Administratie
Trei sferturi din populaţia României au legături solide cu băncile
A fost un timp, în istoria României, când cercuri conservatoare se împotriveau avântului economic care schimbase ţara între Unirea de la 1859 şi Primul Război Mondial, motivând că investiţia de timp, de efort si de bani ar fi inutilă.
Întrebarea era: „De ce ne-ar trebui nouă atâtea fabrici, când la nevoile populaţiei noastre şi ale pieţelor noastre înguste un sfert dintre aceste construcţii ar fi suficiente?”…Astăzi, ipoteza aruncată în spaţiul public, că 12 milioane dintre cetăţenii României nu au nicio legătură cu băncile, nu intră niciodată în bănci, ar putea conduce la o concluzie la fel de falsă şi de nocivă ca aceea din secolul al XIX-lea. Ar putea urma o întrebare la fel absurdă: de ce ne trebuie atâtea bănci dacă atât de mulţi cetăţeni nu intră în ele, nu le folosesc serviciile?
Realitatea este cu totul si cu totul alta: trei sferturi din populaţia României au legături solide cu băncile, deschid conturi de depozite sau conturi curente, obţin carduri de debit sau carduri de credit, fac contracte în temeiul cărora băncile se angajează să le gestioneze banii din conturi achitând-le facturile şi – fapt ce face subiectul multor dezbateri fierbinţi, multor controverse – obţin credite!
A lua în serios ipoteza celor „12 milioane”, am extrapola realitatea anilor ‘90, când presa căuta cu lumânarea o rara avis: „români cu conturi în bănci”! Cei care reuşeau atunci să economisească duceau banii la CEC – care nu era bancă – ori îi pierdeau la Caritas sau pe la alte scheme piramidale. În acest context, într-o conferinţă la BNR, a părut excentrică intervenţia unui jurnalist, care a întrebat: „când vom avea şi în România carduri?”. Cum răspunsurile primite nu l-au mulţumit, văzându-l în sală pe regretatul academician Costin Kiriţescu, i s-a adresat direct repetându-i întrebarea. „Profesorul de monedă”, cum i se spunea în cercurile academice, i-a răspuns cu binecunoscutul lui umor: „Când cardul va putea să fie lipit pe fruntea lăutarului!”… Nimeni, atunci, nu avea un răspuns la această întrebare.
Azi, avem la BNR o statistică exactă. Iar cifrele sunt relevante: numărul cardurilor de debit – 17 milioane, cele pentru salariaţi având ataşate limite de creditare între 1 şi 6 salarii; lor li se adaugă 3 milioane de carduri de credit, cu plafoane de împrumuturi ce pot fi accesate fie prin retrageri de numerar, fie prin cumpărături făcute pe credit. Atât în ţară cât şi oriunde în Uniunea Europeană. Numărul operaţiunilor de plată se ridică la 742 de milioane pe cardurile de debit şi la 51 de milioane pe cele de credit în primele trei trimestre din 2022. În spatele oricărui card fiind, desigur, un cont bancar.
La Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare există, de asemenea, o statistică exactă a creditorilor băncilor din rândul populaţiei. Sunt 13 milioane! Ceea ce înseamnă că marea majoritate a populaţiei României şi-a deschis conturi bancare în care îşi păstrează economisirile. Din aceste depozite este finanţată creditarea în întregul nostru sistem bancar.
Realitatea este că, în România, creditarea populaţiei de către bănci a beneficiat de un climat favorabil după intrarea în NATO, în 2004, şi după aderarea la UE, în 2007. Atunci ne-am despărţit definitiv de vechile tipuri de economisire şi de creditare; prindea cheag un nou stil de legături cu băncile, fundamental schimbat. Creditele bancare, contribuind la extensiunea susţinută a cererii de consum, au împins lucrurile către creştere economică. Şi, deci, către amplificarea şi diversificarea ofertei de bunuri şi de servicii. Prin aceleaşi credite, mase critice de salariaţi, cu deosebire din categoriile cu meserii sigure, au fost legate mai puternic de locurile lor de muncă.
A existat o condiţie, există şi acum această condiţie: cine solicită un credit trebuie să facă proba că poate să-şi plătească şi rata la bancă. Banca vrea dobândă. Şi comisioane. Dar, în schimb, constrânge timpul să alerge repede. Primeşti casa imediat şi plăteşti o viaţă. E mai bine decât să plăteşti o viaţă, economisind, şi să-ţi cumperi casa abia când eşti bătrân. Mai ales acum, sub constrângerea unor crize suprapuse, când lumina şi căldura se scumpesc fără încetare. Iar inflaţia muşcă zdravăn din venituri. De fapt, din puterea de cumpărare a populaţiei şi a companiilor.
Să nu uităm că, înainte ca fluxul de bani să se formeze în bănci iar din bănci să ajungă la populaţie, în prea puţine cazuri o familie de la noi avea posibilitatea să adune ban lângă ban pentru a-şi ridica o casă. Creditul ipotecar a simplificat lucrurile. Desigur, nu în general, ci pentru acea parte a populaţiei cu venituri sigure. Iar, prin extinderea creditării, România s-a ales şi cu un eficient stimulent pentru performanţă. Familia intră în propria-i casă, ipotecată însă în favoarea băncii. Iată motivul ce o face să tragă cu dinţii, muncind şi câştigând bani, pentru a-şi putea plăti casa. Din această competiţie pentru existenţă, desfăşurată pe scară mare, câştigă familia, câştigă societatea. Problemă ce n-ar fi putut fi rezolvată numai prin creşterea veniturilor. Împrumuturile pentru consum s-au extins şi ele, prin credite luate de la ghişeele băncilor sau pe carduri. Creditul de consum s-a dovedit mai rapid, devansând creditul pentru locuinţe.
Încet-încet, începând din 2004-2005, creditele imobiliare şi cele pentru consum au trecut din planul dorinţelor în viaţa de zi cu zi. Băncile au descoperit o nouă sursă de profit. Iar o parte a populaţiei a înţeles că numai prin împrumuturi bancare pot fi rezolvate problemele locative sau pot fi achiziţionate bunuri de consum de folosinţă îndelungată. Chiar dacă, azi, o inflaţie persistentă şi perfidă, de sorginte globală, a făcut să se aprindă o puternică dezbatere publică pe tema costului creditării. Un cumul de riscuri, geopolitic, energetic şi de recesiune, analizat în profunzime la Banca Naţională, în recentul raport asupra stabilităţii financiare, a condus şi conduce încă la scumpirea banilor. Deci şi a creditelor. Dar nu mai sus de jumătate din rata anuală a inflaţiei.
Adrian Vasilescu
Administratie
Două grupări suspectate de trafic de substanțe psihoactive, destructurate în București și Ilfov
Polițiștii și procurorii au pus în aplicare 11 mandate de percheziție. În dosar sunt cercetate 21 de persoane, iar anchetatorii spun că au indisponibilizat aproximativ 1,4 kilograme de substanță psihoactivă NEP.
Două grupări infracționale, suspectate că ar fi comercializat substanțe cu efecte psihoactive în București, au fost vizate de o acțiune desfășurată astăzi, 28 octombrie, de polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București și procurorii DIICOT – Structura Centrală.
În cadrul operațiunii au fost puse în aplicare 11 mandate de percheziție domiciliară în București și județul Ilfov. Cercetările vizează, între altele, constituirea unui grup infracțional organizat, efectuarea fără drept de operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive și deținerea de droguri pentru consum propriu, fără drept.
O grupare ar fi vândut NEP în mai multe puncte din Capitală
Potrivit anchetatorilor, începând din iulie 2025 ar fi fost constituite două grupări, cu scopul obținerii unor câștiguri din comercializarea substanțelor stupefiante.
Prima grupare ar fi fost coordonată de o femeie și ar fi numărat încă 14 membri. Până în octombrie 2026, aceștia ar fi deținut și vândut în București o substanță susceptibilă de a avea efecte psihoactive, identificată drept NEP.
Lidera ar fi fost responsabilă de procurarea, porționarea și ambalarea substanței, precum și de organizarea vânzării către consumatori. Dozele ar fi fost transportate în plicuri autosigilante și distribuite în locații din sectoarele 1 și 4, prin intermediul altor membri, care ar fi colectat banii și i-ar fi predat coordonatoarei.
Unele puncte de distribuție ar fi fost supravegheate de membri aflați în eșalonul secund, care ar fi dat indicații vânzătorilor sau ar fi vândut direct. Pentru a evita depistarea, suspecții ar fi transportat substanțele cu taxiuri alese aleatoriu.
A doua grupare ar fi fost coordonată din penitenciar
Cea de-a doua grupare ar fi fost formată din șase persoane și ar fi acționat în aceleași zone. Potrivit probelor administrate, coordonatorul acesteia, un bărbat aflat în executarea unei pedepse cu închisoarea, ar fi stabilit detalii despre procurarea și vânzarea substanțelor, prețuri și împărțirea profitului, inclusiv în timpul vizitelor.
Coordonarea efectivă a activității în afara penitenciarului ar fi fost asigurată de o femeie, membră a familiei liderului. Aceasta ar fi participat la procurarea, porționarea, ambalarea și vânzarea substanțelor, precum și la colectarea și gestionarea banilor.
Anchetatorii au indisponibilizat aproximativ 1,4 kilograme
Pe parcursul cercetărilor au fost indisponibilizate sute de doze de produs psihoactiv NEP, însumând aproximativ 1,4 kilograme de substanță. Audierile se desfășoară la sediul DIICOT – Structura Centrală.
Acțiunea a beneficiat de sprijinul polițiștilor Direcției Generale de Poliție a Municipiului București și al jandarmilor Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.
Persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de lege, precum și de prezumția de nevinovăție pe întregul parcurs al procesului penal. (Sava N.).
Administratie
Peste 3.200 de flacoane cu toxină botulinică, descoperite într-un microbuz la Calafat
Produsele, estimate la peste 3,3 milioane de lei, erau ascunse printre bagaje și nedeclarate. Microbuzul circula din Bulgaria spre Germania, prin România.
Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Calafat și lucrătorii vamali au descoperit 3.281 de flacoane cu toxină botulinică într-un microbuz înmatriculat în Bulgaria. Produsele, ascunse și nedeclarate, au fost evaluate la 3.378.200 de lei.
Controlul a avut loc în parcarea din apropierea stației de taxare a podului Calafat–Vidin, pe sensul de mers Bulgaria–România. Microbuzul a fost selectat pentru verificări în baza analizei de risc, de polițiștii de frontieră împreună cu lucrătorii Direcției Regionale Vamale Craiova – Serviciul Echipe Mobile Calafat.
Produsele erau ascunse printre bagaje
La volan se afla un cetățean bulgar în vârstă de 36 de ani, care le-a declarat autorităților că transporta bunuri personale pe ruta Bulgaria–Germania.
În urma controlului, echipele au găsit în interiorul microbuzului 324 de flacoane cu toxină botulinică și 2.957 de flacoane cu pulbere pentru soluție injectabilă – toxină botulinică. Produsele erau ascunse printre bagaje și nu fuseseră declarate.
Valoarea estimată depășește 3,3 milioane de lei
Valoarea totală a produselor descoperite a fost estimată la 3.378.200 de lei. Informațiile furnizate nu precizează dacă au fost dispuse măsuri suplimentare sau ce proceduri au fost inițiate după control. (Paul D.).
Administratie
180 de milioane de lei pentru lupta cu dependențele: plan național pentru tratament și recuperare
Peste 2.500 de specialiști ar urma să fie formați, iar o rețea de centre de zi, comunități terapeutice și centre de recuperare ar urma să ofere sprijin copiilor, adolescenților și adulților afectați de adicții.
Ministerul Sănătății pregătește un proiect național de aproximativ 180 de milioane de lei, finanțat din fonduri europene nerambursabile, pentru prevenirea adicțiilor, tratarea dependențelor și susținerea recuperării. Inițiativa vizează dezvoltarea unei rețele de servicii care să îi sprijine pe cei afectați nu doar în timpul tratamentului medical, ci și după externare.
„Dependența nu se învinge doar prin tratament medical”, a transmis ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, subliniind că recuperarea nu se încheie odată cu plecarea pacientului din spital.
Centre de zi și servicii postcură, pentru sprijin după externare
Ministerul finalizează fișa proiectului pentru dezvoltarea unei rețele naționale de centre de zi, comunități terapeutice și centre de recuperare, destinate copiilor, adolescenților și adulților. Potrivit ministrului, una dintre priorități este și crearea unui cadru legal distinct pentru centrele postcură.
Acestea ar urma să ofere consiliere, servicii de reabilitare și sprijin pentru prevenirea recăderilor — etape esențiale pentru persoanele care încearcă să-și reconstruiască viața după tratament.
Formarea specialiștilor și prevenția în rândul tinerilor
Planul include formarea a aproximativ 2.500 de specialiști din sănătate, educație și asistență socială, precum și actualizarea legislației pentru coordonarea serviciilor. O altă direcție vizează extinderea programelor de prevenție adresate copiilor, adolescenților, părinților și familiilor.
Ministrul a precizat că Ministerul Sănătății va coordona parteneriatul național împreună cu instituțiile responsabile din educație, protecție socială și administrația locală. Demersul continuă, potrivit acestuia, și colaborarea cu Mirabela Grădinaru și Administrația Prezidențială pentru protejarea copiilor și adolescenților în fața adicțiilor.
„Recuperarea este posibilă”
„Dependența nu trebuie să însemne o condamnare pe viață”, a afirmat Rogobete, pledând pentru sprijin în locul stigmatizării. Obiectivul declarat este un sistem care să îi ajute pe cei afectați să revină la familie, la muncă și la o viață independentă.
Proiectul se află în etapa de finalizare a fișei de proiect; mesajul ministrului nu precizează un calendar de lansare sau de începere a serviciilor.
Sursa: declarația ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – În Băicoi, „legea” se cântă la ureche. Grădinița de cadre: „Curva”, lăutarul, Wetterbestul și „Pulea” Rozin
-
Exclusivacum o ziPolițist acuzat că „închide ochii” la propriile fapte: deversare suspectă, intervenție contestată și suspiciuni de abuz de funcție în I.P.J. Prahova
-
Exclusivacum 2 zileApt limitat, răbdare nelimitată? ANP numără bolnavii, dar nu prea spune de ce
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova – Cascadorii „girofarului” – sezonul III: BMW-ul zburat, Renaultul kamikaze și Dacia-cazan cu folie de bezmetic de la Politia Baicoi
-
Exclusivacum 4 zilePoliția Locală Ploiești și bariera nemuririi…sau cum să nu ai „nicio competență” pe banii contribuabililor (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 3 zileStrăpungerea de Vest a integrității de Est. Pământul e contaminat, primarul (Primarul Ploieștiului) e curat? (DOCUMENTE)
-
Featuredacum 3 zileCalificativ la ordin in M.A.I.: cum transformă ministrul «binele» polițiștilor în «nesatisfăcător» cu un simplu pix
-
Exclusivacum 2 zileServiciul Protecția Mediului al Poliției Locale Ploiești: munți de gunoi, dar eroina Constantinescu Camelia vânează parcări




