Connect with us

Administratie

În anul 2022, Poliţia de Frontieră Română a urmărit îndeplinirea atribuţiilor conferite de legislaţia naţională în vigoare, atât în ceea ce priveşte optimizarea supravegherii şi controlului la frontieră, cât şi combaterea eficientă a infracţionalităţii transfrontaliere

Publicat

pe

Prin activitatea desfăşurată, Poliţia de Frontieră Română a vizat atingerea următoarelor obiective:

  • Fluidizarea traficului transfrontalier prin suplimentarea personalului care își desfășoară activitatea la controlul de frontieră, folosirea la capacitate maximă a infrastructurii punctelor de trecere şi folosirea echipamentelor mobile de control în vederea creșterii capacității de procesare;
  • Gestionarea migraţiei ilegale şi a infracţionalității transfrontaliere înregistrate în zona de competenţă teritorială a poliţiei de frontieră, prin implementarea, într-o manieră unitară, a măsurilor specifice de prevenire şi combatere a acestora, coordonarea – în limitele şi condiţiile stabilite de lege – activităţilor desfăşurate de structurile subordonate şi derularea efectivă de acţiuni de prevenire şi cercetare a infracţiunilor circumscrise migraţiei ilegale şi criminalităţii transfrontaliere.
  • Asigurarea necesarului de resurse umane, tehnică, mijloace de mobilitate terestră şi navală, alte echipamente specifice, pentru îndeplinirea misiunilor specifice de către toate structurile din subordine.
  • Asigurarea unei reprezentări de înalt nivel a statului român, a MAI şi PFR în relaţiile de cooperare cu structurile similare din ţările vecine, cu structurile partenere din ţările membre U.E., cu agenţiile europene, precum şi cu alte instituţii cu care se colaborează.
  • REZULTATE OBŢINUTE

Valorile de trafic    Valorile de trafic înregistrate în punctele de control de trecere a frontierei au fost de aproximativ  58,6 milioane treceri persoane (42,2 milioane cetăţeni U.E. şi 16,4 milioane cetăţeni non-U.E.), atât pe sensul de ieşire, cât şi pe sensul de intrare. În comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2021, când valorile de trafic persoane înregistrate la frontierele României au fost de 36,1 milioane, în ansamblu se înregistrează o creștere cu 62%. Pe secţiuni de frontieră, în anul 2022, se înregistrează creşteri semnificative ale traficului prin punctele de trecere la nivelul tuturor segmentelor de frontieră (de 105,1% la frontiera cu Serbia, 91,1% la frontiera aeroportuară, 96,9% la cea cu Ucraina și aproximativ 76,5% la frontiera cu Moldova). Totodată, precizăm că traficul la frontiera cu Ungaria şi cea aeriană reprezintă 60% din valorile totale. În perioada analizată, valorile de trafic pentru mijloacele de transport înregistrate în punctele de control trecere frontieră au fost de aproximativ 15,5 milioane  autovehicule, cu 30% mai mari comparativ cu perioada similară din anul 2021 (11,8 milioane mijloace de transport). Deși cea mai tranzitată de mijloacele de transport este frontiera româno-ungară cu 42% din total, cea mai mare creștere a traficului acestora s-a înregistrat la frontiera cu R. Moldova şi Ucraina – cu aproximativ 60%, respectiv 70% – creştere datorată traficului de marfă. Fapte ilegale În anul 2022 au fost constatate 20.239 fapte ilegale din care 10.704 infracţiuni şi 9.535 contravenţii în creştere cu aproximativ 10%. Cele mai multe infracţiuni descoperite au vizat tentativa sau trecerea ilegală a frontierei (5.272 fapte), urmate de infracţiunile de fals şi uz de fals (1.405) şi de natură economico-financiară, inclusiv contrabanda cu bunuri (535 fapte). Anul trecut, la frontiera cu Ucraina au fost depistate cele mai multe fapte de natură penală, numărul acestora reprezentând 31% din numărul de infracţiuni constatate la frontiera României. În cursul anului 2022, la nivelul structurilor Poliției de Frontieră Române au fost înregistrate 8.576 dosare penale, cu 3,77 % mai multe față de anul 2021 și au fost desfășurate activități în baza a 527 delegări emise de procurori, cele mai multe fiind din partea DIICOT. În anul 2022 nu s-a permis intrarea în ţară pentru 9.044 de cetăţeni străini ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor legale. Principalele motive pentru care a fost dispusă măsura de nepermitere a intrării în ţară au fost: nu posedau documentaţia necesară pentru a justifica scopul şi condiţiile de şedere, nu deţineau o viză valabilă sau un permis de şedere valabil, respectiv . Totodată, la controlul de frontieră au fost depistate aproximativ 110.000 alerte Schengen ori naționale, respectiv au fost predate autorităţilor competente aproximativ 1.451 persoane, cetăţeni români şi străini, date în urmărire generală. Acţiuni derulate pentru prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale Pe linia migraţiei ilegale, s-au continuat acțiunile în sistem integrat, precum și măsurile ce vizează întărirea dispozitivelor de control de la frontiera cu Serbia și Bulgaria. În perioada de referinţă, la nivel naţional, poliţiştii de frontieră au depistat în zona de competenţă 4.966 cetăţeni străini în timp ce intrau în ţară prin trecere frauduloasă a frontierei în scop de migraţie ilegală. Totodată, pe sensul de ieşire din România au fost depistaţi 6.357 cetăţeni străini  care au încercat să treacă ilegal frontiera în statele vecine, cei mai mulţi fiind depistaţi la graniţa cu Ungaria. Mare parte dintre ei au acţionat organizaţi în grupuri de migranţi, cu sprijinul unor traficanţi. Astfel, au fost descoperite peste 558 de persoane, cetăţeni români şi străini, implicate în traficul de migranţi prin sprijinirea cetăţenilor străini în încercarea de a trece ilegal frontiera. În ceea ce priveşte naţionalitatea persoanelor depistate în tentativă de trecere ilegală a frontierei, se constată că cei mai mulţi cetăţeni provin din următoarele ţări: Afganistan, Siria, Bangladesh, Irak, Turcia, Pakistan, India, Maroc, Algeria, Tunisia. Dacă ne raportam la modul de acţiune la frontieră din totalul persoanelor depistate în trecere/tentativă de trecere : –60% dintre migranți au fost depistați acționând ilegal la frontiera verde; –34% au încercat să treacă ilegal frontiera ascunși în mijloace de transport –2,6% persoane au fost depistate încercând să treacă ilegal folosindu-se de alte metode (documente de călătorie și vize false, substituire de persoană, evitarea controlului de frontieră etc.) –3,4% în zona maritima şi fluvială, prin utilizarea de ambarcaţiuni În anul 2022, 6.151 de persoane au solicitat o formă de protecţie la structurile poliţiei de frontieră, fiind predate reprezentanților Inspectoratului General pentru Imigrări pentru întreprinderea măsurilor legale. În anul care a trecut s-a observat o scădere semnificativă (peste 60%) a presiunii migraţioniste la frontiera cu Serbia, deşi statisticile ultimelor luni ale agenţiilor europene de profil au indicat o presiune migraționistă în continuă creștere în regiunea Balcanilor de Vest, ţara noastră fiind în zona adiacentă acestei rute. Situația în scădere de pe acest segment de frontieră vine ca urmare a securizării zonelor de frontieră vulnerabile și creșterii capacității de reacție, acționându-se în colaborare cu autoritățile de frontieră din Serbia pentru prevenirea  trecerii ilegale a migranților din țara vecină. Astfel, în anul 2022 s-a reușit prevenirea intrării în țară a 27.524  persoane, indicatorul, în scădere cu 63,6% comparativ cu anul 2021. Măsurile aplicate la nivelul Poliției de Frontieră Române în vederea  limitării numărului de persoane care intenționează să intre în țară prin trecerea ilegală a frontierei, sunt următoarele:

  • întărirea dispozitivului de supraveghere la frontiera româno-sârbă
  • misiuni de sprijin și îndrumare efectuate de ofițeri specialiști de la nivelul inspectoratului general
  • misiuni aeriene de supraveghere în zonele de competență, realizate cu un elicopter al Inspectoratului General de Aviație
  • acțiuni în comun cu reprezentanţi din cadrul Poliției Naționale, Jandarmeriei Române, Inspectoratului General pentru Imigrări, Inspectoratului General pentru Aviație în vederea gestionarii eficiente a fenomenului.

Acţiuni derulate pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere Contrabanda cu țigări În anul 2022, conform studiului Novel Research, au fost marcate două recorduri istorice în evoluția pieței ilicite cu țigarete în România, astfel;

  • a fost înregistrat cel mai scăzut nivel anual al comerțului cu țigarete provenite din piața neagră (7,1%)
  • cel mai mic nivel al pieței ilicite înregistrat într-o lună de cercetare (6,1%), respectiv luna iulie.

Această situație vine, într-o măsură semnificativă, ca urmare a rezultatelor instituției noastre, așa cum arată datele publicate pe site-ul www.stopcontrabanda.ro de unul dintre producătorii de ţigarete, în anul 2022, din totalul cantităților de țigări de contrabandă identificate la nivel național, 74% din acestea sunt capturi ale Poliției de Frontieră. Contrabanda cu ţigări, inclusiv cu produse contrafăcute, în prezent este evaluată ca fiind unul dintre cele mai serioase riscuri la adresa securităţii la frontiere, cauzând pierderi de milioane de euro pentru bugetul României și bugetele statelor membre ale UE. Contracararea acestui fenomen este un obiectiv prioritar şi permanent al Poliției de Frontieră Române, atât prin demersuri instituționale proprii, cât şi prin colaborare cu alte structuri ale statului sau cu reprezentanți ai societății civile. Astfel, în urma misiunilor desfăşurate în zona de competenţă, au fost reţinute în vederea confiscării 4 milioane de pachete cu ţigări, având o valoare aproximativă de 67 milioane de lei, peste 27.700 kg tutun, 23.830 kg tutun narghilea şi au fost identificate şi destructurate cinci grupuri organizate constituite în vederea săvârşirii infracţiunii de contrabandă cu ţigări, în care au fost implicate 62 de persoane. În acest context, au fost descoperite 4 fabrici clandestine de ţigări, unde au fost identificate importante cantităţi de ţigarete, linii de fabricare şi ambalare, precum şi diverse materiale utilizate în fabricarea ţigărilor. Alte infracțiuni de contrabandă În total, pe linia prevenirii şi combaterii contrabandei cu bunuri, au fost constatate 92 infracţiuni de natură economico – financiară şi 443 infracţiuni de contrabandă şi fraudă vamală, valoarea bunurilor confiscate fiind de 315,8 milioane lei. Alte bunuri reţinute în vederea confiscării sunt:  5.260 litri alcool; 16,6 kg bijuterii din aur şi argint şi 38,4 kg chihlimbar; 624.000 euro şi 1.911.300 dolari și 318.000 lei. Pe linia infractionalităţii cu vehicule suspecte a fi furate, în perioada analizată, în zona de competenţă a poliţiei de frontieră au fost descoperite 189 autovehicule semnalate ca fiind căutate de autorităţi sau suspecte a fi furate (160 autoturisme, 14 microbuze, 8 camioane, 3 motociclete și 4 remorci), fiind constatate 218 de infracţiuni. Persoanele implicate în această activitate ilicită sunt cetăţeni bulgari, spanioli, suedezi, iranieni, polonezi, turci, ucraineni, moldoveni, unguri, germani şi români. Pe linia dreptului de proprietate intelectuală, în perioada analizată au fost constatate 356 fapte de natură infracţională referitoare la dreptul de proprietate intelectuală cu 16% mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă 2021. Astfel, poliţiştii de frontieră – independent sau în colaborare cu lucrătorii vamali au depistat bunuri contrafăcute purtând însemnele unor mărci internaţionale protejate, după cum urmează:

  • 157.516 bucăţi articole de îmbrăcăminte şi lenjerie;
  • 72.004 bucăţi produse cosmetice şi de parfumerie
  • 42.574 perechi încălțăminte şi articole de marochinărie;
  • 91.411 accesorii telefoane (căşti, huse, încărcătoare);
  • 887.334 buc. alte produse (jucării, electronice, electrocasnice, papetărie, birotică, bijuterii, produse de igiena personală, unelte/scule, accesorii auto etc.)

Alte descoperiri înregistrate în anul 2022, au fost:

  • 23 arme majoritatea neletale, 2.796 cartuşe, 1 grenadă, 15.861 bucăţi şi 1.803 kg materiale pirotehnice şi 48 componente arme;
  • Droguri și substanțe interzise – au fost constatate 128 fapte de natură infracţională si au fost depistate: 1020 kg canabis, 120,6 kg opium, 2,87 kg cocaină.

Pe linia combaterii si prevenirii braconajului piscicol, au fost constatate 461 infracţiuni de braconaj piscicol și aplicate 1.340 sancţiuni contravenționale în valoare de  437.780 lei şi ridicate în vederea confiscării: 37 ambarcaţiuni, 19 motoare de bărci, 8.361 m plase monofilament, 8.434 m plase naylon, 5.236 m plase fir textil, 136 buc. unelte, 3.268 kg pește (din care 56 kg sturion) și 15 kg icre roşii. Acţiuni derulate pentru transportul ilegal al deșeurilor La nivelul Poliţiei de Frontieră Române, au fost întreprinse acţiuni în colaborare cu reprezentanţii Gărzii de Mediu în vederea prevenirii introducerii în ţară a unor transporturi de deşeuri care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege, procedându-se la verificarea şi controlul mijloacelor de transport, precum şi la monitorizarea specifică în zona de competenţă. În anul 2021, în intervenții punctuale sau în cadrul unor acțiuni de amploare, desfășurate în colaborare cu Garda Națională de Mediu și Direcția Generală a Vămilor, au fost oprite la intrarea în ţară însemnate cantităţi de deşeuri, respectiv 267 transporturi cu aproximativ 4.000 tone de deșeuri, constând în: alamă, şpan, aluminiu, cauciuc, electrocasnice uzate, îmbrăcăminte second-hand, carton, mase plastic, sticlă, hârtie, acumulatori, componente auto, mobilier, metale etc.                                                                                    Acţiuni derulate în contextul conflictului din Ucraina Ca urmare a declanșării conflictului militar din Ucraina, o mare parte a civililor au ales să se retragă din calea războiului, mulți dintre aceștia căutând refugiul pe teritoriul statelor UE și în țările învecinate. Astfel, începând cu data de 24.02.2022, în punctele de trecere a frontierei cu Ucraina și R. Moldova, au fost înregistrate creșteri semnificative ale traficului de călători pe sensul de intrare în țară. Situația operativă înregistrată în perioada 24.02 – 31.12.2022, cu privire la cetățenii ucraineni, se prezintă astfel:

  • din analiza datelor statistice privind valorile de trafic ale cetățenilor ucraineni se constată o creştere de aproximativ 3 ori comparativ cu perioada similară a anului 2021 (3.179.309 pe sensul de intrare și 3.073.467 pe sensul de ieșire);
  • din numărul total al cetăţenilor ucraineni care au tranzitat frontiera ţării noastre-1.305.390 minori ucraineni au fost înregistrați prin punctele de trecere a frontierei (676.450 pe sensul de intrare și 628.940 pe sensul de ieșire);
  • 4.965 cetăţeni ucraineni au fost depistaţi în trecere/tentativă de trecere ilegală a frontierei pe sensul de intrare în România (2021 – 16 persoane);
  • 4.883 cetățeni ucraineni care au trecut ilegal frontiera de stat au solicitat o formă de protecţie în România la nivelul structurilor poliţiei de frontieră (775 –azil, 4.108 – protecție temporară).

La nivelul Poliției de Frontieră Române au fost adoptate măsuri de creștere a capacității de procesare a refugiaților, constând în:

  • suplimentarea personalului din cadrul punctelor de trecere a frontierei, precum și a tehnicii mobile pentru efectuarea formalităților de control;
  • utilizarea la maximum a arterelor de control, fiind creată inclusiv posibilitatea de efectuare a verificărilor pentru intrarea în România pe arterele utilizate pentru ieșirea din țară (în cazul în care infrastructura existentă pe sensul de intrare a fost subdimensionată în contextul prezentării în același timp a unor grupuri mari de persoane);
  • crearea unor fluxuri separate pentru persoanele vulnerabile, în funcție de necesități și raportat la configurația punctelor de trecere;
  • acordarea unei atenții speciale la intrarea în țară a minorilor, cetățeni străini sau apatrizi, care nu sunt însoțiți de niciunul dintre părinți sau de către reprezentanții legali ori care nu se găsesc sub supravegherea legală a unei alte persoane;
  • implementarea unor mecanisme de sprijin a persoanelor sosite din Ucraina. În acest sens, după încheierea formalităților de frontieră, persoanele au fost îndrumate, în funcție de nevoile de sprijin către reprezentanți ai autorităților locale, consiliului județean, ONG-urilor, voluntarilor prezenți în proximitatea punctelor de trecere;
  • efectuarea unor misiuni de supraveghere în cooperare cu structurile Inspectoratului General de Aviație şi cu personalul detașat de Frontex, utilizând atât elicopterele aflate în dotarea IGAV cât și mijloacele de supraveghere aeriană (avion și elicopter), contractate de agenția anterior menționată;
  • înfiinţarea unei linii de comunicare pentru cetăţenii ucraineni prin intermediul liniei telefonice 021/9590, fiind suplimentat personalul propriu cu lucrători vorbitori de limbă ucraineană, pentru gestionarea acestor apeluri;
  • începând cu data de 10.11.2022, P.T.F. Vicovu de Sus – Krasnoilsk a fost deschis traficului internațional de persoane și mărfuri fără limite de tonaj, ca urmare a adoptării Hotărârii Guvernului nr. 1.359/2022.

Pentru creșterea capacității operaționale au fost efectuate demersurile necesare pentru suplimentarea cu personal din partea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. Astfel, începând cu luna martie 2022, a fost extinsă, la frontiera cu Ucraina, Operaţiunea JO TERRA 2022.

  • COOPERARE INTERNAŢIONALĂ:

Şi în anul 2022, Poliţia de Frontieră Română a derulat o foarte bună colaborare cu instituţiile similare din statele vecine, statele membre ale Uniunii Europene şi alte ţări terţe, având la bază prevederile acordurilor, convenţiilor, protocoalelor şi înţelegerilor în vigoare. Activitatea de colaborare a P.F.R. cu structurile similare din statele vecine s-a derulat în condiţii optime, fiind desfăşurate atât întâlniri de lucru la nivelul conducerii instituţiilor, cât şi activităţi specifice conform acordurilor în vigoare şi planurilor de cooperare încheiate, în domeniul asigurării respectării regimului juridic al frontierei de stat şi în domeniul cooperării pentru combaterea criminalităţii transfrontaliere. În cadrul activităţilor de cooperare internaţională, au fost realizate schimburi de informații și au fost desfășurate acțiuni simultane sau în comun, cu autorități ale altor state europene sub egida INTERPOL, EUROPOL, FRONTEX sau Oficiul European de Luptă Anti-Fraudă, polițiștii de frontieră participând la:

  • întâlniri operative organizate sub coordonarea OLAF,
  • 14 întâlniri operaționale organizate sub coordonarea Biroului pentru Operațiuni Comune al EUROPOL de la Viena,
  • Operațiuni comune de tipul Joint Action Days, desfășurate sub egida EMPACT

Cooperarea prin intermediul birourilor/centrelor/punctelor de contact la frontieră s-a derulat în condiţii bune, fiind transmise/primite către/din partea partenerilor de cooperare 29.875 cereri de asistenţă (18.267 cereri transmise şi 11.608 cereri primite) în domeniile: migraţie ilegală, fals în documentele de trecere a frontierei, autovehicule furate, fraudă vamală, identificarea persoanelor cu antecedente judiciare etc. În anul 2022, Poliţia de Frontieră Română a fost implicată în 17 operaţiuni comune, organizate sub egida FRONTEX, cu participarea a 281 polițiști de frontieră, experți în diverse profiluri profesionale și membri de echipaj pentru mijloacele de mobilitate navală. În cadrul operaţiunilor Frontex, a fost detaşat  o navă maritime de patrulare, autospeciale de patrulare şi autospeciale de supraveghere cu termoviziune. La sfârşitul anului 2022, rezerva națională de experți – EBCGT, pusă la dispoziţia FRONTEX, este constituită din 529 experți P.F.R., specializați în diverse profiluri. De asemenea, 134 polițiști de frontieră români au luat parte la activități de dezvoltare programe de pregătire, respectiv sesiuni de instruire specializate pe profilurile EBCGT organizate de către Agenţie, la nivel european. Principalele operatiuni : 1.Poliţia de Frontieră Română prin Garda de Coastă a participat cu nave maritime de supraveghere, la Operaţiunea Comună „THEMIS”, organizată de Agenţia Europeană FRONTEX. Operaţiunea s-a desfăşurat în zona operaţională Calabria -Crotone, Italia, unde navele Poliţiei de Frontieră Române, au executat misiuni de patrulare, cercetare, căutare şi salvare în Marea Mediterană, la frontiera maritimă din sudul Italiei, alături de forţele de poliţie şi de impunere a legii ale tuturor statelor membre U.E. participante la misiune. În cadrul misiunilor desfăşurate, poliţiştii de frontieră români au salvat, transbordat şi transportat  482 migranţi (în 5 evenimente)care se aflau în pericol pe ambarcaţiuni de mici dimensiuni şi supraaglomerate, ce navigau în Marea Mediterană, li s-au acordat îngrijiri medicale de urgenţă, precum şi hrană şi apă, ulterior, fiind predaţi autorităţilor italiene pentru efectuarea formalităţilor specifice. 2.În perioada 10.08 – 30.11.2022, Poliţia de Frontieră Română a participat, alături de Bulgaria, la operaţiunea ”Multipurpose Maritime Operation in the Black Sea area 2022”, organizată de Agenția FRONTEX, în colaborare cu EMSA și EFCA, la Marea Neagră.MMO Black Sea 2022 a avut ca obiectiv operaţional specific prevenirea, detectarea şi combaterea migraţiei ilegale, a activităţilor de pescuit ilegal, a poluării marine şi a altor infracţiuni transfrontaliere.  În cadrul acestei operațiuni, Poliţia de Frontieră, prin Garda de Coastă, a participat activ prin implicarea a 23 mijloace de mobilitate navală propria cu 205 membri de echipaj, fiind executate 327 misiuni de patrulare, împreună cu reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură şi ai Autorităţii Navale Române pentru îndeplinirea obiectivelor asumate prin Planul Operaţional. 3.În anul 2022, în contextul existent în Ucraina, precum şi a faptului că situaţia persoanelor care se prezenta la intrarea în ţară venind din Ucraina i Moldova se afla într-o dinamică complexă, la apelul Poliției de Frontieră Române, Agenţia Frontex a extins Operaţiunea Comună Terra 2022, desfășurată la frontiera cu Serbia, şi la frontiera României cu Ucraina și R. Moldova. Astfel, Agenţia a detaşat în ţara noastră peste 550 de poliţişti de frontieră, reprezentanţi ai autorităţilor de frontieră din alte state UE (Germania, Cehia, Austria, Danemarca, Finlanda) şi poliţişti aparținând Corpului Permanent, specializaţi în diverse profiluri profesionale. În ceea ce priveşte tehnica de supraveghere, Agenţia a detaşat camere de supraveghere,  autospeciale cu termoviziune și autovehicule de patrulare şi tehnică pentru supraveghere aeriană, constând în  2 elicoptere şi un avion. În cadrul operaţiunii ”Terra 2022” au fost activate şapte puncte focale terestre Halmeu, Sighetu Marmației, Siret, Sculeni, Albița, Oancea și Galați Rutier şi trei Centre Locale de Coordonare, Sighetu Marmației, Iași și Tulcea (în cadrul căruia a fost activat Punctul Focal Isaccea).

Administratie

Operațiune de amploare a Poliției de Frontieră: Șase autoturisme furate, evaluate la 2 milioane de lei, interceptate

Publicat

pe

De

Poliția de Frontieră Română a dat o lovitură semnificativă rețelelor de traficanți de autoturisme furate, interceptând, în doar câteva zile, șase vehicule a căror valoare cumulată depășește două milioane de lei. Acțiunile, desfășurate de Garda de Coastă, alături de inspectoratele teritoriale ale Poliției de Frontieră Giurgiu și Iași, demonstrează eficacitatea colaborării interne și internaționale în combaterea infracționalității transfrontaliere.

Bilanț impresionant: Peste 2 milioane de lei, recuperate în trei zile

Într-o serie de operațiuni coordonate, polițiștii de frontieră au depistat șase autoturisme care figurau în atenția autorităților europene. Trei dintre acestea fuseseră chiar dezmembrate, într-o tentativă elaborată de a le disimula proveniența și de a le exporta ilegal. Valoarea totală estimată a bunurilor recuperate se ridică la aproximativ 2 milioane de lei, conform estimărilor Poliției de Frontieră.

Schema sofisticată din Portul Constanța: Caroserii dezmembrate, motoare ascunse

Un caz elocvent de ingeniozitate infracțională, dejucat de autorități, a avut loc în Portul Constanța, între 26 și 28 ianuarie. Polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, în cooperare cu ofițeri Frontex, au derulat o acțiune de prevenire și combatere a traficului internațional de autovehicule furate. În baza unei analize de risc, aceștia au efectuat un control amănunțit asupra unei semiremorci înmatriculate în Polonia, care transporta trei caroserii auto, lipsite de motoare și alte componente esențiale, declarate în documente ca „piese auto uzate”. Verificările au scos la iveală că seriile de șasiu înscrise nu erau autentice. Extinderea controlului a dus la identificarea unei a doua semiremorci, în care se aflau motoarele, cutiile de viteze și celelalte componente aparținând caroseriilor. Prin coroborarea datelor, s-a stabilit că două dintre autoturisme fuseseră furate din Germania, iar cel de-al treilea din Suedia. Întregul ansamblu de bunuri – caroserii și piese componente – a căror valoare se ridică la aproximativ 320.000 de euro (circa 1,6 milioane de lei), a fost indisponibilizat la sediul Gărzii de Coastă. A fost deschis un dosar penal pentru săvârșirea infracțiunilor de tăinuire, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals.

Pe firul hoților: De la Norvegia la Frontiera de Est

Un alt caz notabil a avut loc la Punctul de Trecere a Frontierei Stânca, unde polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași au depistat un autoturism furat din Norvegia. Vehiculul, evaluat la 216.000 de lei, era transportat pe o platformă de către un cetățean ucrainean. Conducătorul auto a declarat că achiziționase autovehiculul de la o persoană cunoscută, prin intermediul unei platforme online, fără a fi la curent cu situația juridică a acestuia. Și în acest caz, autoturismul a fost indisponibilizat, iar cercetările continuă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tăinuire, au precizat reprezentanții Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași.

Intervenții rapide la Punctele de Trecere: Giurgiu, pe urmele mașinilor dispărute

În ultimele două zile, polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu au depistat, de asemenea, două autoturisme urmărite în vederea confiscării, semnalate de autoritățile din Ungaria și Germania. În ambele situații, s-au întocmit dosare penale pentru tăinuire. Mai mult, în cazul unuia dintre conducătorii auto, verificările au relevat că acesta nu deținea permis de conducere, fiind cercetat și pentru această infracțiune. Autovehiculele, cu o valoare totală de 150.000 de lei, au fost indisponibilizate pentru continuarea cercetărilor, au informat oficialii Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu.

Cheia succesului: Cooperare internațională și schimb de informații

Aceste rezultate subliniază importanța cooperării constante dintre Poliția de Frontieră Română și autoritățile partenere externe. Schimbul operativ de informații s-a dovedit a fi un element esențial în combaterea infracționalității transfrontaliere, consolidând eforturile de a securiza granițele și de a proteja bunurile cetățenilor, atât la nivel național, cât și european. (Paul D.).

Citeste in continuare

Administratie

Adio, birocrație! Agricultura ecologică și silvicultura românească intră în era digitală

Publicat

pe

De

Un nou suflu de modernizare traversează sectorul agricol și silvic din România. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat lansarea unui proiect ambițios de digitalizare, menit să simplifice radical procedurile administrative și să elibereze fermierii și silvicultorii de povara hârtiilor și a drumurilor inutile. Promisiunea este clară: mai puțină birocrație, mai mult timp dedicat producției și gestionării eficiente a resurselor.

Modernizarea la cheie: Un pas decisiv spre eficiență

Inițiativa, descrisă de Ministerul Agriculturii ca un „pas major spre modernizare”, vizează implementarea unui sistem digital integrat. Acesta va aduce servicii publice modernizate și proceduri simplificate, contribuind la o interacțiune fluidă între cetățeni și instituțiile statului. Obiectivul principal este eliminarea barierelor birocratice care, până acum, au îngreunat activitatea în două sectoare vitale pentru economia românească: agricultura ecologică și regimul silvic.

Beneficii concrete: Simplificare și transparență pentru agricultori și silvicultori

Ce înseamnă această transformare pentru miile de fermieri ecologici și pentru profesioniștii din domeniul silvic? Impactul este direct și pozitiv. Ei vor beneficia de:

  • Servicii publice digitalizate și proceduri simplificate, accesibile online.
  • Integrare cu baze de date naționale și europene, ceea ce elimină necesitatea de a depune repetat acte pe care statul le deține deja – un adevărat „fără drumuri inutile”.
  • Eficiență sporită în relația cu instituțiile MADR și Garda Forestieră Națională, traducându-se în timpi de răspuns reduși și procese administrative accelerate.

Investiție europeană în viitor: Peste 39 de milioane de lei pentru digitalizare

Proiectul de digitalizare nu este doar o promisiune, ci o realitate susținută financiar. Cu o investiție totală de peste 39 de milioane de lei, inițiativa este cofinanțată de Uniunea Europeană, prin intermediul Programului Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF). Această susținere financiară externă subliniază importanța strategică a digitalizării pentru dezvoltarea sustenabilă și creșterea competitivității în sectoarele agricol și forestier românesc. Prin această abordare modernă, România își aliniază practicile la standardele europene, consolidând un viitor mai eficient și mai productiv pentru agricultorii și silvicultorii săi.

Citeste in continuare

Administratie

Renașterea gigantului farmaceutic: UNIFARM SA, de la insolvență la stabilitate financiară și strategică

Publicat

pe

De

Un veritabil miracol economic se petrece în sânul sistemului medical românesc, acolo unde UNIFARM SA, compania națională de medicamente și produse farmaceutice, a trecut printr-o transformare spectaculoasă. De la pragul insolvenței, cu datorii istorice ce păreau insurmontabile, UNIFARM se prezintă astăzi ca o entitate puternică și stabilă financiar, un pilon de încredere sub autoritatea Ministerului Sănătății. Anunțul a fost făcut de Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a felicitat echipa pentru acest parcurs remarcabil.

Datorii istorice, sterse complet: Performanța financiară a unei companii de stat

Cifrele prezentate de Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, vorbesc de la sine despre anvergura acestei redresări. În 2022, UNIFARM se confrunta cu o povară financiară copleșitoare: datorii totale de peste 1,26 miliarde de lei, dintre care peste un miliard reprezentau obligații către bugetul de stat. Astăzi, situația este radical schimbată: „Aceste datorii sunt zero. Vorbim despre o reducere de 100% a obligațiilor financiare și despre readucerea companiei pe baze solide”, a subliniat Ministrul Rogobete. Mai mult, compania a înregistrat un rezultat net cumulat de aproape un miliard de lei, demonstrând o gestionare eficientă și profitabilă.

Raportul de activitate pentru perioada 2022-2026 ilustrează o creștere exponențială a indicatorilor financiari:

  • Cifra de afaceri a urcat de la aproximativ 79 milioane lei în 2022 la peste 274 milioane lei în prezent, marcând o creștere de peste 246%.
  • Capitalurile proprii au făcut un salt impresionant, de la -708 milioane lei la +68 milioane lei, o corecție de peste 770 milioane lei, punând capăt anilor de dezechilibre majore. În 2022, UNIFARM înregistra pierderi de peste 400 milioane lei și un risc real de insolvență. „Astăzi, este un pilon de stabilitate pentru sistemul de sănătate”, a adăugat Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Extindere operațională fără precedent: Portofoliu, rețea și certificări

Dincolo de redresarea financiară, UNIFARM a cunoscut o expansiune operațională semnificativă, consolidându-și rolul vital pe piața farmaceutică din România. Portofoliul de produse a crescut de la doar 3 molecule active la peste 1.300 de produse, diversificându-și considerabil oferta. Rețeaua de distribuție deservește acum sute de spitale și mii de farmacii, asigurând o acoperire extinsă la nivel național. Această evoluție a fost însoțită de obținerea unor certificări esențiale, precum autorizația pentru un depozit central GDP (Good Distribution Practice), certificări ISO și sute de autorizații de punere pe piață.

Un sprijin real pentru sistemul sanitar: Intervenții cheie în perioada de criză

Între 2023 și 2025, UNIFARM a demonstrat că este mai mult decât o companie cu performanțe financiare, transformându-se într-un sprijin esențial pentru sistemul sanitar, capabilă să intervină rapid în situații critice.

  • A furnizat produse derivate din plasmă, vitale pentru numeroase tratamente.
  • A asigurat livrarea de noradrenalină către aproape 300 de unități sanitare.
  • A distribuit antivirale esențiale pentru spitale și farmacii.
  • A livrat peste 800.000 de flacoane de soluții perfuzabile, acoperind nevoi masive.

Toate aceste acțiuni „arată capacitatea companiei de a interveni rapid atunci când apar blocaje în piață”, a conchis Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Lecția UNIFARM: Rigoare, responsabilitate și consecvență

Transformarea UNIFARM SA este un exemplu elocvent despre modul în care o companie publică strategică poate fi redresată și adusă la performanță. „Această transformare demonstrează ce se poate construi atunci când o companie publică strategică este administrată cu rigoare, responsabilitate și consecvență”, a afirmat Alexandru Rogobete. De la o vulnerabilitate sistemică, UNIFARM a devenit astăzi „un sprijin real pentru pacienți și pentru spitale”, un rezultat salutat de Ministrul Sănătății, care a transmis felicitări conducerii și întregii echipe UNIFARM SA pentru acest parcurs excepțional.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv10 ore ago

IPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!

Dezvăluiri incendiare aruncă, din nou și cu un tupeu greu de digerat, în aer credibilitatea Inspectoratului de Poliție Județean Prahova....

Exclusiv18 ore ago

IPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!

Dezvăluiri incendiare aruncă din nou în aer credibilitatea Inspectoratului de Poliție Județean Prahova, unde, se pare, conceptul de „conflict de...

Exclusiv18 ore ago

Clanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)

Sora, Soțul și Fiul – O triplă alianță contabilă în umbra viceprimarului În micuța și, până acum, liniștita localitate Boldești-Scăeni,...

Exclusiv18 ore ago

Vărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”

Trei crai de la răsărit, aceeași masă, aceeași recepție: rețeaua de apă-blat Anul de grație 2021. În timp ce cetățenii...

Exclusiv18 ore ago

Coca-Cola sub domnia absurdului: Cum „Lordul” Nan și clanul său au transformat fabrica de fericire într-un focar de incompetență și ilegalități!

In adâncurile spumoase ale corporației Coca-Cola, acolo unde se presupunea că ar trebui să curgă bule de fericire și efervescență,...

Exclusiv18 ore ago

Mizeria din poliție: Când sefii se spală pe mâini, iar polițiștii se spală… singuri!

Codul Muncii? O hârtie igenică prea scumpă pentru unii „Înalți”! Alarmă, șoc și groază în sistemul românesc de ordine publică!...

Exclusiv18 ore ago

Scandal la ANP: Justiția română, o glumă proastă cu 24 de permisii și un polițist mort!

O corecție „dureroasă”: Nu 10, ci 24 de permisii pentru un criminal! Bucureștiul fierbe, iar scandalul din sistemul penitenciar capătă...

Exclusiv2 zile ago

MAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!

Avertisment pentru naivii contribuabili: În România, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a perfecționat arta de a ignora legea, de a dezinforma...

Exclusiv2 zile ago

SCANDALUL BONUSURILOR ÎN POLIȚIE: Europol acuză opacitate și favoritisme la acordarea majorărilor salariale

Sindicatul Europol trage un semnal de alarmă categoric cu privire la modul în care sunt distribuite majorările salariale pentru lucrări...

Exclusiv2 zile ago

BONUSURI DE PERFORMANȚĂ ÎN POLIȚIE: Majorări salariale de până la 50% anunțate pentru semestrul I 2026

Sindicatul Sidepol a adus în atenția publicului vestea bună pentru angajații Ministerului Afacerilor Interne: majorările salariale pentru lucrări de excepție...

Exclusiv3 zile ago

Circul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!

Când reformele bat la ușă, Ploieștiul petrece cu incompetența la masă! În plin avânt al reformelor guvernamentale, care amenință să...

Exclusiv3 zile ago

Penitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi

Ochi, urechi și… gura inchisă – Secretele bine păzite din pârnaie În peisajul pitoresc al penitenciarelor românești, unde fiecare zid...

Exclusiv3 zile ago

SCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!

CENEI 2026: CRIMA PERFECTĂ A NEPĂSĂRII STATULUI, NU A MINORILOR! Localitatea Cenei, județul Timiș, intră în istorie nu prin frumusețea...

Exclusiv3 zile ago

Scandal fără precedent în sistemul penitenciar: Zece permisii acordate ucigașului unui polițist, pe fondul suspiciunilor de corupție la vârful ANP

Un val de indignare cutremură sistemul de justiție și ordine publică din România, după ce Sindicatul Europol a dezvăluit un...

Exclusiv4 zile ago

MAI: Un model de afaceri „inovator” – Polițistul, agent de curățenie și bici de cățel al statului!

În timp ce națiunea se pregătește pentru noul an, adevărata „inovație” românească răsare din negura abuzurilor din Ministerul de Interne....

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv