Administratie
Trei sferturi din populaţia României au legături solide cu băncile
A fost un timp, în istoria României, când cercuri conservatoare se împotriveau avântului economic care schimbase ţara între Unirea de la 1859 şi Primul Război Mondial, motivând că investiţia de timp, de efort si de bani ar fi inutilă.
Întrebarea era: „De ce ne-ar trebui nouă atâtea fabrici, când la nevoile populaţiei noastre şi ale pieţelor noastre înguste un sfert dintre aceste construcţii ar fi suficiente?”…Astăzi, ipoteza aruncată în spaţiul public, că 12 milioane dintre cetăţenii României nu au nicio legătură cu băncile, nu intră niciodată în bănci, ar putea conduce la o concluzie la fel de falsă şi de nocivă ca aceea din secolul al XIX-lea. Ar putea urma o întrebare la fel absurdă: de ce ne trebuie atâtea bănci dacă atât de mulţi cetăţeni nu intră în ele, nu le folosesc serviciile?
Realitatea este cu totul si cu totul alta: trei sferturi din populaţia României au legături solide cu băncile, deschid conturi de depozite sau conturi curente, obţin carduri de debit sau carduri de credit, fac contracte în temeiul cărora băncile se angajează să le gestioneze banii din conturi achitând-le facturile şi – fapt ce face subiectul multor dezbateri fierbinţi, multor controverse – obţin credite!
A lua în serios ipoteza celor „12 milioane”, am extrapola realitatea anilor ‘90, când presa căuta cu lumânarea o rara avis: „români cu conturi în bănci”! Cei care reuşeau atunci să economisească duceau banii la CEC – care nu era bancă – ori îi pierdeau la Caritas sau pe la alte scheme piramidale. În acest context, într-o conferinţă la BNR, a părut excentrică intervenţia unui jurnalist, care a întrebat: „când vom avea şi în România carduri?”. Cum răspunsurile primite nu l-au mulţumit, văzându-l în sală pe regretatul academician Costin Kiriţescu, i s-a adresat direct repetându-i întrebarea. „Profesorul de monedă”, cum i se spunea în cercurile academice, i-a răspuns cu binecunoscutul lui umor: „Când cardul va putea să fie lipit pe fruntea lăutarului!”… Nimeni, atunci, nu avea un răspuns la această întrebare.
Azi, avem la BNR o statistică exactă. Iar cifrele sunt relevante: numărul cardurilor de debit – 17 milioane, cele pentru salariaţi având ataşate limite de creditare între 1 şi 6 salarii; lor li se adaugă 3 milioane de carduri de credit, cu plafoane de împrumuturi ce pot fi accesate fie prin retrageri de numerar, fie prin cumpărături făcute pe credit. Atât în ţară cât şi oriunde în Uniunea Europeană. Numărul operaţiunilor de plată se ridică la 742 de milioane pe cardurile de debit şi la 51 de milioane pe cele de credit în primele trei trimestre din 2022. În spatele oricărui card fiind, desigur, un cont bancar.
La Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare există, de asemenea, o statistică exactă a creditorilor băncilor din rândul populaţiei. Sunt 13 milioane! Ceea ce înseamnă că marea majoritate a populaţiei României şi-a deschis conturi bancare în care îşi păstrează economisirile. Din aceste depozite este finanţată creditarea în întregul nostru sistem bancar.
Realitatea este că, în România, creditarea populaţiei de către bănci a beneficiat de un climat favorabil după intrarea în NATO, în 2004, şi după aderarea la UE, în 2007. Atunci ne-am despărţit definitiv de vechile tipuri de economisire şi de creditare; prindea cheag un nou stil de legături cu băncile, fundamental schimbat. Creditele bancare, contribuind la extensiunea susţinută a cererii de consum, au împins lucrurile către creştere economică. Şi, deci, către amplificarea şi diversificarea ofertei de bunuri şi de servicii. Prin aceleaşi credite, mase critice de salariaţi, cu deosebire din categoriile cu meserii sigure, au fost legate mai puternic de locurile lor de muncă.
A existat o condiţie, există şi acum această condiţie: cine solicită un credit trebuie să facă proba că poate să-şi plătească şi rata la bancă. Banca vrea dobândă. Şi comisioane. Dar, în schimb, constrânge timpul să alerge repede. Primeşti casa imediat şi plăteşti o viaţă. E mai bine decât să plăteşti o viaţă, economisind, şi să-ţi cumperi casa abia când eşti bătrân. Mai ales acum, sub constrângerea unor crize suprapuse, când lumina şi căldura se scumpesc fără încetare. Iar inflaţia muşcă zdravăn din venituri. De fapt, din puterea de cumpărare a populaţiei şi a companiilor.
Să nu uităm că, înainte ca fluxul de bani să se formeze în bănci iar din bănci să ajungă la populaţie, în prea puţine cazuri o familie de la noi avea posibilitatea să adune ban lângă ban pentru a-şi ridica o casă. Creditul ipotecar a simplificat lucrurile. Desigur, nu în general, ci pentru acea parte a populaţiei cu venituri sigure. Iar, prin extinderea creditării, România s-a ales şi cu un eficient stimulent pentru performanţă. Familia intră în propria-i casă, ipotecată însă în favoarea băncii. Iată motivul ce o face să tragă cu dinţii, muncind şi câştigând bani, pentru a-şi putea plăti casa. Din această competiţie pentru existenţă, desfăşurată pe scară mare, câştigă familia, câştigă societatea. Problemă ce n-ar fi putut fi rezolvată numai prin creşterea veniturilor. Împrumuturile pentru consum s-au extins şi ele, prin credite luate de la ghişeele băncilor sau pe carduri. Creditul de consum s-a dovedit mai rapid, devansând creditul pentru locuinţe.
Încet-încet, începând din 2004-2005, creditele imobiliare şi cele pentru consum au trecut din planul dorinţelor în viaţa de zi cu zi. Băncile au descoperit o nouă sursă de profit. Iar o parte a populaţiei a înţeles că numai prin împrumuturi bancare pot fi rezolvate problemele locative sau pot fi achiziţionate bunuri de consum de folosinţă îndelungată. Chiar dacă, azi, o inflaţie persistentă şi perfidă, de sorginte globală, a făcut să se aprindă o puternică dezbatere publică pe tema costului creditării. Un cumul de riscuri, geopolitic, energetic şi de recesiune, analizat în profunzime la Banca Naţională, în recentul raport asupra stabilităţii financiare, a condus şi conduce încă la scumpirea banilor. Deci şi a creditelor. Dar nu mai sus de jumătate din rata anuală a inflaţiei.
Adrian Vasilescu
Administratie
Inconștiență fără margini pe șoselele din România: Copii transportați în portbagaj de un șofer băut și vitezoman
Siguranța rutieră a fost dusă la o limită de neconceput în cursul acestui weekend, într-un incident care a lăsat stupefiați chiar și pe cei mai experimentați agenți de circulație. Potrivit unui raport publicat de Poliția Română, un control de rutină în trafic a scos la iveală un caz de iresponsabilitate extremă, unde viața unor minori a fost pusă în pericol într-un mod sfidător.
Radiografia unui dezastru rutier: Alcool, viteză și manevre interzise
Conducătorul auto, oprit de echipajele de poliție pentru verificări, a reușit „performanța” negativă de a bifa aproape toate abaterile grave prevăzute de Codul Rutier. Șoferul nu doar că a depășit limita legală de viteză, dar a ignorat complet și regulile privind depășirea, transformând autoturismul într-un real pericol pentru ceilalți participanți la trafic. Mai mult, testarea cu aparatul etilotest a confirmat bănuielile polițiștilor: o valoare de 0,32 mg/l alcool pur în aerul expirat, semn că prudența fusese complet abandonată în favoarea consumului de substanțe interzise la volan.
Incredibil, dar adevărat: Pasageri minori „depozitați” în portbagaj
Cea mai șocantă descoperire a agenților a avut loc însă în momentul inspectării vehiculului. În locul unor sisteme de siguranță omologate, precum scaunele speciale sau centurile de siguranță, șoferul a ales o metodă de transport ilegală și inumană: doi copii se aflau în portbagajul autoturismului. „Portbagajul nu este loc pentru pasageri”, au avertizat reprezentanții Poliției Române, subliniind că siguranța celor mici nu trebuie niciodată lăsată la voia întâmplării sau condiționată de distanța scurtă a drumului parcurs.
Nota de plată pentru iresponsabilitate: Amenzi usturătoare și permis suspendat
Consecințele legale pentru acest cumul de infracțiuni și contravenții au fost pe măsura gravității faptelor. Autoritățile au aplicat o sancțiune financiară severă, amenda ridicându-se la suma de 5.062,5 lei. Pe lângă lovitura bugetară, șoferul a fost eliminat din trafic pentru o perioadă considerabilă, fiindu-i reținut permisul de conducere pentru 150 de zile.
În finalul raportului lor, oficialii Poliției Române reiterează un mesaj tranșant: regulile de circulație și respectul față de viață sunt obligatorii în permanență, nu doar în prezența echipajelor de control. Siguranța rutieră nu este opțională, iar norocul nu poate înlocui responsabilitatea la volan. (Sava N.).
Administratie
Lovitură de proporții pe DN 5: Produse contrafăcute de peste 2,5 milioane de lei, interceptate de Poliția de Frontieră Giurgiu
Într-o desfășurare de forțe menită să combată comerțul ilegal și traficul transfrontalier, autoritățile române au reușit o captură record în sudul țării. În cadrul operațiunii „SPRING MIGRATION”, polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu au descoperit un transport masiv de mărfuri de contrabandă, valoarea acestora pe piața produselor originale depășind suma de 2,5 milioane de lei.
Filtru pe DN 5: „Marfă de lux” ascunsă într-un autocar pe ruta Turcia-România
Acțiunea a fost declanșată pe drumul național DN 5, unde echipe mixte formate din polițiști de frontieră de la Sectorul Giurgiu și specialiști din cadrul Compartimentului Sprijin Operativ au interceptat un autocar care efectua o cursă regulată din Turcia către România. Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, controlul amănunțit al vehiculului a scos la iveală o cantitate industrială de bunuri nedeclarate, ascunse printre bagajele pasagerilor.
Mărci celebre, falsificate grosolan: 10.000 de articole scoase de pe piața neagră
Bilanțul verificărilor este unul impresionant: 9.870 de produse, printre care articole vestimentare, produse cosmetice și de parfumerie, toate purtând însemnele unor branduri internaționale protejate. Toate aceste bunuri, susceptibile de a fi contrafăcute, aparțineau unui cetățean turc în vârstă de 25 de ani. Tânărul, aflat în postura de pasager, nu a putut prezenta documente legale de proveniență și nici certificate de autenticitate pentru marfa transportată, care ar fi urmat să alimenteze, cel mai probabil, piețele gri din Capitală și din restul țării.
Dosar penal pentru prejudicierea marilor branduri: Marfa a fost confiscată integral
Impactul financiar al acestei capturi este unul semnificativ. Autoritățile estimează că, dacă ar fi fost comercializate ca produse de marcă, valoarea totală a obiectelor ar fi atins suma de 2.586.000 de lei. Întreaga cantitate de bunuri a fost ridicată în vederea confiscării, iar pe numele cetățeanului turc a fost întocmit un dosar penal. Acesta este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de punere în circulație a unor produse purtând mărci identice sau similare cu cele înregistrate, faptă ce aduce prejudicii grave titularilor de drepturi de proprietate intelectuală.
Ofensivă continuă la frontieră: Protejarea economiei și a consumatorilor
Această operațiune nu este un caz izolat, ci face parte dintr-o strategie zilnică de supraveghere și control menținută de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu. Prin astfel de acțiuni, polițiștii de frontieră, în colaborare cu celelalte instituții ale statului, urmăresc nu doar combaterea criminalității economice, ci și protejarea cetățenilor de riscurile utilizării unor produse cosmetice și vestimentare de o calitate îndoielnică, care nu respectă standardele de siguranță europene. (Paul D.)
Administratie
Start în cariera administrativă: Guvernul României deschide porțile pentru tinerii viitorului în ediția 2026
Tinerii aflați la început de drum profesional au acum ocazia de a vedea cum funcționează mecanismele statului chiar din interior. Potrivit unui anunț publicat recent de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Programul Oficial de Internship al Guvernului României revine în forță în anul 2026, invitând noua generație să treacă pragul instituțiilor publice pentru o experiență de formare de elită.
O nouă generație în aparatul de stat: Calendarul înscrierilor pentru ediția a XIII-a
Cea de-a XIII-a ediție a acestui program strategic își propune să atragă minți proaspete și entuziaste în cadrul administrației centrale. Conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, tinerii interesați să facă primii pași într-o carieră publică au la dispoziție o fereastră de aplicare până la data de 11 mai 2026. Inițiativa este privită ca un pod între mediul academic și realitatea complexă a guvernanței, oferind o perspectivă rară asupra modului în care sunt elaborate și implementate politicile publice.
Peste 200 de oportunități: Teoria întâlnește practica în ministerele cheie
Miza programului de anul acesta este una considerabilă, fiind puse la bătaie aproximativ 200 de locuri în diverse instituții guvernamentale. Dincolo de simpla prezență într-un birou, participanții vor avea ocazia să beneficieze de o experiență practică veritabilă, învățând direct de la profesioniștii din sectorul public. Această interacțiune directă este concepută să transforme cunoștințele teoretice ale tinerilor în competențe profesionale solide, pregătindu-i pentru provocările unei administrații moderne și eficiente.
Digitalizarea recrutării: Procesul de selecție se desfășoară exclusiv online
În spiritul modernizării și transparenței, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale precizează că procesul de înscriere este simplificat și se realizează exclusiv prin intermediul platformei oficiale dedicate programului. Cei care nu vor să rateze această oportunitate valoroasă sunt încurajați să acceseze site-ul guvernamental și să consulte detaliile suplimentare puse la dispoziție de Secretariatul General al Guvernului. Această etapă reprezintă primul test de responsabilitate pentru viitorii stagiari care aspiră să contribuie la evoluția societății românești din interiorul Palatului Victoria.
EVANGHELIA DUPĂ BARBU: RACHETELE AU TĂCUT, GRÂUL A CRESCUT ȘI STATUL „POLIȚIST” A RĂMAS CU BUZA UMFLATĂ!
Într-o Românie în care miniștrii Agriculturii trec prin funcții ca gâsca prin apă, lăsând în urmă doar praf și strategii...
OPERAȚIUNEA „CUIBUL DE VIESPI”: Cum a fost amanetat Ministerul Economiei în timp ce ministrul Darău „elibera” Ucraina pe banii altora
În timp ce ministrul Ambrozie-Irineu Darău exersa privirea de diplomat prin tranșeele de la Kiev, acasă, la București, „marea curățenie”...
Marea „Spartaniadă” de la TCE Ploiești: Cum să păzești praful de pe tobă cu agenți „invizibili” și binecuvântarea binomului Nae-Zaharia
De opt ani, liniștea și patrimoniul Transport Călători Express (TCE) SA Ploiești sunt „garante” de o firmă care pare specializată...
VÂNĂTOAREA DE „IVANI” ÎN CURTEA MAI: Cum să fabrici un spion dintr-un polițist care știe să citească și nu are stăpân
În laboratoarele prăfuite ale Ministerului de Interne, unde gândirea critică este considerată „abatere disciplinară”, s-a inventat un nou sport național:...
MIORIȚA DUPĂ GRATII ȘI DRAMA „OII HĂRȚUITE”: CUM SE JOACĂ DE-A VICTIMA O „VEDETĂ” DIN CURTEA PENITENCIARULUI PLOIEȘTI
Alchimia puterii în varianta ovină: De la brațul ocrotitor al ciobanului, la isteria halucinațiilor cu „lupi” În peisajul mioriticei instituții...
SLATINA, ORAȘUL UNDE POLIȚIA SE JOACĂ DE-A PUZLE-UL: CUM SĂ FACI VARZĂ SIGURANȚA CETĂȚEANULUI SUB COMANDA LUI „SHERIFF” DE MEZZO
Alchimia incompetenței: Când șeful Murguleț amestecă patrulele ca pe cărțile de joc La Slatina, siguranța publică a devenit un fel...
CIRCUL „DOCTORILOR” ÎN DEZINFORMARE: Cum au vânat „vitele incălțate” un spion rus și au nimerit un oficial moldovean
Într-o țară unde Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pare să funcționeze pe bază de curent de la Moscova atunci când vine...
Marele „Kompromat” s-a fâsâit: Cum a reușit tripleta Dabija-Despescu-Dorobanțu să facă reclamă gratuită Sindicatului Diamantul
Există o artă fină în a orchestra o campanie de denigrare, dar ce s-a întâmplat recent în laboratoarele prăfuite ale...
Sprint spre zăbrele: Cum a eșuat „Marele Plan” al unui fugar de carton în fața unui polițist „Strongman”
Există momente în care realitatea de la sate bate orice scenariu de film de acțiune de categoria B, transformându-se într-o...
Orchestra de lătrăi a Internelor: Cum se „fabrică” un spion rus când se clatină fotoliile din MAI
Într-o democrație care pute a epoleti nespălați, coincidențele nu sunt niciodată întâmplătoare, ci programate prin ordin de serviciu. Imediat ce...
De la revoluția opaițului la „Patinoarul privat”: aceeași mână, aceeași schemă, alt tun pregătit în Ploiești
Schema „soacra fericită” – manual de îmbogățire la umbra Consiliului Local În timp ce ploieșteanul de rând sare gropile și...
Prezidențiabilul pe trecerea de pietoni: când Fota parchează, legea trebuie să se dea la o parte
Baronul bordurii: fost consilier prezidențial, surprins în flagrant de… Codul Rutier Dacă ai fost consilier al președintelui României și secretar...
Ultima suliță: Plecarea lui Florin Barbu și revolta „Sfântului Gheorghe” împotriva balaurului Antigrindină
Într-un peisaj politic dominat adesea de inerție și complicități, demisia ministrului Florin Barbu cade ca un trăsnet peste satele românești....
Miracolul de la Kiev: Sfântul Darău, Ministrul „Moca” care se bate singur cu dezinformarea în timp ce industria de acasă sughiță
În plin sezon de „reconstrucție”, ministrul Economiei, Ambrozie-Irineu Darău, a decis că România e prea mică pentru geniul său solitar,...
SINDICATUL SNPP – „FAMIGLIA” ȘI DINASTIA CĂTUȘELOR: Cum să fii umilit pe banii tăi sub sceptrul „Împărătesei” de la Jilava și al „Vătafului” de la Mărgineni
Clanul cătușelor de pluș: cum s-a transformat SNPP din scut sindical în bâtă de familie Sub flamura “drepturilor”, cu metode...
-
Exclusivacum 4 zile
Orchestra de lătrăi a Internelor: Cum se „fabrică” un spion rus când se clatină fotoliile din MAI
-
Ancheteacum o ziFOTBAL PRINTRE GRATII ȘI DEFICIT DE PERSONAL: CUM AU DAT CU PICIORUL ÎN MINGE „SUPRAVIEȚUITORII” DE LA TÂRGȘORUL NOU
-
Exclusivacum 3 zile
Marele „Kompromat” s-a fâsâit: Cum a reușit tripleta Dabija-Despescu-Dorobanțu să facă reclamă gratuită Sindicatului Diamantul
-
Exclusivacum 5 zile
De la revoluția opaițului la „Patinoarul privat”: aceeași mână, aceeași schemă, alt tun pregătit în Ploiești
-
Exclusivacum o zi
MIORIȚA DUPĂ GRATII ȘI DRAMA „OII HĂRȚUITE”: CUM SE JOACĂ DE-A VICTIMA O „VEDETĂ” DIN CURTEA PENITENCIARULUI PLOIEȘTI
-
Exclusivacum 3 zile
Sprint spre zăbrele: Cum a eșuat „Marele Plan” al unui fugar de carton în fața unui polițist „Strongman”
-
Featuredacum o ziLovitură de baros aplicată arbitrarului din MAI: ICCJ dă undă verde polițiștilor să conteste abuzurile disciplinare în instanță
-
Exclusivacum o zi
SLATINA, ORAȘUL UNDE POLIȚIA SE JOACĂ DE-A PUZLE-UL: CUM SĂ FACI VARZĂ SIGURANȚA CETĂȚEANULUI SUB COMANDA LUI „SHERIFF” DE MEZZO