Președintele României, Klaus Iohannis, a participat, în perioada 14-15 decembrie 2022, la Summitul Uniunea Europeană-Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) și la reuniunea Consiliului European, care au avut loc la Bruxelles, Regatul Belgiei.

Summitul UE-ASEAN din 14 decembrie, care a marcat 45 de ani de dialog între cele două regiuni, a fost primul Summit la care au participat, alături de reprezentanții instituțiilor europene, și cei 27 de lideri ai statelor Uniunii Europene, marcând astfel o premieră istorică. Într-un context global plin de provocări accentuate de agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei și de consecințele acesteia, reuniunea a oferit oportunitatea de a avea un schimb de vederi asupra Parteneriatului Strategic încheiat în 2020 și de a aborda subiecte importante de interes comun precum provocările de securitate, conectivitatea, comerțul, tranziția verde, agenda digitală și securitatea alimentară.

În intervenția sa, Președintele Klaus Iohannis a salutat organizarea Summitului UE-ASEAN, arătând că România sprijină ferm dialogul și cooperarea constructivă cu partenerii ASEAN și susține organizarea cu regularitate a acestui tip de reuniuni la nivel înalt între cele două blocuri.

În planul cooperării economice cu ASEAN, Președintele României a arătat că țara noastră rămâne un puternic susținător al piețelor deschise și al comerțului liber, evidențiind relevanța acordurilor de liber schimb încheiate de Uniunea Europeană cu Vietnam și Singapore și exprimând încrederea că acorduri similare cu alte țări ASEAN vor contribui la creșterea nivelului de ambiție și angajament în parteneriatul cu regiunea.

În marja reuniunii, Președintele Klaus Iohannis și Prim-ministrul Pham Minh Chinh al R.S. Vietnam au avut o întrevedere în care au arătat interesul reciproc pentru intensificarea dialogului politic și aprofundarea relațiilor bilaterale, în plan economic, comercial, educațional și al conectivității.

Reuniunea Consiliului European s-a desfășurat joi, 15 decembrie, având ca principale subiecte pe agendă discutarea situației din Ucraina și a răspunsului la agresiunea Federației Ruse, asigurarea securității aprovizionării cu energie și reducerea prețurilor, situația economică, progresele realizate în domeniul securității și apărării de la reuniunea liderilor europeni de la Versailles din luna martie a acestui an, dezbateri strategice privind Vecinătatea Sudică și relațiile transatlantice, precum și analizarea rezultatelor recentului Summit cu Balcanii de Vest de la Tirana.

Totodată, în cadrul reuniunii, Președintele Klaus Iohannis a ridicat subiectul aderării României la spațiul Schengen și al rezultatului votului injust dat în Consiliul JAI de săptămâna trecută. În context, Președintele României a reiterat că țara noastră merită o decizie pozitivă fără întârziere, întrucât a îndeplinit toate condițiile și criteriile și, mai mult, asigură deja în mod eficient și responsabil frontiera externă a Uniunii Europene, așa cum o confirmă datele și rapoartele recente.

Președintele Klaus Iohannis a transmis că Uniunea se află într-un moment în care este nevoie de acțiuni care să arate unitatea și solidaritatea statelor membre. În acest sens, a reiterat convingerea României că solidaritatea este cea mai corectă opțiune. Acest lucru s-a reflectat și în acțiunile României ca țară de primă linie în ceea ce privește războiul din Ucraina, țara noastră având cea mai lungă graniță cu aceasta, și prin contribuția substanțială în ceea ce privește așa numitele Coridoare de Solidaritate, peste 60% dintre cerealele exportate de Ucraina trecând prin țara noastră.

Președintele României a semnalat în intervenția pe care a avut-o în cadrul reuniunii Consiliului European că cetățenii români așteptă semne clare de solidaritate și unitate din partea Uniunii Europene și că țara noastră are așteptări legitime să fie primită în spațiul Schengen. Totodată, a subliniat că România dorește să se implice constructiv pentru a depăși piedicile rămase și a face posibilă o decizie pozitivă privind aderarea la Schengen în cursul anului 2023.

În marja reuniunii, Președintele Klaus Iohannis a avut discuții bilaterale cu reprezentanții Președinției actuale și viitoare a Consiliului Uniunii Europene – Premierul ceh Petr Fiala și Premierul suedez Ulf Kristersson – și cu Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precum și cu alți lideri europeni, în vederea identificării de soluții care să permită depășirea acestui blocaj.

În ceea ce privește situația din Ucraina, liderii europeni au reiterat angajamentul de a continua sprijinul politic și militar, mai ales prin Facilitatea Europeană pentru Pace și Misiunea de Asistență Militară ale UE. Uniunea Europeană va intensifica sprijinul umanitar și cel pentru refacerea infrastructurii critice a Ucrainei în perspectiva iernii. A fost evidențiat și pachetul de sprijin financiar de 18 miliarde de euro care va fi acordat acestui stat în 2023.

De asemenea, liderii europeni au încurajat continuarea eforturilor pe tema atragerii răspunderii pentru crimele comise în războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Consiliul European a salutat consolidarea regimului de sancțiuni la adresa Federației Ruse, inclusiv prin adoptarea celui de-al nouălea pachet.

Președintele României a susținut în cadrul reuniunii necesitatea menținerii sprijinului pentru Ucraina pe toate palierele și oricât timp va fi necesar, inclusiv în etapa reconstrucției. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat pentru continuarea presiunii asupra Federației Ruse prin antrenarea răspunderii și consolidarea sancțiunilor.

Ca urmare și a demersurilor Președintelui României, liderii europeni au transmis un mesaj puternic de susținere și pentru Republica Moldova, care se confruntă cu impactul complex al războiului. Astfel, Concluziile Summitului evidențiază în mod aparte că Uniunea Europeană va continua să furnizeze tot sprijinul relevant Republicii Moldova, mai ales în ceea ce privește securitatea energetică.

În domeniul energiei, Consiliul European a salutat progresul în implementarea Concluziilor din octombrie 2022, solicitând miniștrilor de resort să finalizeze urgent pachetul legislativ privind consolidarea solidarității printr-o mai bună coordonare a achizițiilor de gaz, accelerarea implementării energiei regenerabile și instituirea unui mecanism de corecție a pieței pentru a proteja cetățenii și economia de prețuri excesive. Liderii europeni au subliniat importanța continuării lucrărilor privind operaționalizarea Platformei Energetice a UE, pregătirea pentru sezonul 2023/2024 și au reiterat importanța creșterii investițiilor. Se așteaptă la începutul anului 2023 propunerea Comisiei Europene privind reforma pieței de electricitate a UE, inclusiv pentru gestionarea efectului prețului gazului asupra prețului electricității, aspect susținut și de Președintele României.

Domeniul economic a fost abordat în strânsă legătură cu impactul prețurilor ridicate la energie, fiind subliniată de liderii europeni importanța salvgardării bazei economice, industriale și tehnologice a Uniunii Europene, a pregătirii economiei pentru tranziția verde și cea digitală și reducerea dependențelor strategice și a unui răspuns coordonat pentru consolidarea rezilienței economice.

În cadrul discuției strategice privind relația transatlantică, Președintele Klaus Iohannis a transmis că, în actualul context geopolitic, un parteneriat transatlantic solid rămâne esențial, inclusiv pentru sprijinirea Ucrainei, consolidarea rezilienței partenerilor estici și a securității continentului european per ansamblu.

Consiliul European a andosat Concluziile privind extinderea și procesul de stabilizare și asociere și a agreat acordarea statutului de stat candidat la aderarea la UE pentru Bosnia și Herțegovina.