Anchete
Normele de aplicare privind drepturile de transport, pe teritoriul național, ale personalului din instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională
În Monitorul Oficial al României, partea I din 07.12.2022 a fost publicat Ordinul MAI nr. 181/2022 privind normele de aplicare la nivelul Ministerului Afacerilor Interne a Hotărârii Guvernului nr. 1.198/2022 privind drepturile de transport, pe teritoriul național, ale personalului din instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională.
Beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport de la domiciliu sau reședință la locul de muncă și de la locul de muncă la domiciliu sau reședință, în limita a 70 km, întregul personal al MAI, inclusiv personalul civil care se află într-una din următoarele situații, precizeaza cei de la sindicatul Europol:
- au fost numiți în prima funcție într-o altă localitate decât cea de domiciliu sau de reședință;
- au fost mutați în interes de serviciu într-o altă localitate decât cea de domiciliu sau de reședință;
- au fost detașați sau împuterniciți să îndeplinească funcții într-o altă unitate decât cea din care fac parte, situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu sau de reședință;
- au fost transferați/chemați/rechemați în activitate într-o altă localitate decât cea de domiciliu ori de reședință;
- sunt detașați în afara instituțiilor de apărare, ordine publică și securitate națională într-o altă localitate decât cea de domiciliu ori de reședință;
- sunt puși la dispoziție, potrivit legii, într-o altă localitate decât cea de domiciliu ori de reședință.
Pentru a beneficia de contravaloarea transportului sub forma unei sume forfetare lunare aferentă deplasării zilnice de la domiciliu sau reședință la locul de muncă și de la locul de muncă la domiciliu sau reședință, în limita a 70 de km, personalul MAI va trebui să îndeplinească în mod cumulativ următoarele cerințe:
- solicitantul sau, după caz, soția/soțul nu deține locuință proprietate personală în localitatea în care își are locul de muncă;
- solicitantul sau, după caz, soția/soțul nu beneficiază de compensația lunară pentru chirie;
- solicitantul sau, după caz, soția/soțul nu beneficiază de compensația lunară pentru chirie în vederea achitării ratei lunare sau a unei fracțiuni din rata lunară aferentă unui credit ipotecar/imobiliar;
- unitatea în care este încadrat solicitantul nu are posibilitatea să îi asigure o locuință în localitatea în care își are locul de muncă;
- solicitantul sau, după caz, soția/soțul nu are atribuită, prin contract de închiriere cu plata subvenționată a chiriei, o locuință din fondul locativ de stat în localitatea în care își are locul de muncă;
Un element de noutate este reprezentat de introducerea posibilității de acordare a sumelor forfetare personalului MAI a căror adresă de domiciliu sau reședință se află la o distanță mai mare de 70 de km față de locul de muncă, astfel:
- pentru deplasarea săptămânală de la domiciliu sau reședință la locul de muncă și de la locul de muncă sau reședință, pe o distanță cuprinsă între 71 și 300 km,
- pentru deplasarea bilunară de la domiciliu sau reședință la locul de muncă și invers, pe o distanță mai mare de 301 km. cererea prev la alin. 1 se va completa cu următoarele elemente:
În vederea acordării sumelor forfetare în aceste două situații, personalul solicitant va menționa în cerere următoarele elemente:
- motivul deplasării de la domiciliu sau reședință la locul de muncă și invers;
- dacă soția/soțul beneficiază de prevederile are. 9 alin. 1 lit. i) sau j) din HG nr. 1198/2022, în situația în care aceasta/acesta este angajată/angajat al unei structuri din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.
De asemenea, în situația în care personalul MAI este nevoit să se deplaseze în alte localități decât cea de domiciliu sau reședință, la spitale, sanatorii, centre de refacere a capacității de efort sau similare, în vederea internării, recuperării sau stabilirii situației medico-militare, decontarea cheltuielilor de transport se face pe baza raportului celui în cauză, aprobat de șeful unității, la care se anexează biletul de trimitere sau de internare, documentele justificative privind cheltuielile de transport. În cazuri de urgențe medico-chirurgicale, decontarea eventualelor cheltuieli de transport se realizează în baza documentelor justificative eliberate de unitatea medicală la care a avut loc deplasarea.
Referitor la decontarea transportului pentru efectuarea concediului de odihnă, precizăm că, în conformitate cu prevederile proiectului de act normativ, personalul MAI care a beneficiat de acest drept anterior intrării în vigoare a HG nr. 1198/2022 are dreptul, în condițiile prevăzute în ordinul de ministru, la diferența dintre cuantumul sumei forfetare ce reprezintă un procent de 25% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată (637,5 lei) și sumele decontate anterior. Cei care au beneficiat de plata anterior in cursul anului 2022 si au cel putin o zi de concediu după data de 11.10.2022, beneficiază de diferența de plata. De asemenea, nu se mai impune ordinul de serviciu.
De asemenea, având în vedere gafa pe care au făcut-o cu personalul care efectuează zilnic naveta de la o distanță mai mare de 70 km si cărora nu li se mai poate deconta contravaloarea cheltuielilor de transport, un proiect de modificare a Hotărârii de Guvern este deja trimis spre modificare astfel încât în cel mai scurt timp să poată beneficia si aceștia. In tot acest timp, cei care efectuează naveta da la o distanta mai mare de 70 km pot depune raport pentru decont săptămânal pentru a nu suporta integral costul transportului care ajunge la peste 1500 lei lunar. Sindicatul EUROPOL va deschide acțiuni in instanță pentru recuperarea sumelor pierdute pana se va modifica Hotărârea de Guvern 1198/2022, mai precizeaza sursa citata. (Paul D.).
CITESTE AICI ORDINUL CU NORMELE METODOLOGICE PENTRU TRANSPORT
Anchete
Circul „Rezist” în doliu: Cum a căzut în păcat „Sfântul” Beșu, procurorul cu trecut de spion și prezent de victimă pe Facebook
Este jale mare în cortul „rezistenței” de serviciu, acolo unde doliul s-a așternut mai ceva ca praful pe dosarele uitate. Propaganda care obișnuia să ridice statui de lut oricărui personaj care scotea un sunet împotriva sistemului este acum în pragul unei crize de nervi. Motivul? Unul dintre „eroii” de afiș ai celebrului documentar Recorder – acea peliculă care trebuia să fie racheta de lansare pentru asaltul grupărilor #rezist-USR asupra marilor instituții de forță precum ICCJ, DNA și PICCJ – s-a defectat în plin marș triumfal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că idolul tribunelor progresiste a fost, în sfârșit, luat la întrebări acolo unde doare mai tare: la disciplina muncii.
De la umbrele DIPI, la lumina reflectoarelor și înapoi în boxa acuzaților
Personajul principal al acestei melodrame cu epoleți și robă este Laurențiu Beșu (fost Ionel, pentru cunoscători), un traseist profesional de lux: fost ofițer DIPI, fost judecător și, mai nou, metamorfozat în procuror. Se pare însă că deprinderile de „spion” mor greu, sau poate că domnul Beșu a confundat confidențialitatea dosarelor cu scenariul de film. Inspecția Judiciară a decis să îi strice feng-shui-ul reformist, exercitând acțiunea disciplinară pentru o abatere care, în orice stat normal, ar ridica sprâncenele până la tavan: nerespectarea secretului deliberării și a confidențialității lucrărilor. Mai pe românește, „eroul” nostru a uitat că legea 303/2022 nu este opțională, nici măcar pentru cei care pozează în salvatori ai neamului pe ecranele televizoarelor (Irinel I.).
Anchete
Linia roșie în magistratură: CSM tranșează dilema incompatibilităților pentru judecători și procurori în sectorul non-profit
Într-un efort de a clarifica limitele de conduită și etică profesională, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis o decizie de o importanță majoră pentru membrii corpului judiciar. Hotărârea stabilește unde se termină libertatea de asociere a unui magistrat și unde începe starea de incompatibilitate, vizând raporturile acestora cu organizațiile neguvernamentale.
Libertate de asociere cu limite: Membru fondator, o postură permisă de lege
Dilema magistraților care doresc să se implice în societatea civilă a primit un răspuns oficial din partea Comisiei de lucru nr. 1 – reunite „Legislație și cooperare interinstituțională” din cadrul CSM. Conform unei analize publicate de Lumea Justiției, forul a stabilit că nu există niciun impediment legal pentru ca un judecător, procuror sau auditor de justiție să dețină calitatea de membru fondator al unei persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.
Această decizie vine să confirme faptul că simplul act de a pune bazele unei asociații sau fundații nu intră în conflict cu exigențele funcției de magistrat. Totuși, distincția devine extrem de fină atunci când vine vorba de rolurile active în gestionarea și controlul acestor entități.
Interdicția de la „control”: De ce funcția de cenzor este incompatibilă cu roba de magistrat
Dacă statutul de membru fondator este acceptat, CSM a trasat o demarcație clară în ceea ce privește funcțiile de supraveghere. Comisia a apreciat că funcția de judecător sau procuror, precum și cea de auditor de justiție, este total incompatibilă cu rolul de cenzor al unei asociații fără scop patrimonial.
Argumentul central rezidă în natura activității de cenzor, care presupune o implicare directă în verificarea gestiunii și a operațiunilor financiare ale unei entități private. O astfel de responsabilitate ar putea genera conflicte de interese sau ar putea afecta imparțialitatea și prestigiul magistratului, care trebuie să rămână străin de orice activitate ce implică un control administrativ-financiar în sectorul privat.
Avertisment pentru viitorii magistrați: Incompatibilitatea se instalează din prima zi de curs la INM
Decizia CSM aduce clarificări esențiale și pentru cei aflați la început de drum în cariera juridică. Comisia a stabilit că „momentul zero” al nașterii stării de incompatibilitate pentru auditorii de justiție coincide cu data începerii efective a cursurilor de formare inițială în cadrul Institutului Național al Magistraturii (INM).
Astfel, tinerii juriști care dețin funcții de cenzor în diverse organizații neguvernamentale trebuie să renunțe la aceste calități înainte de a păși pe băncile INM. Această „curățenie” profesională este obligatorie pentru a asigura integritatea procesului de formare și pentru a evita orice viciu de procedură în parcursul lor către ocuparea funcțiilor de judecător sau procuror. Comunicarea CSM vine ca un răspuns ferm la o solicitare oficială, menită să elimine orice zonă gri din interpretarea legii privind statutul magistraților. (Irinel I.).
Anchete
Ascensiunea lui Marius Voineag la vârful Parchetului General: O nouă funcție strategică înainte de mandatul de adjunct al Cristinei Chiriac
Peisajul de la vârful Ministerului Public trece prin reconfigurări administrative importante. În așteptarea preluării mandatului plin de adjunct al Procurorului General, fostul șef al DNA, Marius Voineag, primește o poziție cheie în structura de conducere a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), asigurând o tranziție de putere sub auspiciile Consiliului Superior al Magistraturii.
Delegare strategică la CSM: Voineag preia frâiele Secției de Urmărire Penală
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis, în ședința de marți, 26 aprilie 2026, o mișcare tactică în ierarhia marilor parchete. Potrivit dezvăluirilor făcute de publicația Lumea Justiției, Marius-Ionuț Voineag a fost delegat oficial în funcția de procuror-șef adjunct al Secției de urmărire penală din cadrul PICCJ.
Decizia, adoptată cu unanimitate de voturi, marchează revenirea fostului șef anticorupție într-o zonă de decizie majoră. Delegarea va intra în vigoare la data de 6 mai 2026 și este programată să dureze până la data de 29 iunie 2026, asigurând astfel continuitatea actului de conducere într-una dintre cele mai sensibile secții ale Parchetului General.
Un interimat scurt spre „marea numire” din 30 iunie
Această funcție temporară servește drept anticameră pentru poziția de înaltă demnitate pe care Marius Voineag o va ocupa începând cu vara acestui an. Din 30 iunie 2026, Voineag va părăsi regimul de delegare pentru a-și începe mandatul de trei ani în funcția de adjunct al Procurorului General, post în care va face echipă cu Cristina Chiriac.
Hotărârea CSM precizează clar caracterul tranzitoriu al prezentei numiri: „Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât delegarea […] până la data de 29.06.2026, inclusiv, sau până la ocuparea funcției prin numire, în condițiile legii”. Astfel, Voineag, care în prezent figurează ca procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, își consolidează parcursul spre vârful sistemului judiciar, preluând atribuții executive imediate în gestionarea dosarelor de urmărire penală la nivel național. (Irinel I.).
-
Ancheteacum 5 zileFOTBAL PRINTRE GRATII ȘI DEFICIT DE PERSONAL: CUM AU DAT CU PICIORUL ÎN MINGE „SUPRAVIEȚUITORII” DE LA TÂRGȘORUL NOU
-
Exclusivacum 4 zileMarea „Spartaniadă” de la TCE Ploiești: Cum să păzești praful de pe tobă cu agenți „invizibili” și binecuvântarea binomului Nae-Zaharia
-
Exclusivacum 3 zileOrizonturi încețoșate la IOR: Cum se lichidează industria de apărare sub „privirea oarbă” a turistului ministerial Ambrozie Darău
-
Exclusivacum 5 zileMIORIȚA DUPĂ GRATII ȘI DRAMA „OII HĂRȚUITE”: CUM SE JOACĂ DE-A VICTIMA O „VEDETĂ” DIN CURTEA PENITENCIARULUI PLOIEȘTI
-
Exclusivacum 4 zileVÂNĂTOAREA DE „IVANI” ÎN CURTEA MAI: Cum să fabrici un spion dintr-un polițist care știe să citească și nu are stăpân
-
Exclusivacum 4 zileEVANGHELIA DUPĂ BARBU: RACHETELE AU TĂCUT, GRÂUL A CRESCUT ȘI STATUL „POLIȚIST” A RĂMAS CU BUZA UMFLATĂ!
-
Exclusivacum 4 zileOPERAȚIUNEA „CUIBUL DE VIESPI”: Cum a fost amanetat Ministerul Economiei în timp ce ministrul Darău „elibera” Ucraina pe banii altora
-
Exclusivacum 2 zileMarea bubuitură a incompetenței: Cum a dinamitat Statul Român investițiile americane pentru o Fabrică de Pulberi care există doar pe hârtie



