Connect with us

Administratie

În anul 2022, Poliţia de Frontieră Română a urmărit îndeplinirea atribuţiilor conferite de legislaţia naţională în vigoare, atât în ceea ce priveşte optimizarea supravegherii şi controlului la frontieră, cât şi combaterea eficientă a infracţionalităţii transfrontaliere

Publicat

pe

Prin activitatea desfăşurată, Poliţia de Frontieră Română a vizat atingerea următoarelor obiective:

  • Fluidizarea traficului transfrontalier prin suplimentarea personalului care își desfășoară activitatea la controlul de frontieră, folosirea la capacitate maximă a infrastructurii punctelor de trecere şi folosirea echipamentelor mobile de control în vederea creșterii capacității de procesare;
  • Gestionarea migraţiei ilegale şi a infracţionalității transfrontaliere înregistrate în zona de competenţă teritorială a poliţiei de frontieră, prin implementarea, într-o manieră unitară, a măsurilor specifice de prevenire şi combatere a acestora, coordonarea – în limitele şi condiţiile stabilite de lege – activităţilor desfăşurate de structurile subordonate şi derularea efectivă de acţiuni de prevenire şi cercetare a infracţiunilor circumscrise migraţiei ilegale şi criminalităţii transfrontaliere.
  • Asigurarea necesarului de resurse umane, tehnică, mijloace de mobilitate terestră şi navală, alte echipamente specifice, pentru îndeplinirea misiunilor specifice de către toate structurile din subordine.
  • Asigurarea unei reprezentări de înalt nivel a statului român, a MAI şi PFR în relaţiile de cooperare cu structurile similare din ţările vecine, cu structurile partenere din ţările membre U.E., cu agenţiile europene, precum şi cu alte instituţii cu care se colaborează.
  • REZULTATE OBŢINUTE

Valorile de trafic    Valorile de trafic înregistrate în punctele de control de trecere a frontierei au fost de aproximativ  58,6 milioane treceri persoane (42,2 milioane cetăţeni U.E. şi 16,4 milioane cetăţeni non-U.E.), atât pe sensul de ieşire, cât şi pe sensul de intrare. În comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2021, când valorile de trafic persoane înregistrate la frontierele României au fost de 36,1 milioane, în ansamblu se înregistrează o creștere cu 62%. Pe secţiuni de frontieră, în anul 2022, se înregistrează creşteri semnificative ale traficului prin punctele de trecere la nivelul tuturor segmentelor de frontieră (de 105,1% la frontiera cu Serbia, 91,1% la frontiera aeroportuară, 96,9% la cea cu Ucraina și aproximativ 76,5% la frontiera cu Moldova). Totodată, precizăm că traficul la frontiera cu Ungaria şi cea aeriană reprezintă 60% din valorile totale. În perioada analizată, valorile de trafic pentru mijloacele de transport înregistrate în punctele de control trecere frontieră au fost de aproximativ 15,5 milioane  autovehicule, cu 30% mai mari comparativ cu perioada similară din anul 2021 (11,8 milioane mijloace de transport). Deși cea mai tranzitată de mijloacele de transport este frontiera româno-ungară cu 42% din total, cea mai mare creștere a traficului acestora s-a înregistrat la frontiera cu R. Moldova şi Ucraina – cu aproximativ 60%, respectiv 70% – creştere datorată traficului de marfă. Fapte ilegale În anul 2022 au fost constatate 20.239 fapte ilegale din care 10.704 infracţiuni şi 9.535 contravenţii în creştere cu aproximativ 10%. Cele mai multe infracţiuni descoperite au vizat tentativa sau trecerea ilegală a frontierei (5.272 fapte), urmate de infracţiunile de fals şi uz de fals (1.405) şi de natură economico-financiară, inclusiv contrabanda cu bunuri (535 fapte). Anul trecut, la frontiera cu Ucraina au fost depistate cele mai multe fapte de natură penală, numărul acestora reprezentând 31% din numărul de infracţiuni constatate la frontiera României. În cursul anului 2022, la nivelul structurilor Poliției de Frontieră Române au fost înregistrate 8.576 dosare penale, cu 3,77 % mai multe față de anul 2021 și au fost desfășurate activități în baza a 527 delegări emise de procurori, cele mai multe fiind din partea DIICOT. În anul 2022 nu s-a permis intrarea în ţară pentru 9.044 de cetăţeni străini ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor legale. Principalele motive pentru care a fost dispusă măsura de nepermitere a intrării în ţară au fost: nu posedau documentaţia necesară pentru a justifica scopul şi condiţiile de şedere, nu deţineau o viză valabilă sau un permis de şedere valabil, respectiv . Totodată, la controlul de frontieră au fost depistate aproximativ 110.000 alerte Schengen ori naționale, respectiv au fost predate autorităţilor competente aproximativ 1.451 persoane, cetăţeni români şi străini, date în urmărire generală. Acţiuni derulate pentru prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale Pe linia migraţiei ilegale, s-au continuat acțiunile în sistem integrat, precum și măsurile ce vizează întărirea dispozitivelor de control de la frontiera cu Serbia și Bulgaria. În perioada de referinţă, la nivel naţional, poliţiştii de frontieră au depistat în zona de competenţă 4.966 cetăţeni străini în timp ce intrau în ţară prin trecere frauduloasă a frontierei în scop de migraţie ilegală. Totodată, pe sensul de ieşire din România au fost depistaţi 6.357 cetăţeni străini  care au încercat să treacă ilegal frontiera în statele vecine, cei mai mulţi fiind depistaţi la graniţa cu Ungaria. Mare parte dintre ei au acţionat organizaţi în grupuri de migranţi, cu sprijinul unor traficanţi. Astfel, au fost descoperite peste 558 de persoane, cetăţeni români şi străini, implicate în traficul de migranţi prin sprijinirea cetăţenilor străini în încercarea de a trece ilegal frontiera. În ceea ce priveşte naţionalitatea persoanelor depistate în tentativă de trecere ilegală a frontierei, se constată că cei mai mulţi cetăţeni provin din următoarele ţări: Afganistan, Siria, Bangladesh, Irak, Turcia, Pakistan, India, Maroc, Algeria, Tunisia. Dacă ne raportam la modul de acţiune la frontieră din totalul persoanelor depistate în trecere/tentativă de trecere : –60% dintre migranți au fost depistați acționând ilegal la frontiera verde; –34% au încercat să treacă ilegal frontiera ascunși în mijloace de transport –2,6% persoane au fost depistate încercând să treacă ilegal folosindu-se de alte metode (documente de călătorie și vize false, substituire de persoană, evitarea controlului de frontieră etc.) –3,4% în zona maritima şi fluvială, prin utilizarea de ambarcaţiuni În anul 2022, 6.151 de persoane au solicitat o formă de protecţie la structurile poliţiei de frontieră, fiind predate reprezentanților Inspectoratului General pentru Imigrări pentru întreprinderea măsurilor legale. În anul care a trecut s-a observat o scădere semnificativă (peste 60%) a presiunii migraţioniste la frontiera cu Serbia, deşi statisticile ultimelor luni ale agenţiilor europene de profil au indicat o presiune migraționistă în continuă creștere în regiunea Balcanilor de Vest, ţara noastră fiind în zona adiacentă acestei rute. Situația în scădere de pe acest segment de frontieră vine ca urmare a securizării zonelor de frontieră vulnerabile și creșterii capacității de reacție, acționându-se în colaborare cu autoritățile de frontieră din Serbia pentru prevenirea  trecerii ilegale a migranților din țara vecină. Astfel, în anul 2022 s-a reușit prevenirea intrării în țară a 27.524  persoane, indicatorul, în scădere cu 63,6% comparativ cu anul 2021. Măsurile aplicate la nivelul Poliției de Frontieră Române în vederea  limitării numărului de persoane care intenționează să intre în țară prin trecerea ilegală a frontierei, sunt următoarele:

  • întărirea dispozitivului de supraveghere la frontiera româno-sârbă
  • misiuni de sprijin și îndrumare efectuate de ofițeri specialiști de la nivelul inspectoratului general
  • misiuni aeriene de supraveghere în zonele de competență, realizate cu un elicopter al Inspectoratului General de Aviație
  • acțiuni în comun cu reprezentanţi din cadrul Poliției Naționale, Jandarmeriei Române, Inspectoratului General pentru Imigrări, Inspectoratului General pentru Aviație în vederea gestionarii eficiente a fenomenului.

Acţiuni derulate pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere Contrabanda cu țigări În anul 2022, conform studiului Novel Research, au fost marcate două recorduri istorice în evoluția pieței ilicite cu țigarete în România, astfel;

  • a fost înregistrat cel mai scăzut nivel anual al comerțului cu țigarete provenite din piața neagră (7,1%)
  • cel mai mic nivel al pieței ilicite înregistrat într-o lună de cercetare (6,1%), respectiv luna iulie.

Această situație vine, într-o măsură semnificativă, ca urmare a rezultatelor instituției noastre, așa cum arată datele publicate pe site-ul www.stopcontrabanda.ro de unul dintre producătorii de ţigarete, în anul 2022, din totalul cantităților de țigări de contrabandă identificate la nivel național, 74% din acestea sunt capturi ale Poliției de Frontieră. Contrabanda cu ţigări, inclusiv cu produse contrafăcute, în prezent este evaluată ca fiind unul dintre cele mai serioase riscuri la adresa securităţii la frontiere, cauzând pierderi de milioane de euro pentru bugetul României și bugetele statelor membre ale UE. Contracararea acestui fenomen este un obiectiv prioritar şi permanent al Poliției de Frontieră Române, atât prin demersuri instituționale proprii, cât şi prin colaborare cu alte structuri ale statului sau cu reprezentanți ai societății civile. Astfel, în urma misiunilor desfăşurate în zona de competenţă, au fost reţinute în vederea confiscării 4 milioane de pachete cu ţigări, având o valoare aproximativă de 67 milioane de lei, peste 27.700 kg tutun, 23.830 kg tutun narghilea şi au fost identificate şi destructurate cinci grupuri organizate constituite în vederea săvârşirii infracţiunii de contrabandă cu ţigări, în care au fost implicate 62 de persoane. În acest context, au fost descoperite 4 fabrici clandestine de ţigări, unde au fost identificate importante cantităţi de ţigarete, linii de fabricare şi ambalare, precum şi diverse materiale utilizate în fabricarea ţigărilor. Alte infracțiuni de contrabandă În total, pe linia prevenirii şi combaterii contrabandei cu bunuri, au fost constatate 92 infracţiuni de natură economico – financiară şi 443 infracţiuni de contrabandă şi fraudă vamală, valoarea bunurilor confiscate fiind de 315,8 milioane lei. Alte bunuri reţinute în vederea confiscării sunt:  5.260 litri alcool; 16,6 kg bijuterii din aur şi argint şi 38,4 kg chihlimbar; 624.000 euro şi 1.911.300 dolari și 318.000 lei. Pe linia infractionalităţii cu vehicule suspecte a fi furate, în perioada analizată, în zona de competenţă a poliţiei de frontieră au fost descoperite 189 autovehicule semnalate ca fiind căutate de autorităţi sau suspecte a fi furate (160 autoturisme, 14 microbuze, 8 camioane, 3 motociclete și 4 remorci), fiind constatate 218 de infracţiuni. Persoanele implicate în această activitate ilicită sunt cetăţeni bulgari, spanioli, suedezi, iranieni, polonezi, turci, ucraineni, moldoveni, unguri, germani şi români. Pe linia dreptului de proprietate intelectuală, în perioada analizată au fost constatate 356 fapte de natură infracţională referitoare la dreptul de proprietate intelectuală cu 16% mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă 2021. Astfel, poliţiştii de frontieră – independent sau în colaborare cu lucrătorii vamali au depistat bunuri contrafăcute purtând însemnele unor mărci internaţionale protejate, după cum urmează:

  • 157.516 bucăţi articole de îmbrăcăminte şi lenjerie;
  • 72.004 bucăţi produse cosmetice şi de parfumerie
  • 42.574 perechi încălțăminte şi articole de marochinărie;
  • 91.411 accesorii telefoane (căşti, huse, încărcătoare);
  • 887.334 buc. alte produse (jucării, electronice, electrocasnice, papetărie, birotică, bijuterii, produse de igiena personală, unelte/scule, accesorii auto etc.)

Alte descoperiri înregistrate în anul 2022, au fost:

  • 23 arme majoritatea neletale, 2.796 cartuşe, 1 grenadă, 15.861 bucăţi şi 1.803 kg materiale pirotehnice şi 48 componente arme;
  • Droguri și substanțe interzise – au fost constatate 128 fapte de natură infracţională si au fost depistate: 1020 kg canabis, 120,6 kg opium, 2,87 kg cocaină.

Pe linia combaterii si prevenirii braconajului piscicol, au fost constatate 461 infracţiuni de braconaj piscicol și aplicate 1.340 sancţiuni contravenționale în valoare de  437.780 lei şi ridicate în vederea confiscării: 37 ambarcaţiuni, 19 motoare de bărci, 8.361 m plase monofilament, 8.434 m plase naylon, 5.236 m plase fir textil, 136 buc. unelte, 3.268 kg pește (din care 56 kg sturion) și 15 kg icre roşii. Acţiuni derulate pentru transportul ilegal al deșeurilor La nivelul Poliţiei de Frontieră Române, au fost întreprinse acţiuni în colaborare cu reprezentanţii Gărzii de Mediu în vederea prevenirii introducerii în ţară a unor transporturi de deşeuri care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege, procedându-se la verificarea şi controlul mijloacelor de transport, precum şi la monitorizarea specifică în zona de competenţă. În anul 2021, în intervenții punctuale sau în cadrul unor acțiuni de amploare, desfășurate în colaborare cu Garda Națională de Mediu și Direcția Generală a Vămilor, au fost oprite la intrarea în ţară însemnate cantităţi de deşeuri, respectiv 267 transporturi cu aproximativ 4.000 tone de deșeuri, constând în: alamă, şpan, aluminiu, cauciuc, electrocasnice uzate, îmbrăcăminte second-hand, carton, mase plastic, sticlă, hârtie, acumulatori, componente auto, mobilier, metale etc.                                                                                    Acţiuni derulate în contextul conflictului din Ucraina Ca urmare a declanșării conflictului militar din Ucraina, o mare parte a civililor au ales să se retragă din calea războiului, mulți dintre aceștia căutând refugiul pe teritoriul statelor UE și în țările învecinate. Astfel, începând cu data de 24.02.2022, în punctele de trecere a frontierei cu Ucraina și R. Moldova, au fost înregistrate creșteri semnificative ale traficului de călători pe sensul de intrare în țară. Situația operativă înregistrată în perioada 24.02 – 31.12.2022, cu privire la cetățenii ucraineni, se prezintă astfel:

  • din analiza datelor statistice privind valorile de trafic ale cetățenilor ucraineni se constată o creştere de aproximativ 3 ori comparativ cu perioada similară a anului 2021 (3.179.309 pe sensul de intrare și 3.073.467 pe sensul de ieșire);
  • din numărul total al cetăţenilor ucraineni care au tranzitat frontiera ţării noastre-1.305.390 minori ucraineni au fost înregistrați prin punctele de trecere a frontierei (676.450 pe sensul de intrare și 628.940 pe sensul de ieșire);
  • 4.965 cetăţeni ucraineni au fost depistaţi în trecere/tentativă de trecere ilegală a frontierei pe sensul de intrare în România (2021 – 16 persoane);
  • 4.883 cetățeni ucraineni care au trecut ilegal frontiera de stat au solicitat o formă de protecţie în România la nivelul structurilor poliţiei de frontieră (775 –azil, 4.108 – protecție temporară).

La nivelul Poliției de Frontieră Române au fost adoptate măsuri de creștere a capacității de procesare a refugiaților, constând în:

  • suplimentarea personalului din cadrul punctelor de trecere a frontierei, precum și a tehnicii mobile pentru efectuarea formalităților de control;
  • utilizarea la maximum a arterelor de control, fiind creată inclusiv posibilitatea de efectuare a verificărilor pentru intrarea în România pe arterele utilizate pentru ieșirea din țară (în cazul în care infrastructura existentă pe sensul de intrare a fost subdimensionată în contextul prezentării în același timp a unor grupuri mari de persoane);
  • crearea unor fluxuri separate pentru persoanele vulnerabile, în funcție de necesități și raportat la configurația punctelor de trecere;
  • acordarea unei atenții speciale la intrarea în țară a minorilor, cetățeni străini sau apatrizi, care nu sunt însoțiți de niciunul dintre părinți sau de către reprezentanții legali ori care nu se găsesc sub supravegherea legală a unei alte persoane;
  • implementarea unor mecanisme de sprijin a persoanelor sosite din Ucraina. În acest sens, după încheierea formalităților de frontieră, persoanele au fost îndrumate, în funcție de nevoile de sprijin către reprezentanți ai autorităților locale, consiliului județean, ONG-urilor, voluntarilor prezenți în proximitatea punctelor de trecere;
  • efectuarea unor misiuni de supraveghere în cooperare cu structurile Inspectoratului General de Aviație şi cu personalul detașat de Frontex, utilizând atât elicopterele aflate în dotarea IGAV cât și mijloacele de supraveghere aeriană (avion și elicopter), contractate de agenția anterior menționată;
  • înfiinţarea unei linii de comunicare pentru cetăţenii ucraineni prin intermediul liniei telefonice 021/9590, fiind suplimentat personalul propriu cu lucrători vorbitori de limbă ucraineană, pentru gestionarea acestor apeluri;
  • începând cu data de 10.11.2022, P.T.F. Vicovu de Sus – Krasnoilsk a fost deschis traficului internațional de persoane și mărfuri fără limite de tonaj, ca urmare a adoptării Hotărârii Guvernului nr. 1.359/2022.

Pentru creșterea capacității operaționale au fost efectuate demersurile necesare pentru suplimentarea cu personal din partea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. Astfel, începând cu luna martie 2022, a fost extinsă, la frontiera cu Ucraina, Operaţiunea JO TERRA 2022.

  • COOPERARE INTERNAŢIONALĂ:

Şi în anul 2022, Poliţia de Frontieră Română a derulat o foarte bună colaborare cu instituţiile similare din statele vecine, statele membre ale Uniunii Europene şi alte ţări terţe, având la bază prevederile acordurilor, convenţiilor, protocoalelor şi înţelegerilor în vigoare. Activitatea de colaborare a P.F.R. cu structurile similare din statele vecine s-a derulat în condiţii optime, fiind desfăşurate atât întâlniri de lucru la nivelul conducerii instituţiilor, cât şi activităţi specifice conform acordurilor în vigoare şi planurilor de cooperare încheiate, în domeniul asigurării respectării regimului juridic al frontierei de stat şi în domeniul cooperării pentru combaterea criminalităţii transfrontaliere. În cadrul activităţilor de cooperare internaţională, au fost realizate schimburi de informații și au fost desfășurate acțiuni simultane sau în comun, cu autorități ale altor state europene sub egida INTERPOL, EUROPOL, FRONTEX sau Oficiul European de Luptă Anti-Fraudă, polițiștii de frontieră participând la:

  • 6 întâlniri operative organizate sub coordonarea OLAF,
  • 14 întâlniri operaționale organizate sub coordonarea Biroului pentru Operațiuni Comune al EUROPOL de la Viena,
  • 6 Operațiuni comune de tipul Joint Action Days, desfășurate sub egida EMPACT

Cooperarea prin intermediul birourilor/centrelor/punctelor de contact la frontieră s-a derulat în condiţii bune, fiind transmise/primite către/din partea partenerilor de cooperare 29.875 cereri de asistenţă (18.267 cereri transmise şi 11.608 cereri primite) în domeniile: migraţie ilegală, fals în documentele de trecere a frontierei, autovehicule furate, fraudă vamală, identificarea persoanelor cu antecedente judiciare etc. În anul 2022, Poliţia de Frontieră Română a fost implicată în 17 operaţiuni comune, organizate sub egida FRONTEX, cu participarea a 281 polițiști de frontieră, experți în diverse profiluri profesionale și membri de echipaj pentru mijloacele de mobilitate navală. În cadrul operaţiunilor Frontex, a fost detaşat  o navă maritime de patrulare, autospeciale de patrulare şi autospeciale de supraveghere cu termoviziune. La sfârşitul anului 2022, rezerva națională de experți – EBCGT, pusă la dispoziţia FRONTEX, este constituită din 529 experți P.F.R., specializați în diverse profiluri. De asemenea, 134 polițiști de frontieră români au luat parte la activități de dezvoltare programe de pregătire, respectiv sesiuni de instruire specializate pe profilurile EBCGT organizate de către Agenţie, la nivel european. Principalele operatiuni : 1.Poliţia de Frontieră Română prin Garda de Coastă a participat cu nave maritime de supraveghere, la Operaţiunea Comună „THEMIS”, organizată de Agenţia Europeană FRONTEX. Operaţiunea s-a desfăşurat în zona operaţională Calabria -Crotone, Italia, unde navele Poliţiei de Frontieră Române, au executat misiuni de patrulare, cercetare, căutare şi salvare în Marea Mediterană, la frontiera maritimă din sudul Italiei, alături de forţele de poliţie şi de impunere a legii ale tuturor statelor membre U.E. participante la misiune. În cadrul misiunilor desfăşurate, poliţiştii de frontieră români au salvat, transbordat şi transportat  482 migranţi (în 5 evenimente)care se aflau în pericol pe ambarcaţiuni de mici dimensiuni şi supraaglomerate, ce navigau în Marea Mediterană, li s-au acordat îngrijiri medicale de urgenţă, precum şi hrană şi apă, ulterior, fiind predaţi autorităţilor italiene pentru efectuarea formalităţilor specifice. 2.În perioada 10.08 – 30.11.2022, Poliţia de Frontieră Română a participat, alături de Bulgaria, la operaţiunea ”Multipurpose Maritime Operation in the Black Sea area 2022”, organizată de Agenția FRONTEX, în colaborare cu EMSA și EFCA, la Marea Neagră.MMO Black Sea 2022 a avut ca obiectiv operaţional specific prevenirea, detectarea şi combaterea migraţiei ilegale, a activităţilor de pescuit ilegal, a poluării marine şi a altor infracţiuni transfrontaliere.  În cadrul acestei operațiuni, Poliţia de Frontieră, prin Garda de Coastă, a participat activ prin implicarea a 23 mijloace de mobilitate navală propria cu 205 membri de echipaj, fiind executate 327 misiuni de patrulare, împreună cu reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură şi ai Autorităţii Navale Române pentru îndeplinirea obiectivelor asumate prin Planul Operaţional. 3.În anul 2022, în contextul existent în Ucraina, precum şi a faptului că situaţia persoanelor care se prezenta la intrarea în ţară venind din Ucraina i Moldova se afla într-o dinamică complexă, la apelul Poliției de Frontieră Române, Agenţia Frontex a extins Operaţiunea Comună Terra 2022, desfășurată la frontiera cu Serbia, şi la frontiera României cu Ucraina și R. Moldova. Astfel, Agenţia a detaşat în ţara noastră peste 550 de poliţişti de frontieră, reprezentanţi ai autorităţilor de frontieră din alte state UE (Germania, Cehia, Austria, Danemarca, Finlanda) şi poliţişti aparținând Corpului Permanent, specializaţi în diverse profiluri profesionale. În ceea ce priveşte tehnica de supraveghere, Agenţia a detaşat camere de supraveghere,  autospeciale cu termoviziune și autovehicule de patrulare şi tehnică pentru supraveghere aeriană, constând în  2 elicoptere şi un avion. În cadrul operaţiunii ”Terra 2022” au fost activate şapte puncte focale terestre Halmeu, Sighetu Marmației, Siret, Sculeni, Albița, Oancea și Galați Rutier şi trei Centre Locale de Coordonare, Sighetu Marmației, Iași și Tulcea (în cadrul căruia a fost activat Punctul Focal Isaccea).

Administratie

Antrenamentul și repausul câinilor de serviciu nu sunt opționale

Publicat

pe

De

Organizarea turelor de 12 ore ridică întrebări privind pregătirea, recuperarea și adăpostirea câinilor din Poliția de Frontieră

Conductorii canini și câinii de serviciu nu pot fi tratați ca simple resurse de planificare, susține Sindicatul Europol. Activitatea lor presupune obligații specifice, de la antrenamentul zilnic și îngrijirea animalelor până la asigurarea perioadelor de refacere după misiuni.

Sindicatul atrage atenția că organizarea activității în ture de 12 ore poate ridica probleme atunci când echipele canine sunt planificate în misiuni operative succesive sau primesc atribuții care nu țin de specializarea lor. În astfel de condiții, spune organizația, trebuie clarificat cum sunt respectate timpul de pregătire, nevoile fiziologice ale câinelui și condițiile de transport și adăpostire.

Pentru lămuriri privind aplicarea prevederilor OMAI nr. 172/2025, Sindicatul Europol a solicitat un punct de vedere Centrului Chinologic „Dr. Aurel Greblea” din Sibiu. Răspunsul instituției prezintă obligațiile referitoare la pregătirea și utilizarea câinilor de serviciu, precum și responsabilitățile structurilor care îi au în dotare.

Patru ore de antrenament pe zi, în timpul programului de lucru

Una dintre clarificările importante privește timpul de antrenament. Potrivit răspunsului Centrului Chinologic, art. 19 alin. (2) lit. b) din OMAI nr. 172/2025 prevede desfășurarea zilnică a antrenamentului, în timpul programului de lucru. Activitatea poate fi împărțită în mai multe sesiuni și se aplică indiferent de categoria de serviciu.

Articolul 20 stabilește, la rândul său, că antrenamentul se desfășoară zilnic în programul de lucru, cu excepția situațiilor în care echipa canină participă la misiuni. Pentru câinii specializați în detectarea produselor, metodologia de specialitate permite efectuarea unor antrenamente și în timpul misiunilor, în condițiile prevăzute de aceasta.

Prin urmare, planificarea unei echipe într-o tură de 12 ore nu înseamnă, de la sine, că activitățile de pregătire pot fi eliminate. Organizarea serviciului trebuie să țină cont de cerințele specifice activității canine, arată sindicatul.

Timpul pentru pregătire este și responsabilitatea conducerii

Asigurarea timpului de antrenament nu este doar responsabilitatea conductorului. Conform art. 6 lit. b) din ordin, citat în răspunsul Centrului Chinologic, structurile care dețin efective canine trebuie să dispună măsurile necesare pentru timpul dedicat îngrijirii, hrănirii, dresajului și antrenamentului câinilor, precum și pregătirii profesionale a conductorilor.

Această obligație devine cu atât mai relevantă când polițiștii sunt planificați în activități operative succesive sau primesc sarcini suplimentare, fără legătură cu specializarea canină. În opinia Sindicatului Europol, conductorul nu poate fi făcut singur răspunzător pentru menținerea nivelului de pregătire al câinelui dacă structura nu îi asigură timpul și condițiile necesare.

Refacerea câinelui face parte din capacitatea de lucru

Repausul este deosebit de important pentru câinii folosiți la detectarea substanțelor interzise, a tutunului, a urmelor olfactive și pentru alte activități bazate pe miros. Potrivit art. 33 alin. (4) din OMAI nr. 172/2025, timpul de refacere a capacității fiziologice de lucru trebuie să fie egal cu perioada de folosire efectivă în misiune.

Metodologia de specialitate stabilește, de asemenea, că activitățile de căutare nu trebuie să depășească 30 de minute. După acestea, câinele trebuie să beneficieze de intervale pentru deconectare și pentru satisfacerea nevoilor fiziologice.

Centrul Chinologic subliniază și necesitatea prevenirii suprasolicitării, astfel încât să fie menținută calitatea căutării. Sindicatul Europol spune că aceste prevederi arată că refacerea nu este un beneficiu facultativ, ci o condiție atât pentru protejarea sănătății câinelui, cât și pentru eficiența misiunilor.

Transportul în autospecială nu echivalează automat cu repausul

Un alt aspect semnalat privește câinii ținuți în cușca autospecialei în timpul patrulărilor auto. Sindicatul avertizează că simpla prezență a animalului într-un compartiment de transport nu dovedește, prin ea însăși, că acesta beneficiază de o perioadă corespunzătoare de refacere.

Răspunsul Centrului Chinologic nu prevede expres că orice interval de recuperare impune întoarcerea la sediul unității. El indică însă condiții ce trebuie respectate în timpul transportului: autospeciala trebuie să asigure ventilație, temperatură adecvată, climatizare și posibilitatea supravegherii câinelui.

În plus, metodologia comună nr. 129390 din 16 martie 2026 prevede ca, la fiecare două ore de drum, să se facă o oprire de 15–20 de minute. În acest interval trebuie asigurate apă proaspătă și posibilitatea ca animalul să își satisfacă nevoile fiziologice.

Transportul și adăpostirea sunt reglementate diferit

Potrivit prevederilor invocate în răspunsul oficial, transportul câinilor în timpul programului de lucru trebuie realizat cu mijloace special amenajate și autorizate sanitar-veterinar. Adăpostirea presupune alte cerințe: spațiu suficient, libertate de mișcare și protecție față de condițiile meteorologice, astfel încât animalul să poată sta în picioare și să se poată întoarce.

Metodologia stabilește inclusiv dimensiuni minime pentru cuștile folosite la adăpostire și prevede, potrivit formulării actului citat, interdicții privind ținerea câinilor legați sau fără harnașament în perioada în care se află în adăpost.

Centrul Chinologic nu formulează o interdicție expresă privind menținerea câinelui în autospecială pe întreaga durată a unei ture de 12 ore. Totuși, normele prezentate disting între transport și adăpostire, astfel că un compartiment de transport nu poate fi considerat automat spațiu de cazare permanentă. Orice astfel de utilizare trebuie analizată în raport cu condițiile efective de bunăstare și cu reglementările aplicabile.

Sindicatul cere organizarea activității în acord cu normele

Sindicatul Europol susține că eficiența unei echipe canine nu se măsoară doar prin timpul petrecut în teren sau prin prezența într-o autospecială. Contează și calitatea pregătirii, respectarea perioadelor de recuperare și asigurarea unor condiții adecvate de muncă și îngrijire.

Organizarea activității, afirmă sindicatul, trebuie să le permită conductorilor să își îndeplinească obligațiile fără ca întreaga răspundere pentru pregătirea și starea câinilor să le fie transferată. Sindicatul anunță că va continua să susțină aplicarea unitară a prevederilor legale și respectarea particularităților muncii echipelor canine.

„Un câine de serviciu bine pregătit, odihnit și îngrijit corespunzător” este, potrivit organizației, esențial atât pentru siguranța polițistului, cât și pentru eficiența misiunilor. (Sava N.).

Citeste in continuare

Administratie

Poliția Română, partener într-un proiect de monitorizare a rețelelor radio

Publicat

pe

De

RMS RAN urmărește dezvoltarea unor capabilități tehnice pentru supravegherea și securizarea frontierelor

Serviciul Român de Informații, prin Unitatea Militară 0929 București, implementează proiectul „Sistem monitorizare parametri radio din rețele de acces radio – RMS RAN”, în parteneriat cu mai multe structuri ale instituției, Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.

În proiect sunt implicate și Unitățile Militare 0461 și 0991 București, precum și Unitatea Militară 0472 București, care are în coordonare unitățile 0221, 0964, 0167 și 0198 București.

Monitorizarea rețelelor de acces radio

Potrivit descrierii proiectului, obiectivul general este operaționalizarea unor capabilități tehnice de monitorizare radio în domeniul rețelelor de acces radio. Acestea urmează să sprijine activitățile specifice de supraveghere și securizare a frontierelor externe ale României. (Paul D.).

Citeste in continuare

Administratie

Peste 700 de școli au aplicat pentru finanțare în cadrul programului PRIMII

Publicat

pe

De

Inițiativa vizează sprijinirea elevilor din ciclul primar și prevenirea abandonului școlar

Ministerul Educației și Cercetării a încheiat perioada de depunere a aplicațiilor pentru Programul pentru Reușita Învățământului primar prin Măsuri Integrate de Intervenție (PRIMII). Au fost depuse 709 cereri de finanțare, pentru intervenții în școli vulnerabile.

Programul urmărește prevenirea analfabetismului funcțional și reducerea riscului de părăsire timpurie a școlii, printr-un pachet de sprijin adaptat nevoilor elevilor și comunităților.

Sprijin educațional, hrană și consiliere

Finanțarea poate acoperi activități de tip „Școala după Școală”, lecții individualizate și programe de recuperare. Sunt eligibile, de asemenea, hrana pentru elevii participanți, activitățile extracurriculare, materialele didactice și resursele pentru învățare remedială.

Programul poate susține și servicii de consiliere și terapie pentru elevi, precum și consiliere parentală.

Abordare bazată pe date și instrumente existente

PRIMII extinde către învățământul primar logica de intervenție folosită de Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, care s-a adresat în principal ciclului gimnazial.

Implementarea va valorifica instrumente de identificare a vulnerabilităților și riscurilor educaționale: Indexul Național de Vulnerabilitate Școlară pentru Învățământul Primar și Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație, dezvoltate împreună cu Banca Mondială, precum și Indicele de Risc Comunitar, elaborat de UNICEF.

Implementare în perioada 2026–2029

Proiectul se va desfășura între 2026 și 2029. Finanțarea este asigurată din Fondul Social European Plus, prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027, în cadrul priorității privind prevenirea părăsirii timpurii a școlii și creșterea accesului grupurilor dezavantajate la educație.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv12 ore ago

Dosarul antigrindină, partea a XIII‑a. CSAT spune: siguranță națională! Garda de Mediu și APM Prahova spun: ascundeți gunoiul sub preș

Republica Antigrindină: cum a tras statul Român cu rachete în cer, cu iodură în câmp și cu legea în gard...

Exclusiv12 ore ago

I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 2). Agentul „Spray-Picioruș” versus propriul body-cam: când te dă pe mâna Parchetului chiar filmarea ta

În manualele de poliție scrie că body-cam-ul e pentru „protejarea agentului”. La Boldești-Scăeni, body-cam-ul lui Picior Florin-Alexandru pare să fie...

Exclusiv12 ore ago

Urbanismul din Ploiești, între control și „salvare” privată: cine pune piedica și cine oferă firma? Arhitectura dezmatului (II)

Revenirea Veronicăi Rădună în urma procesului câștigat cu municipalitatea readuce în atenție funcționarea Urbanismului ploieștean. Incisiv de Prahova continuă prezentarea...

Exclusiv12 ore ago

IPJ Prahova, „filiala” Băicoi: Agresorul lovește, poliția ridică tonul, victima strânge traume

Republicii 296 – Academia de bătaie, umilință și like-uri Lecții de parcare aplicată: „Dau cu palma, deci exist” Ora 10...

Exclusiv12 ore ago

Specialiști în destituire după o ședință și un proces-verbal. Manualul secret al Poliției Române: cum să judeci un coleg fără să fi învățat nimic

Justiție disciplinară în regim fast-food Intră polițistul pe ușă, iese cariera pe ușă În România, polițistul care poate fi dat...

Exclusiv12 ore ago

„Solidaritatea” lor, factura noastră. Pamflet dur despre programul de guvernare al cabinetului Luca Marinescu

„Consolidare solidară”: când statul își pune cagula pe față A apărut, în fine, și programul de guvernare 2026–2026, cu ștampilă...

Exclusivo zi ago

I.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră

În timp ce autospecialele IPJ Prahova se fac praf pe șosele și dosarele se plimbă între colegi anchetatori ai propriilor...

Exclusivo zi ago

Arhitectura dezmatului: Cum a daramat Curtea de Apel castelul ARBY & CO din Primaria Ploiesti (I)

Justitia bate combinatiile: Veronica Raduna revine, recursul Primariei cade in cap Cronica unui abuz administrativ se incheie spectaculos la Curtea...

Exclusivo zi ago

IPJ Neamț, regulament pentru epoca de piatră: „Nu vă mai omorâți psihic colegii. restul, vedem noi”

Hărțuirea sexuală nu există în regulamentul IPJ Neamț. Există doar în lege, în metodologia Guvernului și, eventual, în realitate. În...

Exclusiv2 zile ago

ÎCCJ inventează „poșta zombie”: scrisorile mor, dar obligațiile șoferilor bântuie mai departe

Când nu ridici plicul, plicul te ridică pe tine Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a hotărât, prin Decizia...

Exclusiv3 zile ago

Batman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)

Investigatie propie Incisiv de Prahova –  bazată pe documente judiciare.  Un dosar cu patru expertize și nicio probă “întreagă” În...

Exclusiv3 zile ago

IPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi

IPJ Prahova, campion la procese pierdute: cum a aflat Poliția că și polițiștii au drepturi în concediu IPJ Prahova, din...

Exclusiv3 zile ago

Republica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”

Poliția Penitenciară, de la gardieni ai legii la subiect de bârfă online Poliția Penitenciară nu mai e de mult o...

Exclusiv3 zile ago

ANI le dă voie „combatanților în concediu”: polițiștii pot dispărea în misiuni externe, dar cu Statutul la purtător

Legea 180/2026, bau-baul inventat de birocrați speriați de Europa În timp ce unii visează să blocheze polițiștii în birouri prăfuite...

Exclusiv3 zile ago

Dosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer

Există un moment, în orice anchetă serioasă, când îți dai seama că nu grindina e problema, ci „apărătorii mediului” care...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv