Migrația ilegală a străinilor în România este un  fenomen în creștere, incepand de la apogeul crizei migrației, în 2015, UE a pus și continuă să pună în aplicare măsuri pentru a îmbunătăți controlul frontierelor externe și al fluxurilor de migrație. Pentru majoritatea migrantilor, România este o țară de tranzit în drumul lor spre Europa de Vest, aceștia întra în România în baza unor vize pentru angajare în muncă, sau efectiv trec ilegal frontiera de stat, iar când sunt prinși cer azil în România, ulterior părăsind Centrele Regionale de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil si de cele mai multe ori aleg să se ascundă în mijloacele de transport și încearcă sa iasă ilegal din țară pe la frontiera din vestul țării.
Astfel, în primele 8 luni ale anului 2022, au fost depistate aproximativ 3.000 de persoane cetăţeni străini care au încercat să iasă ilegal din ţară ascunşi in mijloace de transport, majoritatea fiind solicitanți de azil în țara noastră, dezvaluie sindicatul SIDEPO.
Conform informațiilor pe care le detinem pana in acest moment, în primele 8 luni ale acestui an, la nivel naţional, în urma misiunilor de supraveghere și control derulate în zona de competenţă, poliţiştii de frontieră au înregistrat  480 dosare penale privind traficul de migranți și au fost identificate 351 de persoane implicate în activități de călăuzire. De asemenea, au fost depistați 10.916 cetăţeni străini care au încercat să treacă ilegal frontiera, dintre care 7.028 pe sensul de intrare şi 3.888 pe cel de ieşire din România.
Cu privire la cetățenii ucraineni in contextul războiului din Ucraina, la nivel europen, au fost înregistrati 4,8 milioane de refugiați care beneficiază de protecție temporare sau un alt unui regim similar. În România de la începutul războiului au intrat peste 700000 de ucrainieni, iar în țara au rămas circa 80000 de ucraineni. Din cei 4.306 solicitanți de azil, doar 212 au depus cerere de azil si se află în centrele Inspectoratului General pentru Imigrări.
Reamintim ca frontierele României se întind pe o lungime de 3.149 de km, din care 2.070 de km reprezintă frontiera externă UE, astfel că România are marea responsabilitate faţă de cetăţenii UE de a asigura securitatea frontierei din sud-estul Europei, iar Poliţia de Frontieră Română este principala instituţie responsabilă de securitatea frontierei, supravegherea frontierei facandu-se prin intermediul Sistemului Integrat pentru Securitatea Frontierei.

La data de 21.12.2022, Ministerul Afacerilor Interne, pune in transparenta decizionala proiectul privind planul de acțiune pe perioada 2023- 2024 , având ca si scop implementarea Strategiei Națională privind imigrația pentru perioada 2021-2024. În vederea atingerii obiectivelor stabilite prin Strategie, sunt stabilite mai multe obiective în care sunt prevăzute direcții de acțiune, modul de desfășurare a acțiunilor, termene de implementare a acțiunilor, persoanele responsabile cu implementare, sursele de finanțare precum și indicatorii de monitorizare.

VEZI HOTARAREA DE GUVERN PRIVIND MIGRATIA
Din cele 4 obiective strategice, cel mai important obiectiv strategic este cel al gestionarii eficiente a fenomenului migrationist care are în componenta sa mai multe obiective specifice , din care amintim:
1)Promovarea condițiilor de intrare, ședere și ieșire din România a străinilor;
2) Simplificarea accesului pe teritoriul României a străinilor,în scop de angajare în muncă/detașare și dezvoltarea sistemului de acces al investitorilor proveniți din state terțe pe piața din România;
3) Prevenirea si combaterea eficienta a migrației ilegale, a migrației ilegale în conexiune cu terorismul, a traficului de imigranți și a exploatării prin munca a cetăţenilor străini;

Al doilea obiectiv strategic este cel al consolidarii sistemului național de azil si asigurarea conformității cu standardele europene și internaționale în care sunt incluse mai multe obiective specifice,cum sunt:
1)Procesarea cererilor de azil în mod eficient și conform standardelor legale naționale, europene și internaționale;
2) Eficientizarea procesului de determinare a statului membru responsabil cu analizarea cererii de protectie internațională;
3)Asigurarea condițiilor de recepție și asistenta pentru solicitanții de azil;
4) Consolidarea mecanismului de integrare socială a persoanelor care au dobândit o formă de protecție în România și a celor cu ședere legală;
4)Relocarea refugiaților și a solicitanților de azil si evacuarea temporară din România a unor persoane aflate în nevoie urgentă de protecție și relocarea ulterioara a acestora;
5)Dezvoltarea cooperării cu organismul european responsabil cu gestionarea problematicii în domeniul azilului și cu alte organisme europene și internaționale;

Al 3-lea obiectiv strategic are ca scop întărirea capacităţii de răspuns a statului român în fata unui aflux de imigranți la frontierele teritoriului național, generat de situații de criza de natura politica, socială,economica ,militară sau de către un hazard natural sau ca urmare a distrugerii sau avarieii considerabile a unei infrastructuri critice, în care sunt incluse câteva obiective specifice:
1)Pregătirea prealabilă și gestionarea unitară și integrata a acțiunilor întreprinse în situații de criza;
2)Participarea la efortul comun de combatere a amenințărilor hibride;

Al 4-lea obiectiv strategic se refera la capabilități susținute necesare implementării politicilor în domeniul migrației,azilului și integrării străinilor, care are în componența sa 4 obiective specifice:
1)Dezvoltarea/modernizarea  infrastructurii fizice și creșterea mobilității la nivelul structurilor IGI;
2)Asigurarea resurselor umane și financiare, cu accent pe dimensionarea corespunzătoare a nevoilor operative și pe îmbunătățirea calității serviciilor oferite în domeniul migrației, azilului și integrării;
3) Accesarea fondurilor externe nerambursabile;
4) Sporirea dialogului cu societatea civilă și factorii internaționali non-statali;

VEZI PROIECTUL PRIVIND PLANUL IMIGRATIEI

Toate aceste obiective au scopul de limitare a migrației ilegale, reducerea fenomenului traficului de migranți, precum și prevenirea intrării pe teritoriul național a persoanelor suspecte de terorism, iar finalul perioadei de implementare, va fi întocmit Raportul de Monitorizare și Evaluare a îndeplinirii obiectivelor stabilite prin Strategia Națională privind imigrația pentru perioada 2021-2024, mai precizeaza sursa citata. (Sava N.),