De fapt nu țara, ci paradigma lumii occidentale. Iar cum conducătorii României lasă impresia că luptă din răsputeri pentru ca noi să ne păstrăm statutul și renumele de colonie ascultătoare, fiți siguri că această paradigmă este și va fi aplicată la noi în țară cu asupra de măsură.

Să luăm de pildă ca studiu de caz domeniul mass-mediei. A patra putere în stat, așa cum o definește succint Cozmin Gușă. Și să comparăm calitățile indispensabile unui jurnalist de succes acum 25 de ani, versus cele de astăzi. Am aflat de la colegii mei că un jurnalist trebuia în mod obligatoriu să fie cult. Să își folosească imaginația. Să fie în căutarea adevărului. Să aibă curajul de a pune la îndoială status-quo-ul. Iar aceste calități erau necesare, dar nu și suficiente – competiția era acerbă.

În ziua de astăzi pe de altă parte, un jurnalist nu trebuie să fie în mod necesar cult pentru a viza succesul, dar cu siguranță trebuie să promoveze cancel-culture. Nu e musai să fie în căutarea adevărului pentru a „fi lăsat” să se adreseze publicului larg, dar în mod cert trebuie să prezinte subiectele de importanță majoră fără a contrazice în vreun fel status-quo-ul, ideal fără a adăuga nici măcar o virgulă în plus „narativului oficial”. Obediența și servitudinea au devenit calități indispensabile unui jurnalist, iar dacă lor li se adaugă un CV „potrivit” și puțin talent, succesul este foarte probabil. Este important însă ca acest stereotip al jurnalistului de succes – să îl numim „SP”, de la Servitorul Puterii – să nu care cumva să caute adevăruri care ies din sfera narativului oficial.

În tot cazul, dacă lui SP îi vin idei și iese din cuvântul stăpânilor, acesta va fi rapid scos pe tușă, dezgropându-i-se un scandal din trecut, pus la naftalină pentru o asemenea situație. În legătură cu ce subiecte vrea/trebuie să ne manipuleze SP? Cazurile Covid-19, respectiv Războiul din Ucraina sunt deja mai mult decât evidente. Mai sunt însă și alte teme, aparent secundare, prin care se încearcă modelarea omului nou – plămădit parcă din plastilină.

Să săpăm așadar sub imbatabilele „Slava Urkaini” și „Vaccinul este 100% sigur”, analizând câteva exemple concrete de comunicare abordate în presa occidentală:

Comunicare: motoarele termice poluează, înlocuiți-le cu mașini electrice.

Adevăr ascuns: procesul de fabricare a bateriilor este extrem de poluant. O mașină electrică normală (baterie 80 kWh) devine mai puțin poluantă decât o mașină cu motor termic normală după aproximativ 700.000 km de funcționare. Tesla lui Musk este fabricată cu baterii de 200 kWh.

Efect vizat: scăderea dependenței de combustibil fosil (proprietatea statelor), creșterea dependenței crescută de tehnologie (proprietatea big tech).

Comunicare: unii scriitori din trecut au fost incorecți politic. Lucrul corect pe care trebuie să îl facem este să eradicăm cultura creată de către aceștia.

Adevăr ascuns: este imposibil să negi un adevăr imaterial care este sădit în natura umană. Și, mai mult, este o mare nedreptate pentru acești scriitori, care sunt în imposibilitatea de a se apăra. Fiecare societate din istorie a avut o anumită paradigmă socială, este imposibil să ne întoarcem în trecut și să o schimbăm.

Efect vizat: oamenii care au cultură/valori sunt mai greu de manipulat. Cancel Culture transformă natura umană îndumnezeită în ceva profan – o turmă de oi ușor de manipulat.

Comunicare: afaceriștii români sunt corupți.

Adevăr ascuns: (si) multinaționalele sunt corupte. Un studiu din 2012, care se bazează pe date de la FMI, a estimat că valoarea sumelor ascunse de multinaționale în paradisuri fiscale se situează între 21 și 31 trilioane de dolari. Primele 10 zece bănci private din top, inclusiv UBS, Credit Suisse, și Goldman Sachs au transferat, potrivit estimărilor, 6,2 trilioane de dolari în paradisuri fiscale doar în anul 2010.

Efect vizat: cedarea fără prea multe comentarii a resurselor, respectiv a piețelor de desfacere.

Comunicare: ești în riscul de a te îmbolnăvi de boala x, trebuie să achiziționezi medicamentul y.

Adevăr ascuns: în primul și în primul rând, reclama care apelează la frica oamenilor este împotriva legii. Mai departe, foarte multe medicamente nu ne sunt necesare, sau au rate de eficiență incerte (inclusiv, sau în primul rând vaccinul anti Covid-19). În 2000, 8% din adulți luau cinci sau mai multe medicamente pe zi. În 20 de ani, această rată s-a dublat.

Efect vizat: îmbogățirea industriei farmaceutice, concentrarea bogăției.

Comunicare: Netflix este cool.

Adevăr ascuns: Netflix este atât o cauză cât și un efect al alienării sociale, respectiv al singurătății. Singurătatea/alienarea socială duc la mai mult consum (există studii). Consum îndreptat spre dorințe, și nu spre nevoi. Mai mult consum duce la mai multă muncă. 12% din americani se trezesc noaptea să își verifice emailul. 51% petrec mai mult timp verificându-și emailul decât luând micul dejun. 70% își verifică emailul oră de oră în timpul zilei, respectiv 10% o dată la 10 minute.

Efect vizat: este bine-cunoscut faptul că idealul lumii capitaliste presupune o ființă umană care își petrece cât mai mult timp (ideal ar fi tot timpul) în scopul muncii, respectiv al consumului.

Comunicare: mai nou este mai bun. „Planificarea insatisfacției”

Adevăr ascuns: stația de pompieri din Livermore posedă un bec care funcționează în mod continuu de 116 ani. (https://www.centennialbulb.org) Dacă există această tehnologie, de ce noi trebuie să ne schimbăm becurile o dată la câțiva ani? În fond, de ce trebuie să schimbăm orice? Progresul este un util variabil – Petre Țuțea. Ne schimbăm telefoanele o dată la 11 luni, 28% din noi (occidentalii) ne schimbăm canapeaua o dată la 3 ani. Ne schimbăm partenerul, în medie, o dată la 2 ani și 9 luni. (pentru cei 28%, canapeaua durează mai mult decât o relație). Asta ca să nu mai pomenim de propaganda pentru îmbunătățirea de sine obsesivă – mers la sală, productivitate la locul de muncă, operații estetice etc.

Efect vizat: Evident, îmbogățirea celor puțini, pe spatele muncii/consumului celor mulți.

Comunicare: nu este în regulă să folosim bani lichizi.

Adevăr ascuns: Plata cu bani cash provoacă durere reală. Acest fapt (izbitor de evident pentru oricine a folosit/folosește bani lichizi) a fost demonstrat în urma unui experiment – plata cu bani lichizi declanșează un efect neurologic care provoacă durere reală. Conform acestui experiment, condus de către Drazen Prelec (neuropsiholog sârb de la MIT), din punct de vedere psihologic, costul pentru cheltuirea unui dolar de pe cardul de credit este de numai 50 de cenți, pentru că simțim plăcerea cumpărării fără durerea aferentă despărțirii de bani lichizi.

Efect vizat: transferul controlului maselor monetare din mâinile băncilor (și chiar ale guvernelor) în mâinile companiilor big tech.

Acestea sunt doar câteva exemple de subiecte pe care SP vi le comunică, fără să fie însă în căutarea adevărului, să aibă curajul să pună la îndoială status-quo-ul, sau măcar să fie informat. Iar dacă SP este informat (și probabil că este), atunci în mod cert SP nu acționează în bună-credință. Cu toate acestea, SP reușește să își continue activitatea, întrucât el este aservit narativului oficial și astfel, protejat.

Timorarea generației mele

Lăsându-l însă pe acest SP în plata Domnului, totuși în aer planează mirosul unei frici generalizate. Generația mea este complet bulversată. Pare că se încearcă timorarea acestei generații. Asta ca să nu mai vorbim de prostirea ei, pentru că acest demers nu ar fi ceva nou. Nici una dintre virtuțile cardinale, prudența, justiția, tăria și cumpătarea, nu mai sunt considerate virtuți. In cel mai bun caz, sunt forme fără fond. Virtuți ale generației mele (și nu numai) au devenit ignoranța, lașitatea, supunerea și excesul. Iar faptul că aceste defecte damnabile sunt considerate în mod tacit virtuți duce la o alienare exacerbată a persoanelor cu bun simț din generația tânără. Cât despre anul ce va veni, nu ni se oferă niciun motiv de a fi mai optimiști. Temele majore, cum ar fi sărăcirea accelerată a Europei, absurditatea continuării războiului din Ucraina în lipsa oricărei tentative reale de negociere, pericolele care rezidă din concentrarea tot mai accentuată a bogățiilor în mâinile câtorva oameni, simultan cu trecerea tacită a umanității, de la natură îndumnezeită la omul nou, niciuna dintre aceste teme nu este abordată de către SP. Probabil că nu vom conștientiza acest dezastru până nu vom ajunge la fundul sacului – sau la fundul cardului.

„Ah ce frumos
Viitorul luminos
li se-arata celor idioti
Deci fii supus
fata de cel mai sus pus
Nu uita ca tara te vrea prost!”
(Sarmalele reci – „Țara te vrea prost”)

Andrei Gușă

P.S. „Viața este grea. Dacă ești prost, e și mai grea” – John Wayne
P.P.S. „Dacă ai o problemă, încearcă să o rezolvi, dar niciodată să nu te îngrijorezi. Îngrijorarea nu rezolvă nimic” – Ernest Hemingway