focal Isaccea).
Administratie
Dincolo de iluzia impunității: Peste o sută de șoferi scoși din trafic într-o singură noapte pentru consum de alcool și substanțe interzise
Noaptea de 3 spre 4 mai a reprezentat un „test de vigilență” pe care zeci de conducători auto l-au picat în fața legii. Într-o amplă acțiune de control desfășurată la nivel național, forțele de ordine au demonstrat că întunericul nu oferă acoperire pentru iresponsabilitate, bilanțul intervențiilor fiind unul alarmant pentru siguranța rutieră.
Speranțe deșarte: Șoferii care au pariat greșit pe absența radarelor
În intervalul menționat, conform datelor oficiale furnizate de Poliția Română, nu mai puțin de 98 de șoferi au fost depistați conducând sub influența băuturilor alcoolice. Aceștia au mizat, cel mai probabil, pe o prezență redusă a echipajelor în teren în orele târzii, o eroare de judecată care s-a soldat cu suspendarea dreptului de a conduce și amenzi usturătoare.
Realitatea din teren a contrazis flagrant așteptările celor care au crezut că vigilența autorităților scade după lăsarea serii. Dispozitivele de control au fost poziționate strategic, vizând tocmai combaterea sentimentului de falsă siguranță pe care mulți șoferi îl resimt în timpul nopții.
Flagelul substanțelor interzise și politica „Toleranță Zero”
Pe lângă consumul de alcool, situația este și mai gravă în cazul a 6 conducători auto care au fost identificați la volan sub influența substanțelor psihoactive. Această categorie de contravenienți reprezintă un pericol major pe șosele, reflexele diminuate și percepția distorsionată fiind cauze frecvente ale accidentelor tragice.
Reprezentanții Poliției Române au ținut să transmită un mesaj ferm în urma acestor acțiuni: „Toleranța este zero” pentru ambele situații, indiferent de intervalul orar în care au loc verificările. Instituția avertizează că prezența în teren este una permanentă, iar utilizarea tehnologiei de testare rapidă face imposibilă evitarea răspunderii legale pentru cei care aleg să ignore normele fundamentale de siguranță în trafic. (Sava N.).
Administratie
Vocea Poliției Române pe scena mondială: Strategii de impact la prima Conferință Globală INTERPOL
Într-un context marcat de digitalizarea accelerată și de transpunerea fenomenului infracțional în spațiul global, comunicarea instituțională încetează să mai fie un simplu exercițiu de imagine, devenind o componentă strategică a securității. Recent, la Lyon, Franța, a avut loc prima Conferință Globală a INTERPOL privind Comunicarea în Poliție, un eveniment de referință care a reunit experți din toate cele 196 de țări membre.
Diplomația siguranței: 196 de națiuni, un singur limbaj strategic
Prezența Poliției Române la acest forum internațional de elită a subliniat angajamentul instituției de a se alinia celor mai înalte standarde de transparență și eficiență. Delegația română a prezentat modele de bune practici în fața reprezentanților din întreaga lume, demonstrând că puterea mesajului este la fel de importantă ca acțiunea tactică în teren.
Potrivit datelor furnizate de reprezentanții instituției, obiectivul principal al participării a fost schimbul de expertiză privind modul în care comunicarea poate fi utilizată pentru a neutraliza dezinformarea și pentru a crea fluxuri de informații convergente între statele membre.
Mesajul potrivit, la momentul potrivit: Comunicarea ca punte spre cetățean
Un punct central al dezbaterilor de la Lyon a fost conceptul de „comunicare chirurgicală” — capacitatea poliției de a ajunge la publicul vizat cu precizie și promptitudine. Poliția Română a împărtășit la nivel global propria viziune asupra modului în care instituția construiește punți de încredere cu cetățenii, transformând informația într-un scut de protecție pentru comunitate.
Filosofia prezentată la conferință se bazează pe livrarea mesajului optim în momente de criză, asigurându-se că publicul primește date corecte care pot preveni victimizarea sau pot facilita capturarea infractorilor.
Combaterea criminalității transfrontaliere prin consolidarea încrederii publice
Într-o eră în care grupările infracționale nu mai cunosc granițe, cooperarea globală depășește sfera operativă. Conferința a evidențiat faptul că o comunicare eficientă este factorul cheie în consolidarea încrederii populației în forțele de ordine, un element esențial pentru succesul anchetelor internaționale.
Prin participarea la acest eveniment organizat sub egida INTERPOL, Poliția Română își reafirmă rolul de partener activ și inovator pe harta securității mondiale, demonstrând că o instituție modernă trebuie să fie nu doar vigilentă, ci și un comunicator de elită. (Paul D.).
Administratie
Victorie administrativă la Bruxelles: România încasează integral 2,6 miliarde de euro din PNRR
Într-un moment crucial pentru stabilitatea financiară a țării, România marchează un succes major în relația cu partenerii europeni. Cererea de plată numărul 4 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a primit „undă verde” pentru suma integrală, oferind bugetului de stat o infuzie masivă de capital.
Premieră în ultimii ani: O cerere de plată „curată”, fără jaloane ratate
Anunțul a fost făcut luni de către Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, care a precizat că rezultatul vine în urma unei întrevederi decisive cu Celine Gauer, coordonatoarea PNRR la nivel european. Conform oficialului român, analizele tehnice privind îndeplinirea jaloanelor și a țintelor au fost încheiate cu succes, confirmând că România și-a respectat angajamentele fără abateri.
„Este o premieră din 2021 încoace că România are o cerere de plată curată”, a subliniat ministrul Pîslaru în cadrul unui briefing de presă. Această „curățenie” administrativă înseamnă că cele 2,62 miliarde de euro, reprezentând componenta de grant, vor intra în conturile țării fără nicio corecție sau suspendare parțială, situații care au îngreunat procesele de finanțare în trecut.
Calendarul banilor: Aprobare finală pe 13 mai și noi ținte pentru vară
Procesul intră acum în etapa sa formală. Procedura de „interservice consultation” de la nivelul Comisiei Europene urmează să fie finalizată, conform estimărilor guvernamentale, în cadrul ședinței de Colegiu de săptămâna viitoare, programată pentru data de 13 mai. Ulterior, aprobarea va fi transmisă Consiliului European pentru validarea finală a transferului bancar.
Ritmul reformelor nu se oprește însă aici. Dragoș Pîslaru a indicat că echipa sa pregătește deja terenul pentru următoarea etapă de finanțare: „Există posibilitatea să depunem cererea de plată numărul 5 chiar în luna iunie, imediat ce toate documentele vor fi înregistrate”. Această accelerare semnalează dorința Executivului de a recupera eventualele întârzieri și de a menține un flux constant de capital pentru marile șantiere ale țării.
Ofensiva fondurilor externe: Jumătate de miliard de euro din Spațiul Economic European
Pe lângă reușita legată de PNRR, România a punctat decisiv și în negocierile cu statele din afara Uniunii Europene. Ministrul a anunțat închiderea acordurilor cu Norvegia, Liechtenstein și Islanda pentru o finanțare suplimentară de aproximativ 500 de milioane de euro.
Structura acestui pachet financiar este compusă din 291,6 milioane de euro din partea Norvegiei și 304 milioane de euro prin mecanismul SEE. Din aceste sume brute, contribuția netă care va intra direct în proiectele românești depășește 497 de milioane de euro, statul român participând cu o rată de cofinanțare de doar 15%.
Deblocarea negocierilor: Cultura, justiția și tranziția verde, marii beneficiari
Conform explicațiilor oferite de Dragoș Pîslaru, aceste fonduri norvegiene vor fi direcționate către domenii vitale: tranziția verde, cercetare, inovație, afaceri interne și creșterea capacității administrative.
Ministrul a ținut să precizeze că succesul acestor negocieri reprezintă o schimbare de paradigmă față de perioada anterioară instalării Guvernului Bolojan, când dialogul cu partea norvegiană era blocat. „Se încerca atunci o supracontractare nerealistă de un miliard pe un fond de 500 de milioane. Am rezolvat această problemă și urmează să beneficiem de acești bani”, a conchis oficialul, marcând astfel o nouă etapă de pragmatism în atragerea investițiilor externe.
-
Exclusivacum 3 zileCan-can din spatele gratiilor: când decizia administrativă miroase a vendetă personală
-
Exclusivacum o ziBALTA RECONCILIERII ȘI GOGOȘILE DE FLOREȘTI: „COMISARUL DE CARTON” Valentin MATEI A SCHIMBAT SCANERUL DE ANVELOPE PE RAMA DE BUZĂU
-
Exclusivacum 3 zileOPERAȚIE PE PORTOFEL DESCHIS: Spitalul din București unde intri cu demnitate și ieși în izmene, ușurat de bani
-
Exclusivacum o ziOperațiunea „gogoașa cu Epoleți”: Cum a încercat un „fantomă” de presă să lustruiască „Diamantul” cu noroi de la Interne
-
Exclusivacum 4 zileCastelul boierilor cu epoleți și mizeria de la talpa cizmei: Noua Lege a Salarizării, un scuipat pe obrazul polițistului din stradă
-
Exclusivacum 3 zileMarea spârleală a odihnei sub epoleți: Cum MAI iși „penalizează” polițiștii pentru păcatul de a fi părinți
-
Featuredacum o ziMAGIA NEAGRĂ A LUI BURDUJA: CUM SĂ TOCEȘTI O SUTĂ DE MII DINTR-UN CLICK ȘI SĂ TE CREZI SALVATORUL PATRIEI
-
Administratieacum o ziExecuție politică la vârful digitalizării: Bogdan Ivan denunță înlocuirea șefului ADR pe criterii de „gașcă”



